Plagiarism and procedural challenge barred as recourse declared null for lack of legal grounds

Decizia nr. 2718/2015

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, la data de 21 octombrie 2014, A. a formulat contestaţie în anulare împotriva sentinţei civile nr. 193 din 24 octombrie 2013, pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/95/2013*.

În motivarea contestaţiei, a arătat că instanţa nu a avut în vedere identitatea cărţilor sale cu cele ale pârâtului şi nu a luat în considerare infracţiunea de plagiat şi nici Ordonanţa Parchetului nr. x/P/2014. A mai arătat că pârâtul nu s-a prezentat în instanţă la termenele de judecată şi nici nu a solicitat judecata în lipsă, nedepunând întâmpinare sau concluzii scrise. Totodată, contestatorul a făcut referire la probele administrate în cauză şi a susţinut că Tribunalul Gorj trebuia să soluţioneze pricina în complet de doi judecători, iar Curtea de Apel Craiova în complet de trei judecători, cu respectarea art. 318 C. proc. civ.

Prin sentinţa nr. 275 din 8 decembrie 2014, Tribunalul Gorj, secţia I civilă, a respins contestaţia în anulare ca nefondată, reţinând că în cauză nu sunt îndeplinite dispoziţiile legale care o reglementează, această cale extraordinară de atac fiind deschisă exclusiv pentru situaţiile de la art. 317 C. proc. civ. (necompetenţa sau vicii vizând procedura citării) şi art. 318 din acelaşi cod (greşeală materială sau nepronunţarea asupra unui motiv de recurs) şi nicidecum pentru greşita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs şi nu în contestaţie în anulare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul A.

În şedinţa publică din data de 23 februarie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a calificat calea de atac exercitată de contestator ca fiind apel, în raport de dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea data în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată şi, prin Decizia nr. 959 din 23 februarie 2015, a respins apelul ca nefondat.

Instanţa de apel a reţinut că susţinerile contestatorului referitoare la nerespectarea Ordonanţei Parchetului nr. x/P/2014, precum şi cele referitoare la nelegalitatea Deciziei civile nr. 15 din 14 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova întrucât nu s-a ţinut seama de solicitarea sa de a se trimite cauza spre rejudecare pentru audierea altor martori şi pentru reaudierea martorului fals, reprezintă nemulţumiri ale contestatorului, cu privire la modul de soluţionare a fondului cauzei, critici ce nu pot fi examinate pe calea contestaţiei în anulare.

Împotriva deciziei pronunţată de instanţa de apel, contestatorul A. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia şi trimiterea cauzei la Tribunalul Gorj pentru o nouă judecată, pe motiv că a fost distorsionată întreaga problematică a litigiului.

La termenul de judecată din 27 noiembrie 2015, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea acestuia în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pe care o va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor.

Conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de lege (art. 304).

Dezvoltarea motivelor de recurs presupune prezentarea tuturor argumentelor de drept de care înţelege să se folosească partea pentru a demonstra că hotărârea atacată este nelegală şi pentru a combate argumentele invocate de instanţă în susţinerea soluţiei pronunţate.

De asemenea, motivarea în drept a recursului, înseamnă abordarea punctuală a tuturor elementelor de drept reţinute prin hotărârea atacată şi combaterea acestora cu argumente care au legătură cu rezolvările în drept date de instanţă.

Prin urmare, motivarea unui recurs, înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.

În acest sens, trebuie menţionat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

Întrucât, în cauză, aşa cum rezultă din conţinutul cererii de recurs, recurentul contestator nu a formulat critici de nelegalitate care să permită încadrarea lor, nici din oficiu, într-unui din cazurile expres şi limitativ reglementate de art. 304 C. proc. civ., acesta rezumându-se doar la unele afirmaţii, care nu permit analiza în calea de atac a recursului, a hotărârii date în apel, se va aplica sancţiunea nulităţii recursului, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 3021 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod.

În consecinţă, văzând că în speţă nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 959 din 23 februarie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 noiembrie 2015.