Cigarette counterfeit ring resentenced under new Criminal Code; extended confiscation upheld, smuggling reclassification rejected.

Confiscare extinsă. Infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005. Infracţiuni prevăzute în Codul fiscal

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generală. Măsurile de siguranţă

Indice alfabetic: Drept penal

- confiscare extinsă

- infracţiunea prevăzută în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005

- infracţiuni prevăzute în Codul fiscal

C. pen. anterior, art. 1182

C. pen., art. 1121

Legea nr. 241/2005, art. 7 alin. (2)

Legea nr. 227/2015, art. 452 alin. (1) lit. a)

1. Instanţa dispune confiscarea extinsă a sumelor de bani deţinute de persoana condamnată pentru comiterea infracţiunii prevăzute în art. 367 alin. (1) C. pen., dacă valoarea sumelor de bani depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de persoana condamnată în mod licit, în condiţiile în care aceasta nu are o ocupaţie, iar instanţa are convingerea că sumele de bani provin din activităţile persoanei condamnate în cadrul grupului infracţional organizat, convingere formată pe baza modalităţii în care persoana condamnată a participat la activităţile infracţionale ale grupului, a rolului în luarea deciziilor şi executarea acestora în cadrul grupului şi a acţiunilor efectuate în scopul ascunderii sumelor de bani.

2. Fapta de a deţine pe teritoriul României, cu ştiinţă, timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, chiar dacă timbrele falsificate sunt inscripţionate cu denumirea unui stat străin.

3. Fapta de a produce tutun prelucrat, ca produs accizabil care intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut în Legea nr. 227/2015, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar nu şi elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât norma prevăzută în art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 reprezintă o normă cu caracter special în raport cu art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, normă cu caracter special care incriminează o formă de ascundere a bunului sau a sursei impozabile ori taxabile, în scopul sustragerii de la plata accizei, prin producerea tutunului prelucrat în afara unui antrepozit fiscal autorizat.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 129/A din 30 martie 2016

Prin sentinţa nr. 67/F din 6 mai 2014, Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori a dispus, între altele, următoarele:

1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete, prevăzută în art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., 1-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 C. pen. anterior, a contopit pedepsele şi i-a aplicat inculpatului A. pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care a sporit-o la 4 ani şi 6 luni închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

2. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., 1-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 C. pen. anterior, a contopit pedepsele şi i-a aplicat inculpatului B. pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care a sporit-o la 5 ani închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

3. În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., 1-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, 1-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 C. pen. anterior, a contopit pedepsele şi i-a aplicat inculpatului C. pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care a sporit-o la 5 ani închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul D. pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută în art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. şi de complicitate la producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă prevăzută în art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal.

5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., 1-a achitat pe inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen. anterior.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 862 C. pen. anterior. S-a făcut aplicarea art. 863 alin. (1) C. pen. anterior.

În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpaţii B., C. şi A. a unor cantităţi de tutun, timbre şi banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate; în baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpaţii B. şi C. a 10.498 pachete ţigarete; în baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpaţii B., C. şi A. a unor bunuri.

În baza art. 1182 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., s-a dispus confiscarea extinsă de la inculpatul E. a sumei de 80.450 euro, 114.600 lei şi 500 USD.

Pornind de la situaţia de fapt, prima instanţă a reţinut, între altele, următoarele încadrări juridice ale faptelor inculpaţilor:

1. Faptele inculpaţilor A., B. şi C., care la începutul anului 2012 au constituit un grup infracţional organizat, în care fiecare avea sarcini precis determinate şi acţiona în mod coordonat, în scopul de a produce clandestin ţigarete, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută în art. 367 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului E., care în perioada ianuarie-martie 2013 a aderat la grupul infracţional organizat de cei trei inculpaţi enumeraţi, în scopul de a produce clandestin ţigarete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută în art. 367 alin. (1) C. pen.

2. Fapta inculpaţilor B., C. şi A., constând în aceea că în perioada iulie - august 2012 au produs ţigarete (produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare) în afara unui antrepozit fiscal, respectiv într-o hală amenajată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă prevăzută în art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal.

