Conflict of jurisdiction over municipal funding claims for residential child protection: civil versus administrative competence and res judicata effect of prior jurisdictional ruling

Decizia nr. 1162

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian la plata sumei de 366.069,24 lei aferentă perioadei ianuarie 2010-septembrie 2013, reprezentând contribuţie la finanţarea activităţii de protecţia a copiilor protejaţi în sistem rezidenţial, de asistenţă maternală, persoanelor majore care beneficiază de protecţie în temeiul art. 51 din Legea nr. 272/2004 precum şi întreţinerea persoanelor adulte protejate în centrele specializate aflate în subordinea reclamantului, pentru beneficiarii proveniţi de pe raza unităţii administrative teritoriale a pârâtului.

2. Primul conflict de competenţă

Prin Încheierea din 14 martie 2014 Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ, a reţinut, în considerarea dispoziţiilor art. 2 lit. f), art. 8, art. 18 din Legea nr. 554/2004 şi art. 10 - 11 din H.G. nr. 268/2007, că prezentul litigiu cade în competenţa instanţelor de drept comun, sens în care s-a considerat ca nefiind competent funcţional.

Cauza a fost trimisă la Secţia I civilă a Tribunalului Constanţa care, prin Încheierea nr. 1440 din 10 iunie 2014, a constatat natura contencioasă a litigiului şi că, în consecinţă, competenţa funcţională aparţine Secţiei de contencios-administrativ a aceleiaşi instanţe.

3. Regulatorul de competenţă pronunţat de Curtea de Apel Constanţa

Prin Sentinţa civilă nr. 21/C din 03 iulie 2014, Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, a dispus în sensul stabilirii competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia civilă.

Curtea a reţinut că obiectul prezentei acţiuni acţiunii îl reprezintă pretenţii întemeiate pe dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 448/2006 şi art. 33 din H.G. nr. 268/2007 precum şi pe dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea 272/2004, că obiectul acesteia nu poate fi încadrat în ipotezele avute în vedere de dispoziţiilor art. 8 sau art. 19 din Legea nr. 554/2004 şi că nu există dispoziţii privind competenţa specială a instanţei de contencios administrativ în Legea nr. 272/2004 şi Legea nr. 448/2006, competenţa aparţinând, astfel, instanţelor de drept comun.

4. Hotărârea supusă recursului în cauza de faţă

Prin Sentinţa civilă nr. 334 din 18 februarie 2015, Tribunalul Constanţa, secţia civilă, învestit urmare a regulatorului de competenţă pronunţat de Curtea de Apel Constanţa, a admis acţiunea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii Comuna Valu lui Traian şi Consiliul Local Valu lui Traian, au fost obligaţi pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 366.069,22 lei reprezentând contribuţia la finanţarea activităţii de protecţie a copiilor protejaţi în sistem rezidenţial, de asistenţă maternală, persoanelor majore care beneficiază de protecţie în temeiul art. 51 din Legea nr. 272/2004, precum şi întreţinerea persoanelor adulte protejate în centrele specializate aflate în subordinea D.G.A.S.P.C. Constanţa, aferente perioadei ianuarie 2010 - septembrie 2013.

S-a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea cererii privind obligarea pârâţilor la plata penalităţilor de întârziere.

Au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinţei civile nr. 334 din 18 februarie 2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia civilă, au formulat apel pârâţii Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian şi Comuna Valu lui Traian prin primar.

5. Hotărârile care au declanşat conflictul de competenţă

5.1. Prin încheierea nr. 148/C din 25 noiembrie 2015, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, învestită cu soluţionarea apelului declarat de pârâţii Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian şi Comuna Valu lui Traian prin primar împotriva Sentinţei civile nr. 334 din 18 februarie 2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa, procedând conform art. 99 alin. (2) din R.O.I. aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, raportat la Decizia civilă nr. 13/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a transpus cauza la Completul C8 apel, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, a Curţii de Apel Constanţa.

Pentru a proceda astfel, instanţa a arătat că Decizia civilă nr. 13/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (publicată în timpul derulării prezentului litigiu), pronunţată în recurs în interesul legii a statuat nu numai asupra unui conflict de competenţă, ci şi asupra naturii raportului litigios, transpunând cauzele de acest tip nu doar în competenţele, ci şi în procedurile speciale ale Legii nr. 554/2004.

2.2. La rândul său, prin Decizia civilă nr. 1/CA din 20 ianuarie 2016, secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Constanţa a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale şi a declinat competenţa în favoarea Secţiei civile a aceleiaşi instanţe.

În motivarea acestei soluţii, instanţa a arătat, în esenţă, că natura litigiului şi implicit competenţa instanţei de fond nu putea fi invocată din oficiu de instanţa de apel nici în raport de dezlegarea dată prin Decizia nr. 13/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie deoarece, cu privire la instanţa de control judiciar competentă să soluţioneze calea de atac a apelului, sunt aplicabile regulile generale cuprinse în C. proc. civ., potrivit cărora calea de atac se soluţionează de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea, în materia respectivă.

În condiţiile în care nici părţile, nici instanţa de fond nu aveau cum să invoce necompetenţa materială sau funcţională, dată fiind dezlegarea obligatorie dată prin regulatorul de competenţă, litigiul fiind soluţionat de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, căreia i s-a stabilit competenţa de soluţionare, este firesc ca hotărârea să fie supusă căilor de atac prevăzute de lege în raport de natura litigiului astfel cum a fost soluţionat în primă instanţă, cale de atac care să fie soluţionată de instanţa ierarhic superioară instanţei care a pronunţat respectiva hotărâre - Sentinţa civilă nr. 334 din 18 februarie 2015 - nicidecum prin transpunere la secţia de contencios administrativ, care nu este instanţă ierarhic superioară instanţei civile care a pronunţat hotărârea, care are, potrivit legii, o altă competenţă în soluţionarea unei alte căi de atac - recursul - nefiind incidente dispoziţiile referitoare la recalificarea acesteia.

Constatând ivit conflictul de competenţă, în baza art. 133 pct. 2 şi art. 134 C. proc. civ., Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

6. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va constata că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Secţiei I civile a Curţii de Apel Constanţa.

Aşa cum rezultă din cele expuse anterior, cauza a fost soluţionată, pe fond, de Secţia Civilă a Tribunalului Constanţa, învestită cu soluţionarea cererii formulate de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa urmare a regulatorului de competenţă pronunţat în cauză de Curtea de Apel Constanţa (Sentinţa civilă nr. 21/C din 03 iulie 2014), care a statuat definitiv asupra naturii civile a litigiului.

Hotărârea prin care se rezolvă conflictul de competenţă, devenită irevocabilă, are autoritate de lucru judecat şi ea se impune ca atare instanţei desemnate să rezolve litigiul.

În continuare, excepţia necompetenţei, în acest caz materială, nu mai poate fi invocată, din nou, în calea de atac, de instanţa învestită cu soluţionarea acesteia.

În aceste condiţii, se apreciază că, referitor la instanţa de control judiciar competentă să soluţioneze calea de atac a apelului, exercitată în prezenta cauză, sunt aplicabile regulile generale cuprinse în C. proc. civ., potrivit cărora calea de atac se soluţionează de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea, în materia respectivă, în speţă, potrivit art. 96 pct. 2 din Cod, secţia I civilă a Curţii de Apel Constanţa.

Pentru aceste considerente şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenţii Consiliul Local al Comunei Valul lui Traian şi Comuna Valul lui Traian prin primar în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Constanţa şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 aprilie 2016.

Procesat de GGC - GV