Revision application inadmissible; res judicata claim fails for lack of triple identity.

Decizia nr. 2336/2015

Deliberând, în condiţiile art. 513 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă constată:

Prin Decizia civilă nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, s-a admis apelul formulat de reclamantul A., s-a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 1943 din 13 iunie 2013 a Tribunalului Arad; s-a admis acţiunea reclamantului; s-a dispus obligarea pârâtei B. Arad la calcularea punctajului de pensie determinat potrivit art. 95, în conformitate cu prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, precum şi obligarea pârâtei la plata diferenţei de pensie, începând cu data de 01 ianuarie 2013.

Prin sentinţa civilă nr. 57 din 27 ianuarie 2015 a Tribunalului Arad, definitivă prin Decizia nr. 900 din 18 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, ce se solicită a fi anulate prin cererea de revizuire, s-a respins cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtei la plata de daune interese pentru nerespectarea obligaţiilor dispuse prin Decizia nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara.

Împotriva acestor din urmă hotărâri a formulat cerere de revizuire reclamantul.

În motivarea cererii, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., revizuentul a susținut că hotărârile a căror anulare o solicită sunt contradictorii cu Decizia civilă nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, deoarece prin aceste hotărâri s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

La termenul din 22 octombrie 2015, Înalta Curte a rămas în pronunţare pe admisibilitatea cererii de revizuire.

Analizând condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. - Legea nr. 134/2010, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, s-a admis apelul formulat de reclamantul A., s-a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 1943 din 13 iunie 2013 a Tribunalului Arad; s-a admis acţiunea reclamantului; s-a dispus obligarea pârâtei la calcularea punctajului de pensie determinat potrivit art. 95, în conformitate cu prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, precum şi obligarea pârâtei la plata diferenţei de pensie, începând cu data de 01 ianuarie 2013.

Prin sentinţa civilă nr. 57 din 27 ianuarie 2015 a Tribunalului Arad, definitivă prin Decizia nr. 900 din 18 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, s-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata de daune interese pentru nerespectarea obligaţiilor dispuse prin Decizia nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara.

Revizuentul a solicitat anularea acestor din urmă hotărâri, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că sunt potrivnice deciziei civile nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă - pct. 8- există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Această normă deschide părţilor calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.

După cum s-a arătat mai sus, una dintre condiţiile existenţei cazului de revizuire în discuţie vizează tripla identitate, de părţi, obiect şi cauză între litigiile în care s-au pronunţat hotărârile pretins contradictorii.

În cauza dedusă judecăţii, hotărârile invocate ca fiind potrivnice nu îndeplinesc condiţia identităţii de obiect şi cauză.

Astfel, litigiul finalizat cu pronunţarea Decizia nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara a avut ca obiect recalcularea pensiei, iar litigiul în care s-a pronunţat sentinţa civile nr. 57 din 27 ianuarie 2015 a Tribunalului Arad, definitivă prin Decizia nr. 900 din 18 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, ce se solicită a fi anulate prin cererea de revizuire, a avut ca obiect obligarea pârâtei la plata de daune interese pentru nerespectarea obligaţiilor dispuse prin Decizia nr. 71 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara.

Se constată astfel că revizuentul nu invocă pronunţarea unor hotărâri contradictorii în litigii având acelaşi obiect şi nici aceeaşi cauză.

Or, pentru a fi incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile pretins contradictorii să aibă acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, ceea ce nu este cazul în speţă.

Pentru considerentele precedente, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 57 din 27 ianuarie 2015 a Tribunalului Arad, secţia I civilă, definitivă prin Decizia nr. 900 din 18 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, formulată de revizuentul A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2015.