3. Fapta inculpaţilor A., B. şi C., constând în aceea că, în perioada iulie 2012 - martie 2013, au deţinut timbre fiscale false, destinate marcării pachetelor cu ţigarete, purtând menţiunile „TUTUN CTC” şi „Republica Moldova - Timbru de accize - Articole de tutun”, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate prevăzută în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

4. Fapta inculpaţilor B. şi C., constând în aceea că, în luna martie 2013, au comercializat către F. cantitatea de 40.000 ţigarete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita de 10.000 de ţigarete, prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, între alţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov, inculpaţii A., B., C. şi E. şi persoana interesată G.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând hotărârea primei instanţe, atât sub aspectul motivelor de apel invocate de apelanţi, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, apreciază ca fiind întemeiate, în parte, apelurile declarate de parchet şi inculpaţii A., B. şi C. şi ca neîntemeiate celelalte apeluri declarate în cauză, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, în baza analizei materialului probator administrat în cauză, inclusiv în apel:

Infracţiunea de „deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate”, prevăzută în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, reţinută în sarcina inculpaţilor A., B. şi C.:

Infracţiunea este dovedită cu declaraţiile martorilor audiaţi, dar şi cu rezultatul percheziţiilor domiciliare efectuate în cursul urmăririi penale.

În cadrul percheziţiilor efectuate atât în clădirea locuită de C., cât şi în spaţiul închiriat de inculpatul B., în semiremorca depozitată în data de 11 martie 2013 în imobilul proprietatea inculpatului A., au fost găsite, pe lângă ţigarete şi rebuturi sau ţigarete inscripţionate cu marca „P.”, ambalaje de ţigarete marca „P.”, purtând banderole de marcaj fiscal cu menţiunile „Republica Moldova, timbru de accize, articole de tutun” şi fişicuri de timbre de culori diferite, inscripţionate Republica Moldova. Este evident, astfel, faptul că cei trei inculpaţi le-au deţinut cu ştiinţă, chiar cu scopul de a le folosi în procesul de producţie a ţigaretelor şi al plasării lor pe piaţă, astfel încât acest produs să pară legal fabricat şi vândut.

Nu are relevanţă faptul că aceste timbre şi banderole purtau inscripţiuni dintr-o altă ţară, atâta timp cât scopul deţinerii acestora era tocmai crearea aparenţei că produsele pe care erau aplicate respectau toate condiţiile prevăzute de lege pentru plasarea lor pe piaţa din România în scopul vânzării către consumatori. În acest fel era ascuns faptul că nu au fost respectate obligaţiile fiscale către stat, specifice acestui gen de bunuri. Din actul de expertiză întocmit rezultă că timbrele de accize de pe pachete, blanchetele utilizate pentru formarea pachetului, staniolul şi foiţa de ţigarete erau contrafăcute.

Infracţiunea de „deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete” prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, reţinută în sarcina inculpaţilor B. şi C.:

În urma percheziţiei efectuată în data de 11 martie 2013 au fost găsite 21 baxuri conţinând câte 50 cartuşe a câte 10 pachete de ţigarete marea „J.”, iar în data de 9 martie 2013 martorul F. a fost surprins în trafic, în timp ce se deplasa din Braşov spre Târgu Secuiesc, având în autoturismul său 2.000 de pachete de ţigarete marca „J.”, achiziţionate de la inculpatul B. Procesul-verbal de efectuare a percheziţiei se coroborează cu procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice dintre inculpatul B. şi martorul F., dintre inculpaţii B. şi C., precum şi dintre acest din urmă inculpat şi numitul H., din care rezultă preocupările celor doi inculpaţi pentru comercializarea acestor ţigarete, diferite de cele produse în mod clandestin.

Cu privire la această infracţiune, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că pe parcursul judecării cauzei în apel a intrat în vigoare noul Cod fiscal, infracţiunea regăsindu-se reglementată, cu acelaşi conţinut, în dispoziţiile art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Analiza criticilor de nelegalitate formulate de parchet:

1. Critica privind schimbarea încadrării juridice a faptelor:

Inculpaţii au fost trimişi în judecată atât pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă prevăzută în art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, cât şi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen. anterior.

