Judicial auxiliary salary dispute: Territorial jurisdiction inaction under Art. 127 CPC limited to staff of the appellate court, not its component local courts

Decizia nr. 2786/2015

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 27 februarie 2015, A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., J.J., K.K., L.L., M.M. şi N.N. au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bacău şi Tribunalul Neamţ, obligarea pârâţilor la acordarea diferenţei de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând cu 1 ianuarie 2011 la zi şi pentru viitor, prin includerea efectivă a respectivei diferenţe în salariul lunar, sume care să fie actualizate cu indicele de inflaţie, de la data scadenţei până la data plăţii efective şi obligarea pârâţilor la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale începând cu 10 ianuarie 2011, calculate potrivit O.G. nr. 9/2000 şi O.G. nr. 13/2011.

Prin sentinţa nr. 775 din 24 iunie 2015, Tribunalul Mureş, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Tribunalului Neamţ.

A reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 210 din Legea nr. 62/2011, care reprezintă o normă de competenţă teritorială exclusivă, pe care părţile nu o pot înlătura şi a constatat că prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. nu sunt aplicabile speţei.

Prin sentinţa nr. 1756 C din 7 octombrie 2015, Tribunalul Neamţ, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă teritorială. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. A suspendat judecata cauzei şi înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pornind de la dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi văzând că reclamanţii au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Piatra Neamţ, tribunalul a reţinut, în esenţă, că textul de lege nu are în vedere doar instanţa de acelaşi grad la care funcţionează reclamanţii ci şi posibilitatea exercitării căilor de atac, sens în care face trimitere la circumscripţia curţii de apel în care se află instanţa la care se introduce cererea.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.

Textul de lege se aplică întocmai şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor şi vizează două situaţii, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) şi când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situaţie, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”.

Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcţionează pe lângă aceste instanţe.

Se constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiţie, având în vedere că din actele dosarului rezultă că reclamanţii nu funcţionează ca grefieri în raza teritorială a instanţei de la care a operat declinarea de competenţă, respectiv Tribunalul Neamţ, ci în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripţia teritorială a respectivei instanţe (Judecătoria Piatra Neamţ).

Prin urmare, instanţa de la care a operat declinarea de competenţă nu reprezintă instanţa unde aceştia „îşi desfăşoară efectiv activitatea” potrivit dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competenţă dispusă de Tribunalul Neamţ în favoarea Tribunalului Mureş nu este aplicabil şi nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Pentru toate aceste considerente, competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 decembrie 2015.