Contestație în anulare inadmisibilă împotriva unei decizii de respingere a contestației: inaplicabilitatea NCP și lipsa condițiilor de admisibilitate

Decizia nr. 2376/2015

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, a constatat următoarele:

Prin Decizia nr. 1050 din data de 22 aprilie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestator A. împotriva Deciziei nr. 584 din 25 februarie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Din analiza ipotezelor prevăzute de art. 317-318 C. proc. civ., în raport cu motivele dezvoltate de contestator, instanţa a reţinut, în esenţă, că acestea din urmă nu se circumscriu cerinţelor legale.

Prin cererea înregistrată la data de 11 mai 2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. x/1/2015 contestatorul A. a formulat, în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi art. 508 alin. (4) C. proc. civ., contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 1050 din 22 aprilie 2015 pronunţată de această instanţă în Dosarul nr. x/1/2015.

Prin cererea formulată, contestatorul a arătat că instanţa de recurs nu a cercetat motivele de casare şi că va dezvolta motivele prezentei contestaţii ulterior redactării deciziei supuse căii extraordinare de atac.

Prealabil, faţă de data raportului juridic dedus judecăţii şi a criticilor formulate, Înalta Curte a constatat că în cauza sunt incidente dispoziţiile art. 317-318 C. proc. civ. de la 1865, iar nu dispoziţiile art. 503 din N.C.P.C. expres indicate de contestator drept temei legal al cererii sale. Aceste dispoziţii legale sunt aplicabile exclusiv litigiilor născute ulterior datei intrării în vigoare a N.C.P.C. - 15 februarie 2013.

Analizând cauza în raport de excepţia de inadmisibilitate invocată de instanţă din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte a constatat următoarele:

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obţine, în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege, desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea unor norme procedurale.

Obiectul contestaţiei în anulare reglementate de art. 317 C. proc. civ. îl constituie hotărârile judecătoreşti rămase irevocabile, a căror sferă este determinată de dispoziţiile art. 377 alin. (2) din acelaşi cod, şi anume, hotărârile pronunţate în primă instanţă, fără drept de apel, nerecurate; hotărârile pronunţate în primă instanţă, neatacate cu apel; hotărârile pronunţate în apel şi nerecurate; hotărârile pronunţate în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii şi orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Promovarea contestaţiei în anulare împotriva unor astfel de hotărâri judecătoreşti trebuie să se circumscrie condiţiilor limitative menţionate de art. 317 C. proc. civ., şi anume să fi avut loc o încălcare a procedurii de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina ori a regulilor de ordine publică privitoare la competenţă, iar invocarea acestor motive să nu fi fost posibilă în calea de atac a apelului sau recursului, cu excepţia situaţiei în care. invocate fiind prin recurs, instanţa le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.

Obiectul contestaţiei în anulare reglementată de art. 318 C. proc. civ. îl constituie deciziile pronunţate de instanţele de recurs, când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Textul are în vedere greşelile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

Ca atare, căile de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc în mod nedefinit, judecata unui proces.

Calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare de faţă a fost formulată împotriva Deciziei nr. 1050 din data de 22 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 584 din 25 februarie 2015 a Înaltei Curţi.

Faţă de cele anterior menţionate şi de obiectul contestaţiei în anulare de faţa, Înalta Curte a constatat că cererea nu poate fi primită, urmând a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1050 din data de 22 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. x/1/2015.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2015.