În speţă, bunul impozabil sau taxabil este tutunul prelucrat, iar sustragerea de la plata accizei este reglementată, în cazul producerii acestui tip de articol, de art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, care reprezintă o normă cu caracter special în raport cu norma cu caracter general prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, întrucât producerea ţigărilor în afara antrepozitului fiscal include intenţia şi scopul sustragerii de la plata accizei, deci ascunderea sursei impozabile. Prin urmare, infracţiunile prevăzute de Codul fiscal, respectiv acelea de producere sau de deţinere a unor produse suspuse accizei în afara antrepozitului fiscal, constituie forme specifice de evaziune fiscală, astfel că nu se impune reţinerea şi a dispoziţiilor cu caracter general, care reglementează evaziunea fiscală. Astfel, elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, constând în ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile, se realizează prin producerea sau deţinerea bunurilor.

Tutunul prelucrat, care este produs accizabil conform art. 2062 din Legea nr. 571/2003, este reprezentat de ţigarete, ţigări şi ţigări de foi, tutun de fumat, astfel cum prevede art. 20615 din Legea nr. 571/2003, deşeurile de tutun fiind considerate tutun de fumat. Astfel, întreaga cantitate de tutun identificată în cauză, fie că reprezintă ţigarete, rebuturi de ţigarete sau amestec de tutun şi pleavă de tutun, constituie tutun prelucrat în sensul dispoziţiilor Codului fiscal.

Deşi iniţial, prin actul de sesizare a instanţei, parchetul a apreciat că faptele săvârşite de inculpaţi întrunesc elementele constitutive al infracţiunii de evaziune fiscală şi producere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, ulterior, în cursul judecăţii la instanţa de fond, a solicitat schimbarea încadrării juridice din aceste două infracţiuni în infracţiunea de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (3) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 - Codul vamal.

Aceeaşi solicitare este reluată şi în apel, solicitându-se schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de contrabandă, cu argumentul că tutunul utilizat la producerea ţigaretelor „P.” provine din contrabandă.

Conform art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 - Codul vamal, introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

Prin urmare, pentru fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, în forma producerii bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate în regim vamal, este necesar ca autorul infracţiunii să cunoască faptul că bunurile sau mărfurile respective provin din contrabandă, şi anume au fost introduse în sau scoase din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal.

Parchetul susţine că aspectul subiectiv al cunoaşterii de către inculpaţi a provenienţei din contrabandă a tutunului este relevată de prezenţa camioanelor şi autoturismelor cu numere de înmatriculare din Republica Moldova, din care se descărcau sau încărcau cutii mari de carton, la care face referire inculpatul C. în declaraţiile sale.

Instanţa de fond a apreciat, însă, că declaraţia inculpatului C. este insuficientă pentru a dovedi această susţinere, în condiţiile în care simpla prezenţă a camioanelor din Republica Moldova şi descărcarea/încărcarea cutiilor de carton nu face dovada faptului că tutunul posibil adus sau încărcat în aceste condiţii a fost introdus sau scos în/din ţară prin sustragere de la controlul vamal. Acest fapt nu dovedeşte nici măcar faptul că provenea din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât, din actul de expertiză a mostrelor de ţigarete, rezultă că ţigaretele prezentate spre expertiză „P.” sunt contrafăcute şi nu prezintă produsul original.

Prin urmare, prima instanţă a constatat că nu s-a dovedit în cauză faptul că tutunul folosit la producerea de ţigarete marca „P.” sau ţigaretele marca „P.” produse au fost introduse/scoase în sau din ţară. Cu certitudine s-a dovedit faptul că utilajele au funcţionat într-o ţară din spaţiul Uniunii Europene, iar ţigaretele aflate în diverse stadii de producţie au fost găsite în imediata apropiere a spaţiului în care au funcţionat utilajele, precum şi într-un alt spaţiu, din aceeaşi localitate.

Întrucât nu s-a dovedit faptul că ţigaretele ar fi provenit din contrabandă, nu poate fi vorba despre cunoaşterea de către inculpaţi a acestui fapt, neputând fi reţinută în sarcina lor săvârşirea infracţiunii de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (3) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 - Codul vamal. În ipoteza dovedirii săvârşirii infracţiunii de contrabandă, s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, din art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal şi art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen. anterior, într-o singură infracţiune, de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (3) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 - Codul vamal, având în vedere Decizia nr. 17 din 18 noiembrie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii.

