Trademark opposition rejected; Supreme Court upholds no-likelihood-of-confusion ruling.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the claimant's appeal as unfounded, upholding the appellate decision that had rejected the trademark opposition action; the first-instance judgment therefore remains in force. The dispute concerned an action to nullify or oppose a registered trademark on grounds of alleged similarity and likelihood of confusion with the claimant's earlier mark (including a shared verbal element and similar composition/chromatic elements), brought against the defendant company and the national trademark office. The court held, on the merits, that the appellate court correctly found no relevant similarity and that the defendant's mark was fanciful rather than descriptive, with no sufficient degree of consumer confusion; the claimant's arguments that the verbal element evoked "vegetal" and that the figurative features established similarity were rejected as unsubstantiated.
Legislator headnote
AI generatedTrademark opposition rejected; Supreme Court upholds no-likelihood-of-confusion ruling: Consilier juridic B., pentru recurenta reclamantă, arată că a luat cunoştinţă de conţinutul întâmpinării depusă de intimata-pârâtă SC C. SRL şi că nu mai insistă în cererea de amânare a judecăţii.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 1890/2015
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 136A din 11 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă recurenta reclamantă, reprezentată de consilier juridic B., lipsind intimaţii pârâţi SC C. SRL şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Magistratul asistent referă că procedura de citare este legal îndeplinită, că recursul a fost declarat în termen, motivele de recurs au fost comunicate şi că, la 14 septembrie 2015, intimata-pârâtă SC C. SRL a depus întâmpinare, care a fost comunicată celorlalte părţi.
Consilier juridic B., pentru recurenta reclamantă, solicită amânarea judecăţii pentru a lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării depuse la dosar, arătând că parţii pe care o reprezintă nu i-a fost comunicată.
După verificarea dosarului, Înalta Curte constatând că întâmpinarea depusă la dosar a fost comunicată recurentei reclamante la data de 15 septembrie 2015, apreciază că nu se impune amânarea judecăţii pentru motivul invocat. Pentru a da posibilitate reprezentantului recurentei reclamante să ia cunoştinţă de cuprinsul întâmpinării aflate la dosar, dispune strigarea cauzei la sfârşitul şedinţei.
La reluarea dosarului, la a doua strigare, se constată aceeaşi prezenţă a părţilor.
Consilier juridic B., pentru recurenta reclamantă, arată că a luat cunoştinţă de conţinutul întâmpinării depusă de intimata-pârâtă SC C. SRL şi că nu mai insistă în cererea de amânare a judecăţii.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte acordă cuvântul părţii prezente asupra recursului.
Consilier juridic B., solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului şi, pe fond, admiterea acţiunii. Arată că reţinerea instanţei de apel în sensul că cei care vând imaginea pot avea percepţii diferite este greşită şi nu reflectă realitatea. Referindu-se la elementul verbal C., arată că instanţa de apel în mod greşit a reţinut că acest cuvânt nu conduce consumatorul spre ideea de vegetal în ciuda rădăcinii comune veg şi că gradul de evocare al noţiunii de vegetal este unul cel mult mediu, termenul ales fiind fantezist şi nu descriptiv. Mai arată că instanţa de apel a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al elementelor care au stat la baza cererii de chemare în judecată. Susţine că elementele care definesc compoziţia şi cromatica mărcii C. împreună cu elementul verbal ce cuprinde în totalitate marca reclamantei A. au fost respinse de către instanţa de apel ca lipsite de relevanţă, considerându-se în mod greşit că între cele două mărci nu există similaritate. În ceea ce priveşte întâmpinarea depusă la dosar, arată că afirmaţiile pârâtei în sensul că nu există similaritate între cele două mărci întrucât recurenta fabrică medicamente iar pârâta C. fabrică produse naturiste, sunt nereale întrucât societăţile de medicamente fabrică şi produse naturiste, iar substanţele pe care le conţin multe medicamente sunt de origine naturală. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
După deliberare,
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 136/A din 11 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 septembrie 2015.