În plus, pe lângă argumentele reţinute de prima instanţă şi redate mai sus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin actul de sesizare a instanţei nu s-a reţinut că tutunul ar proveni din contrabandă; or, reţinerea acestei infracţiuni în sarcina inculpaţilor, în condiţiile în care urmărirea penală nu s-a efectuat şi pentru această infracţiune, iar inculpaţii nu şi-au putut face apărarea în raport cu aceste noi acuzaţii, nu este posibilă în condiţiile noului Cod de procedură penală.

Pentru aceste considerente, critica parchetului sub acest aspect va fi respinsă, păstrându-se încadrarea juridică dată faptei de prima instanţă, dar cu menţiunea evocată deja, că se va reţine calificarea faptei din noul Cod fiscal.

2. Nelegalitatea pedepsei rezultante, stabilite pentru inculpaţii A., B. şi C. în baza regulilor prevăzute de Codul penal anterior, deşi pentru mai multe infracţiuni s-a stabilit că legea nouă este mai favorabilă:

Această critică este fondată.

În raport cu împrejurarea că parchetul, deşi a solicitat ca pedeapsa rezultantă să fie stabilită tot în raport cu legea penală nouă, în condiţiile în care legea nouă este mai favorabilă inculpaţilor sub aspectul infracţiunii prevăzute în art. 367 alin. (1) C. pen., ce are limite de pedeapsă mult mai mici decât infracţiunea prevăzută în art. 7 din Legea nr. 39/2003, nu a criticat şi individualizarea pedepselor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că în cauză se impune aplicarea legii penale noi ca fiind legea penală mai favorabilă inculpaţilor, chiar şi sub aspectul tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni.

Pedeapsa rezultantă stabilită pentru inculpaţi poate fi menţinută la acelaşi nivel sau chiar mai redus în măsura în care pedepsele aplicate pentru fiecare infracţiune în parte se reduc.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că această reducere a pedepselor poate fi dispusă în apelul inculpaţilor şi este justificată de faptul că de la data săvârşirii infracţiunilor şi până în prezent a trecut un interval mare de timp (4 ani), perioadă în care inculpaţii au avut un comportament corespunzător. Pe toată această durată a procesului cei trei inculpaţi s-au aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, respectând cu stricteţe măsurile de supraveghere dispuse de instanţă.

În aceste condiţii, atât apelul parchetului, cât şi apelurile inculpaţilor A., B. şi C. vor fi admise, procedându-se la reindividualizarea pedepselor şi la stabilirea pedepsei rezultante conform dispoziţiilor legii penale noi, în întregime mai favorabilă inculpaţilor atât sub aspectul pedepselor prevăzute pentru fiecare infracţiune în parte, cât şi sub aspectul pedepsei ce urmează a fi executată, stabilită în condiţiile art. 38 şi art. 39 C. pen.

3. Nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului E.:

Critica parchetului vizează împrejurarea că acest inculpat a fost condamnat în baza art. 367 alin. (1) C. pen., dar s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în baza art. 861 C. pen. anterior.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază şi acest motiv de apel ca fiind fondat, urmând ca hotărârea primei instanţe să fie corectată în raport cu principiul aplicării globale a legii noi.

În raport cu limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută în art. 367 alin. (1) C. pen., mult mai mici decât cele pentru infracţiunea prevăzută în art. 7 din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că legea penală nouă este mai favorabilă, astfel că tot aceasta va fi aplicată şi pentru suspendarea pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 91 şi urm. C. pen., reţinând şi acordul exprimat de inculpat de a presta o muncă în folosul comunităţii.

Analiza criticilor formulate de inculpatul E. şi apelantul G. cu privire la măsura confiscării extinse:

Având în vedere condamnarea inculpatului E. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută în art. 367 alin. (1) C. pen., văzând sumele de bani deţinute de inculpat, sume care depăşesc în mod vădit veniturile obţinute de acesta în mod licit, precum şi convingerea instanţei că bunurile dobândite provin din activităţi infracţionale de natura celei pentru care a fost condamnat, în temeiul art. 1182 C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea extinsă de la inculpatul E. a sumei de 80.450 euro, 114.600 lei şi 500 USD. Astfel cum rezultă din procesele-verbale de percheziţie efectuate la domiciliul inculpatului şi la caseta de valori deschisă de martorul G. pe numele său, dar pentru depozitarea banilor inculpatului E., acesta din urmă deţine sume mari de bani, în condiţiile în care nu are ocupaţie, inculpatul afirmând însă că este jucător de poker. Modalitatea de implicare a inculpatului în activitatea grupului infracţional organizat, împrejurarea că acesta s-a implicat alături de A., B. şi C. în operaţiunile de relocare a utilajelor de producere a ţigaretelor, dovedindu-se că a avut un rol determinant în luarea deciziilor şi executarea acestora de către C., sunt elemente de fapt pe baza cărora instanţa şi-a format convingerea că sumele de bani provin din activităţi infracţionale. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât se constată eforturile inculpatului E. de a ascunde sume de bani într-o casetă de valori deschisă de cumnatul său, G., care acţiona sub îndrumarea inculpatului.

În acest sens sunt relevante procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în data de 11 februarie 2013 între martorul G. şi inculpatul E., în aceeaşi zi în care contestatorul a închiriat caseta de valori. Astfel, în data de 11 februarie 2013, martorul G. ia legătura cu inculpatul E. pe care îl întreabă dacă trebuie să mai meargă în locul despre care au discutat cu o zi înainte, iar inculpatul îi spune „te duci şi faci.” Aproximativ o oră mai târziu, contestatorul G. a încheiat contractul de punere la dispoziţie a casetei de valori, la Banca I., din adresa băncii rezultând că acesta a avut acces la caseta de valori în data de 11 februarie 2013. La scurt timp după ce a părăsit sediul băncii, contestatorul a luat din nou legătura cu inculpatul E., căruia îi spune că a „rezolvat.” Instanţa apreciază că declaraţia martorului G. este subiectivă, în scopul ascunderii sumelor de bani obţinute de către inculpat în mod ilicit. Acest fapt este dovedit cu procesul-verbal de interceptare a convorbirilor telefonice dintre inculpat şi martor din data de 11 februarie 2013 şi contractul de punere la dispoziţie a casetei de valori. Explicaţia dată de martor în sensul că solicita deseori sfatul inculpatului, astfel cum s-a întâmplat şi în cazul banilor primiţi ca dar de nuntă în luna septembrie 2012, ce ar fi chiar suma găsită în caseta de valori, este neverosimilă, în contextul convorbirii telefonice purtate de cei doi în luna februarie 2013. Este evident că martorul G. a acţionat din dispoziţia inculpatului E. de a asigura depozitul sumelor de bani ale acestuia din urmă, iar nu ale martorului.

Reţinând temeinicia sentinţei primei instanţe sub acest aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază criticile apelanţilor ca nefondate.

Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov şi de inculpaţii A., B. şi C.

A desfiinţat, în parte, sentinţa nr. 67/F din 6 mai 2014 a Curţii de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi, rejudecând:

I. A descontopit pedepsele aplicate inculpatului A., pe care le-a repus în individualitatea lor şi a înlăturat sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prevăzut în art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea dreptului prevăzut în art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen.

În baza art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (art. 2961 alin. l lit. b din Legea nr. 571/2003), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prevăzut în art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

În baza art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea dreptului prevăzut în art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prevăzut în art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea dreptului prevăzut în art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen.

II. A descontopit pedepsele aplicate inculpatului B., pe care le-a repus în individualitatea lor şi a înlăturat sporul de 1 an închisoare.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (art. 2961 alin. l lit. b din Legea nr. 571/2003), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

În baza art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an şi 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

III. A descontopit pedepsele aplicate inculpatului C., pe care le-a repus în individualitatea lor şi a înlăturat sporul de 1 an închisoare.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (art. 2961 alin. l lit. b din Legea nr. 571/2003), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă.

În baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, cu ştiinţă, de timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

În baza art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an şi 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 65 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

IV. A înlăturat aplicarea art. 861 şi urm. C. pen. anterior pentru inculpatul E.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului E., pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, iar în temeiul alin. (3) al aceluiaşi articol, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Braşov.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A dispus comunicările la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, conform art. 13 din Legea nr. 241/2005 şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul E. şi de apelantul G. împotriva sentinţei nr. 67/F din 6 mai 2014 a Curţii de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori.