Illegal land appropriation via forged documents: suspension of sentence and acquittal of co-defendants for lack of intent
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, Criminal Section, partially admitted the appeals of three of the five defendants, reversing their convictions and acquitting them, while dismissing the appeals filed by the Public Prosecution Service and by one defendant; consequently, the conviction of the primary defendant (the former mayor) for two counts of abuse of office, one count of improper participation in intellectual forgery, and one count of forgery stands, with the resulting sentence of two years and six months imprisonment suspended under supervision for a probation period of four years and six months, while the co-defendants' convictions for forgery and abuse of office were vacated due to lack of intent or statute of limitations. The case involved a complex land fraud scheme in Mehedinți County where the defendant, acting as mayor and chair of the Local Land Fund Commission, illegally attributed land to himself and relatives through falsified administrative documents and court proceedings, with co-defendants (a secretary, a legal advisor, another mayor, and an engineer) charged with aiding and abetting these offenses. Key legal issues resolved included the application of the more favorable 1969 Penal Code regarding the computation of sentences in cases of real concurrence and the expiration of the special prescription period for crimes of using forged documents, as well as the requirement of direct intent for the crime of abuse of office, leading to the acquittal of subordinates who acted in good faith or without knowledge of the illegality.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 248 C. pen, art. 2481 C. pen, art. 31 alin. (2) C. pen, art. 289 alin. (1) C. pen, art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; Illegal land appropriation via forged documents: suspension of sentence and acquittal of co-defendants for lack of intent: The case involved a complex land fraud scheme in Mehedinți County where the defendant, acting as mayor and chair of the Local Land Fund Commission, illegally attributed land to himself and relatives through falsified administrative documents and court proceedings, with co-defendants (a secretary, a legal advisor, another mayor, and an engineer) charged with aiding and abetting these offenses. Key legal issues resolved included the application of the more favorable 1969 Penal Code regarding the computation of sentences in cases of real concurrence and the expiration of the special prescription period for crimes of using forged documents, as well as the requirement of direct intent for the crime of abuse of office, leading to the acquittal of subordinates who acted in good faith or without knowledge of the illegality.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the appeals and re-judging the case within the limits of the admissible grounds.
Procedural basis for dismissing the appeals as unfounded.
Legal basis for ceasing the criminal proceedings for defendant A due to the intervention of the prescription of criminal liability.
Cited in conjunction with Article 396 regarding the cessation of proceedings due to prescription.
Substantive ground for ceasing proceedings due to the expiration of the limitation period.
Basis for suspending the execution of the prison sentence under supervision for defendant A.
Basis for determining the duration of the probation period for the suspended sentence.
Basis for imposing specific supervision measures during the probation period.
Provision cited to warn the defendant about the revocation of the suspended sentence.
Basis for suspending the execution of the accessory penalty of rights prohibition during the probation period.
Procedural basis for the decision to acquit defendants B and D.
Substantive ground for acquitting defendants B and D because their guilt was not established.
Basis for removing the obligation of defendants B and D to pay judicial fees incurred at the investigation and trial stage.
Full text
Decizia nr. 430/A/2015
Asupra apelurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Rechizitoriul:
Prin rechizitoriul nr. x/P/2009 din 19 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:
1. A., pentru săvârşirea a 9 (nouă) infracţiuni, după cum urmează:
- 2 (două) infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. comb. cu art. 2481 C. pen.;
- participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea asimilată infracţiunii de corupţie, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;
- infracţiunea de fals intelectual săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;
- infracţiunea de fals intelectual în formă continuată săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiuni asimilate infracţiunii de corupţie, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);
- 3 (trei) infracţiuni de uz de fals, săvârşite în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunilor asimilate infracţiunii de corupţie, prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;
- infracţiunea de conflict de interese, prev. de art. 2531 C. pen.
2. B., pentru 4 (patru) infracţiuni, după cum urmează:
- infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;
- infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000;
- infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale):
- infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
3. C., pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. Ia art. 132 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale);
4. D., primar al comunei Izvorul Barzii, judeţul Mehedinţi, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 248 C. pen., rap. la art. 2481 C. pen.;
5. E., pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000. rap. la art. 248 C. pen., combinat cu art. 2481 C. pen.
Potrivit rechizitoriului s-a reţinut ca situaţie că inculpatul A., în calitate de primar al comunei Brezniţa-Ocol, judeţul Mehedinţi, dar şi ca preşedinte al Comisiei Locale de fond funciar şi-a atribuit, fără drept, un teren în suprafaţă de 2 ha situat în punctul Roşiori, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2), art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată şi ale art. 5 lit. h) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, prin delimitarea în teren şi pe planul parcelar al terenurilor din zonă, a suprafeţelor de care era interesat, obţinând apoi cu uşurinţă hotărârea judecătorească prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate şi i-a fost emis definitiv titlul de proprietate, fără ca vreodată respectivul teren să-i fi aparţinut sau să-l fi moştenit, astfel producând pagubă în sumă de 493.652 RON, echivalentul sumei de 139.958 euro în dauna Consiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severin şi obţinând pentru sine un folos material injust în sumă de 1.100.000 euro, infracţiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 2481 C. pen.).
În contextul menţionat, inculpatul i-a determinat pe numiţii F. şi G. (persoane care au acţionat fără vinovăţie), să întocmească şi să semneze, în locul lui şi al secretarului primăriei, adresa din 01 februarie 2005 ce atesta nereal situaţia terenului, conţinutul ei fiind plăsmuit de către inculpat în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu (art. 51 alin. (2) C. pen.. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. comb. cu art. 18 lit. e) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000).
În continuare, inculpatul a folosit adeverinţa falsificată Ia Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul civil nr. x/2004 în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu (infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000).
Inculpatul, tot în calitate de primar, la 11 august 2005 a emis adresa nr. xx prin aceasta el comunicând Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi, că Primăria Brezniţa-Ocol este de acord cu punerea în posesie a moştenitorilor H. şi I. cu 0.87 ha pe raza Mun. Drobeta Turnu Severin, deşi el cunoştea că autorul celor doi nu deţinuse terenul cerut şi nu formulase cerere de reconstituire la Comisia locală de fond funciar Brezniţa-Ocol nu a pus în discuţie acestei comisii şi ca atare nu a obţinut acord spre a formula un astfel de răspuns, încălcând dispoziţiile art. 81, art. 12 alin. (1), art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată şi dispoziţiile art. 1, art. 5 din Regulamentul arătat mai sus.
Acelaşi inculpat a pus la dispoziţia coincuipatei C. planul parcelar al terenurilor din zona Roşiori pentru ca aceasta să obţină, nelegal suprafaţa de 0.87 ha teren pentru care deja avea ofertă de cumpărare în sumă de 400.000 euro, obţinând efectiv 20.000 euro. Paguba produsă în patrimoniul Consiliului local al Municipiului Drobeta Turnu Severin a fost de 214.805 RON, echivalentul a 60.900 euro, recuperată integral (infracţiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. comb. cu art. 2481 C. pen.).
La 14 ianuarie 2008, inculpatul, tot în calitate de primar, a emis adeverinţa nr. zz prin care atesta în fals că el formulase în temeiul legii fondului funciar, cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha pentru a realiza scopul urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu, obţinerea folosului în cuantum de 1.100.000 euro (infracţiune prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000), adeverinţa falsă fiind folosită la Biroul Notarului Public J. pentru încheierea contractului de vănzare-cumpărare din 15 ianuarie 2008 vizând terenul de 2 ha în schimbul a 1.100.000 euro (infracţiune prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000).
Inculpatul în anul 2011, tot în calitate de primar şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Rrezniţa-Ocol a emis, fals, Anexa la Hot. CLFF nr. 5 din 29 martie 2011, Anexele 1 şi 3 la regulamentul amintit privind un teren reconstituit în favoarea numitelor K. şi L., la fel, adresa din 29 martie 2011 către Comisia judeţeană de fond funciar Mehedinţi, astfel atestând, nereal că în şedinţa CLFF Brezniţa-Ocol de Ia data menţionată se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.25 ha teren în baza sentinţei civile nr. 2785/1996, toate acestea pentru a realiza scopul urmărit prin săvârşirea de către coinculpata B., a infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (infracţiune prev. de art. 289 C pen. rap. la art 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - 4 acte materiale), ulterior el înaintând înscrisurile false către Comisia judeţeană de fond Funciar Mehedinţi, aceasta, în baza lor, emiţând Hotărârea nr. 356 din 5 aprilie 2011 şi titlul de proprietate din 18 aprilie 2011, pentru a obţine numitul M., terenul în suprafaţă de 0.87 ha (infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000).
Acelaşi inculpat. în calitate de preşedinte al CLFF Brezniţa-Ocol, la 20 martie 2011 a participat ta luarea hotărârii nr. 3, astfel realizându-se un folos material pentru M., persoană cu care inculpatul s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii 5 ani (art. 2531 C. pen.).
Rechizitoriul, cu referire la inculpata B. a reţinut că ea, în calitate de secretar al primăriei Brezniţa-Ocol, la 14 ianuarie 2008 a emis adeverinţa nr. zz, alături de inculpatul A., astfel atestând, fals, că A. formulase cerere în temeiul legii fondului funciar pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 2 ha teren din punctul Roşiori (art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000).
Aceeaşi inculpată, în perioada ianuarie- februarie 2011, a pus la dispoziţia numitului M. înscrisuri din arhiva primăriei al cărui secretar era, în legătură cu situaţia beneficiarelor K. şi L., depuse în susţinerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii fondului funciar, informaţii care nu erau destinate publicităţii privind modul concret în care trebuia să se procedeze pentru reconstituirea dreptului de proprietate, acestea fiind pe urmă folosite de acelaşi la Biroul Notarului Public J. în vederea încheierii unor acte autentice cu persoanele menţionate, faptă săvârşită pentru ca M. să obţină terenul în suprafaţă de 0.87 ha din punctul Roşiori (art. 12 lit. B) din Legea nr. 78/2000).
Totodată, inculpata, la 29 martie 2011, împreună cu inculpatul A. a emis în fals, în calitate de secretar al primăriei dar şi al Comisiei Locale de fond funciar Brezniţa-Ocol, Anexa la Hol. CLFF nr. 3, Anexele 1 şi 2 privind terenul reconstituit pentru K. şi L., la fel adresa din 20 martie 2011 către Comisia judeţeană de fond funciar Mehedinţi, prin aceasta atestându-se nereal că în şedinţa CLFF Brezniţa-Ocol din 20 martie 2011 se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.25 ha în baza sentinţei civile nr. 2785/1996, în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - 4 acte materiale. Ulterior înscrisurile false fiind înaintate Comisiei judeţene de fond funciar Mehedinţi, în baza lor emiţându-se hot. nr. 356 din 5 aprilie 2011 şi titlul de proprietate din 18 aprilie 2011 în realizarea scopului deja menţionat (art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000).
3. Inculpata C. a fost trimisă în judecată pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. .248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale), în fapt reţinându-se că, în calitate de consilier juridic în cadrul Instituţiei prefectului Mehedinţi, în anul 2005, i-a determinat pe inculpaţii D. primar al comunei Izvorul Bîrzii şi pe N. secretar al primăriei amintite, să valideze de două ori anexele de reconstituire a dreptului de proprietate rudelor ei, H. şi I., pentru aceeaşi suprafaţă de teren cu care autorul lor figurase în registrul agricol al comunei Izvorul Bârzii, să le transmită spre validare Comisiei judeţene de Fond funciar Mehedinţi şi să întocmească titlul provizoriu de proprietate pentru suprafaţa validată, ilegal, ulterior să îi pună la dispoziţie contrar legii.
Inculpata, totodată, i-a determinat pe membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin, inculpata E. şi numitul O. să întocmească ilegal procesul-verbal de punere în posesie cu teren de pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin. pe inculpat, primar al comunei Brezniţa-Ocol, A., să-i pună la dispoziţie o copie a pianului parcelar al terenurilor din zona Roşiori şi să emită, cu încălcarea legii, adresa din 11 august 2005 prin care se comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi că este de acord cu punerea în posesie a fraţilor H. şi I. pe terenul din zona Roşiori, dar şi pe funcţionarul din cadrul acestui oficiu care a dispus cartografierea titlului de proprietate din 15 august 2005, fără a exista o hotărâre în acest sens a Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi, producând, în consecinţă, o pagubă în dauna Consiliului Focal al Municipiului Drobeta Turnu Severin în cuantum de 214.803 RON echivalentul a 60.900 euro, în scopul obţinerii pentru ea a terenului, pentru acesta având deja ofertă de vânzare pentru suma de 400.000 euro.
4. Cu referire la inculpatul D., rechizitoriul a reţinut că în calitate de primar al comunei Izvorul Bîrzii, judeţul Mehedinţi, a dispus, la 29 iunie 2005, validarea pentru a doua oară, a anexelor 1 şi 3 pentru P. cu moştenitorii H. şi I., în condiţiile în care pentru suprafaţa de teren validată era emis titlul de proprietate din 28 martie 2003, respectivele anexe le-a înaintat la Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi spre a fi validate, după aceasta a emis titlu provizoriu de proprietate pentru terenul amplasat pe raza mun. Drobeta Turnu Severin şi i l-a dat coinculpatei C., deşi trebuia înaintat Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi spre analiză şi validare, astfel încălcând dispoziţiile art. 5 lit. b), c) şi d) din Regulamentul amintit, prin fapta sa (infracţiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen., art. 2481 C. pen.) producând în dauna Consiliului Local al mun. Drobeta Turnu Severin o pagubă de 214.803 RON, echivalent a 60.900 euro, recuperată integral, în scopul obţinerii de către inculpata C. a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 0,87 ha.
5. Cu referire la inculpata E., rechizitoriul a reţinut că aceasta, în calitate de inginer în compartimentul de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin, membru al CLFF Drobeta Turnu Severin, a întocmit şi semnat procesul-verbat de punere în posesie din 2 august 2005, prin care moştenitorii lui P. erau puşi în posesie cu suprafaţa de 0,87 ha teren pe raza mun. Drobeta Turnu Severin, deşi Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi emisese o hotărâre de validare a anexelor pentru terenuri amplasate pe raza comunei Izvorul Bîrzii, în acest mod încălcându-se dispoziţiile art. 5 lit. b) şi h) ale Regulamentului amintit şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 modificată, fapta (abuz în serviciu în contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. şi art. 2481 C. pen.) producând o pagubă în dauna Consiliului Local Drobeta Turnu Severin în sumă de 214.803 RON, echivalentul a 60.900 euro, acoperită integral, pentru obţinerea de către coinculpata C. a terenului în suprafaţă de 0,87 ha din punctul „Roşiori".
La urmărirea penală, rechizitoriul s-a fundamentat, printre alele, pe înscrisuri emanate de la Primăria comunei Izvorul Bîrzii, Dosarul nr. x din 17 noiembrie 2004 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, registrele de evidenţă a cererilor de retrocedare a dreptului de proprietate formulate în baza legilor fondului funciar de la nivelul Primăriei comunei Brezniţa-Ocol, 20 de extrase din „Borderoul populaţiei, proprietăţilor şi exploataţiilor agricole la 1948" transmis de Arhivele Naţionale, înscrisuri de la Arhivele Naţionale Mehedinţi privind situaţia exproprierilor şi împroprietăririlor în baza Legii reformei agrare din 1945 în judeţul Mehedinţi, copii de pe titlurile de proprietate şi documentele ce au stat la baza emiterii acestora pentru terenurile din punctul „Roşiori" transmise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi, înscrisuri de Ia Instituţia Prefectului Mehedinţi, de la Primăria Mun. Drobeta Turnu Severin, de la Primăria comunei Brezniţa-Ocol, documentaţii de intabulare terenuri punctul „Roşiori", planul parcelar al terenurilor din punctul „Roşiori", corespondenţă O.C.P.I. Mehedinţi pentru cartografierea titlului de proprietate din 15 august 2005 şi din 19 aprilie 2011, înscrisuri de la Primăria comunei Brezniţa-Ocol pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru K. şi L., corespondenţă cu Judecătoria Drobela Turnu Severin, Tribunalul Mehedinţi, dosarele acestor instanţe ce interesau cauza, corespondenţă emanată de la Biroul Notarului Public J., fişele posturilor C., E., constatare tehnico-ştiinţiflcâ întocmită de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, raportul de evaluare imobiliară, declaraţii martori R., G., S., Ş., T., M., Ţ., U., V., W., X., Y., K., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., RR., SS., ŞŞ., TT, - declaraţiile inculpaţilor şi ale învinuiţilor: ŢŢ., UU., O., N.
În primă instanţă, cauza a fost înregistrată la data de 21 decembrie 2012, Curtea de Apel Craiova fiind competentă după calitatea persoanei inculpatei C. (avocat).
La 3 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Dosarul nr. x/54/2012, prin încheierea nr. 4258 a admis recursul împotriva încheierii nr. 11 din 18 decembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova şi s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului A. pentru 29 de zile (art. 148 lit. b), d) şi f) C. proc. pen. anterior).
La 22 aprilie 2013, inculpatul A. a fost plasat sub control judiciar.
Instanţa de fond i-a audiat pe cei 5 inculpaţi şi, de asemenea, a audiat 37 de martori indicaţi în rechizitoriu. Cu referire la martora K., s-a constatat că aceasta nu poate fi audiată din cauza stării ei de sănătate, la 3 octombrie 2013 părţile şi procurorul arătând că nu insistă în audierea ei.
La termenul de judecată 12 septembrie 2013, la cererea inculpatului A. s-a încuviinţat proba cu înscrisuri şi audierea a 3 martori în apărare, respectiv VV., WW. şi XX.
La termenul de judecată din 12 decembrie 2013, inculpata B., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în sensul înlăturării prevederilor art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., cererea fiind pusă în discuţia părţilor.
La termenul de judecată din 27 decembrie 2013, instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a se discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A.
La termenul de judecată din 17 ianuarie 2014, din oficiu, instanţa a pus în discuţie, în ce-l priveşte pe inculpatul A., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. rap. Ia art. 17 lit. a) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapta din 29 martie 2011), în infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi din infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. e) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (fapta din 29 martie 2011) în infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen.
Ca situaţie de fapt, instanţa de fond a reţinut următoarele:
1. Inculpatul A., primar al localităţii Brezniţa-Ocol începând cu anul 2004, la data de 15 noiembrie 2004 s-a adresat direct Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, cu o plângere întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991 împotriva unor hotărâri ale Comisiilor locale şi judeţene de aplicare a legii fondului funciar care în realitate nu existau, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 2 ha de teren situat în punctul „Roşiori", deşi o asemenea suprafaţă de teren nu a aparţinut niciodată familiei lui.
În plângere, inculpatul a menţionat că terenul aparţinuse tatălui lui, care l-ar fi muncit înainte de anul colectivizării agriculturii, iar Comisia Locală de Fond Funciar Brezniţa-Ocol şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi au refuzat să-i reconstituie dreptul de proprietate, pe motiv că terenul nu era înscris în registrul agricol aferent anilor 1959-1963 (Dosar nr. x/2004 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin).
Formularea acţiunii în sensul arătat a creat instanţei reprezentarea falsă că el ar fi parcurs procedura prealabilă, astfel că la primul termen de judecată, 7 decembrie 2004, nu a dispus scoaterea cauzei de pe rolul său şi trimiterea la CLFF Brezniţa-Ocol pentru realizarea respectivei proceduri, judecătorul punându-i în vedere inculpatului ca până la termenul următor acordat, să facă dovada parcurgerii procedurii prealabile. Inculpatul, la termenul acordat a depus, printre altele, planul parcelar cu perimetrul delimitat şi identificat pe numele său.
La fel, modalitatea în care a acţionat inculpatul, a creat consilierului juridic al Instituţiei Prefectului Mehedinţi repartizat pentru a apăra interesele prefecturii, ideea că în absenţa îndeplinirii procedurii prealabile, cauza urma să fie scoasă de pe rolul instanţei, ca atare, acesta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, nu a depus întâmpinare, nu a identificat că semnatarul plângerii este inculpatul, primar al comunei Brezniţa-Ocol, de la el respectivul consilier, martorul FF. primind asigurări că lucrurile stau aşa cum au fost expuse în plângere.
Pentru a nu se ajunge la scoaterea cauzei de pe rol, la 16 decembrie 2004. deci după circa o lună de la data plângerii, inculpatul A. a depus la Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi contestaţia înregistrată sub nr. 11344 prin care cerea reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 2 ha de teren, nereal, el susţinând că cei de la nivelul CLFF Brezniţa-Ocol refuzaseră reconstituirea motivând că terenul nu era înscris în registrul agricol.
Până Ia adoptarea unei hotărâri de către forul menţionat, inculpatul a cerut şi i s-au acordat termene în dosarul instanţei. La 11 februarie 2005, prin hotărârea nr. 259, Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, a respins contestaţia, un extras al acesteia fiindu-i comunicat inculpatului A.
Acesta, anterior hotărârii arătate, la 1 februarie 2005, a dictat adresa înregistrată la Primăria Brezniţa-Ocol şi a înaintat-o judecătoriei, conţinutul adresei fiind un răspuns la cererea instanţei de a se comunica situaţia juridică a terenului, dacă acesta fusese cerut şi de alte persoane, dacă pentru el se emiseseră titluri de proprietate şi cine îl folosea, dactilografierea fiind realizată de martora G., semnarea ei la menţiunea „secretar" fiind făcută de aceeaşi persoană, B., secretar, fiind în concediu, iar la poziţia „primar", de către vice-primarul R., acestuia inculpatul spunându-i să o semneze pentru că urma să fie folosită într-un litigiu în care el este interesat şi nu vrea să nască suspiciuni.
Pentru a nu se observa identitatea de nume între petentul din dosarul indicat.şi primarul comunei Brezniţa-Ocol, inculpatul A. nu a lăsat să se menţioneze numele sub rubricile „primar" şi „secretar" şi nici ca semnatarii adresei să semneze „pentru" sau „în numele" prin inserarea apostrofului înaintea semnăturii olografe.
În adresa din 01 februarie 2005 s-a inserat, real, că A. sau autorul lui YY., nu figurează înscrişi în registrul agricol pe anii 1959-1963 cu teren în suprafaţă de 2 ha în punctul „Roşiori", dar s-a menţionat fals că această suprafaţă a fost identificată de Comisia Locală de Fond Funciar ca fiind a pelentului.
Inculpatul a depus personal această adresă la Dosarul nr. x/2004 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin. La acelaşi dosar, la termenul de judecată din 1 martie 2005, inculpatul a depus anexa la hotărârea nr. 259 din 11 februarie 2005 despre care s-a amintit, iar instanţa, bazându-se pe conţinutul adresei din 01 februarie 2005, a dispus numai efectuarea unei expertize tehnice prin care terenul cerut să fie identificat şi măsurat. Această expertiză a fost depusă la 8 aprilie 2005, iar la 12 aprilie 2005 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1790, hotărâre prin care s-a admis plângerea lui A. şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha teren situat în punctul „Roşiori" de la raza Mun. Drobeta Turnu Severin. Hotărârea civilă a rămas definitivă şi irevocabilă prin neapelare.
Folosind hotărârea civilă, inculpatul a cerut şi a obţinut titlul de proprietate din 27 iulie 2005, astfel cele 2 ha de teren devenind proprietatea lui.
La 15 ianuarie 2008, inculpatul a vândut acest teren mandatarului M. pentru numitul ZZ.
Apărarea inculpatului A. în legătură cu această situaţie de fapt s-a bazat pe susţinerea că terenul a fost al tatălui lui, YY. aceasta până la colectivizare, identificarea, delimitarea lui, punerea în posesie realizându-se încă din anul 2002, activităţi întreprinse la faţa locului de către CLFF Brezniţa-Ocol. Inculpatul s-a mai apărat susţinând că planul parcelar al terenurilor din zona „Roşiori" s-a făcut în anul 1997 sub mandatul primarului AAA.
Instanţa de fond a reţinut că apărarea inculpatului nu are suport probator în actele şi lucrările cauzei, anterior demersurilor inculpatului (finalul anului 2004. cum s-a arătat), membrii familiei lui neinvocând nicio pretenţie asupra terenului. Spre edificare, verificându-se menţiunile din registrele cererilor formulate în baza legilor fondului funciar de la nivelul Primăriei Brezniţa-Ocol şi a actelor Dosarului nr. x/1995 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin s-a constatat că în baza Legii nr. 18/1991, mama inculpatului BBB., a cerut în nume personal şi ca soţie supravieţuitoare după tatăl inculpatului, YY., reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 6.75 ha deţinută anterior colectivizării.
CLFF Brezniţa-Ocol i-a reconstituit acesteia dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,57 ha, aceasta rezultând din registrele agricole de la data înserierii în CAP. Ulterior, în dosarul indicat, prin sentinţa civilă nr. 1855 din 29 februarie 1996, instanţa a dispus reconstituirea în favoarea mamei inculpatului a dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de 3,18 ha.
În aceeaşi ordine de idei, suprafaţa de 6,34 ha de teren arabil deţinută de soţii YY. şi BBB., părinţii inculpatului A. apare menţionată şi în Borderoul populaţiei, proprietăţilor şi exploataţilor agricole la 1948 transmis cauzei de Arhivele Naţionale.
Cu referire la cererea mamei inculpatului, aceasta, la 31 mai 1995 - adresându-se instanţei, a menţionat că suprafaţa de 6,75 ha reprezintă „(...)toată suprafaţa de teren ce a deţinut-o şi muncit-o cu soţul YY.", deci fără vreo referire la un teren suplimentar în suprafaţă de 2 ha în punctul „Roşiori".
În ce-l priveşte pe inculpat, acesta, în baza legilor fondului funciar, a formulat o singură cerere, înregistrată sub nr. 5023 din 21 martie 1991, el solicitând atribuirea a 0,50 ha teren din rezerva Primăriei Brezniţa-Ocol în temeiul dispoziţiilor art. 18 şi art. 19 din Legea nr. 18/1991, în cererea respectivă menţionând calitatea de fost membru cooperator activ, care însă nu adusese teren, era stabilit în localitate şi nu deţinea alte terenuri în proprietate.
Instanţa de fond, la apărarea inculpatului că nici un membru al familiei nu ceruse reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în cauză întrucât acesta era dat unei unităţi militare şi erau convinşi că nu-I obţin, verificând considerentele sentinţei civile nr. 3574 din 19 iunie 2002 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, a constatat că pe terenul în suprafaţă totală de 22 ha ce făcuse obiectul protocolului de predare-primire din 23 noiembrie 2004 fuseseră puşi în posesie 7 cetăţeni încă din anii 2000, 2001 (aceştia aveau, în dosarul instanţei, calitatea procesuală de pârâţi), o parte din aceştia, printre care şi martorul propus în apărare de inculpat. XX., proprietar al terenului învecinat cu cel pretins de inculpat, obţinuse hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care li se reconstituise dreptul de proprietate pentru terenuri din punctul „Roşiori".
Protocolul amintit, încheiat între Inspectoratul judeţean al Poliţiei de Frontieră şi Consiliul Local al comunei Brezniţa-Ocol a fost necesar tocmai în vederea predării celor 22 ha teren către respectiva primărie, în considerarea sentinţei civile nr. 3574 din 19 iunie 2002 pentru reconstituirea efectivă a drepturilor de proprietate persoanelor ce fuseseră puse în posesie pe acel teren, persoane printre care nu figura şi inculpatul A., astfel că dacă şi el ar fi fost pus în posesie, aşa cum a susţinut, încă din anul 2000, ar fi fost pârât în acţiunea introdusă de Ministerul de Interne în anul 2002 (acest aspect constatat a stat la baza sesizării penale adresată la 4 octombrie 2005 de către prefectul judeţului Mehedinţi).
Având în vedere înscrisurile arătate, instanţa de fond a înlăturat declaraţiile date de martorii PP., XX., II., JJ., KK., LL:, MM., NN., SS, RR. propuşi de inculpat pentru a dovedi că tatăl lui a deţinut cele 2 ha teren pentru care la sfârşitul anului 2004, în condiţiile arătate, a cerut reconstituirea dreptului de proprietate.
Cu referire la declaraţiile martorilor care au susţinut că tatăl inculpatului numit ar fi lucrat pământul vândut de inculpat în anul 2008, instanţa de fond a reţinut că niciunul nu a specificat suprafaţa de teren, titlul în baza căruia familia inculpatului ar fi avut un asemenea teren, ci mărginindu-se să spună că tatăl inculpatului ar fi avut doi boi albi folosiţi pentru lucrul terenului. Înscrisurile menţionate mai sus au evidenţiat că în punctul „Roşiori" au fost puşi în posesie exclusiv veterani de război, fiecare cu o suprafaţă care nu depăşea 0,5 ha - astfel au declarat şi martorii PP., MM., LL., tatăl inculpatului nu a avut o astfel de calitate şi nu a avut nici un titlu în baza căruia să fi fost proprietar efectiv al terenului.
Martorul PP. a declarat că cei care aveau teren în zona Roşiori le dobândiseră în calitate de veterani de război, demaraseră acţiunile legale pentru dreptul de proprietate mult înainte de anul 2004 şi erau în posesia unor sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile anterior anului 2003.
Cu referire la cele declarate de martorii SS. şi RR., aceştia s-au referit Ia faptul că inculpatul Ie-a dat voie să-şi păşuneze animalele pe un teren din zonă, Ie-a cerut în schimb remiterea unor produse, dar nu au fost în măsură să indice în ce temei inculpatul folosea acel teren, ei spunând că „(...) de regulă, în discuţiile cu proprietarul de teren nu cereau acte, ci mă orientam în principal după semnele de hotar şi după discuţii".
Este posibil real că inculpatul, încă din anul 2000. şi-ar fi delimitat în teren o suprafaţă, dar privind situaţia juridică a terenului, aşa cum a dictat-o în adresa din 1 februarie 2005, nu a fost stabilită în urma unei acţiuni a membrilor comisiei de fond funciar, martora G. precizând că inculpatul este cel care i-a dictat conţinutul, relatare recunoscută şi de inculpat şi de martorul R.
Cu referire !a apărarea inculpatului că la momentul ocupării în fapt a terenului, indicarea zonei în care tatăl lui ar fi avut teren şi trasarea limitelor de teren prin brazde ar constitui o efectivă activitate de identificare realizată de membrii Comisiei de fond funciar, la acel moment neîntocmindu-se vreun înscris de către o astfel de comisie, aceasta nu poate fi asimilată ca fiind o activitate oficială derulată de o comisie organizată potrivit Legii nr. 18/1991.
Martorul FF. la acele momente consilier juridic în cadrul Prefecturii Mehedinţi, la 9 august 2012, a declarat, poziţie pe care a menţinut-o şi la judecarea fondului cauzei, că în discuţiile avute cu inculpatul, acesta nu i-a spus că nu formulase cerere prealabilă administrativă pentru comisiile de specialitate şi nici că dosarul civil amintit îl viza chiar pe el.
Cu referire la inculpata C., la fond s-a reţinut că aceasta, spre sfârşitul lunii iunie 2005, la această dată ea fiind consilier juridic în cadrul Instituţiei Prefectului Mehedinţi, I-a apelat telefonic pe inculpatul D., primar al comunei Izvorul Bîrzii, jud. Mehedinţi şi i-a cerut trimiterea urgentă către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi spre a fi validate, anexele 1 şi 3 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţii şi funcţionare a comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 modificată şi completată, pentru numiţii H. şi I., ca moştenitori ai defunctului P., ea motivând urgenţa pe considerentul că intenţiona ca solicitarea de validare să fie discutată în şedinţa Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi din luna iulie 2005.
La rândul său, inculpatul D., cunoscând împrejurarea că C. este fiica, respectiv nepoata celor doi amintiţi, la fel faptul că suprafaţa de teren pentru care se solicita validarea mai fusese validată anterior, prin punctul x clin Hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Mehedinţi nr. 172/1999 şi fusese emis şi titlul definitiv de proprietate din 28 martie 2013 pentru aceeaşi suprafaţă în favoarea aceluiaşi autor şi aceloraşi moştenitori, la insistenţele inculpatei, el a dispus secretarului N. (martor în cauză), să întocmească din nou anexele şi să le înainteze spre validare.
La 29 iunie 2005, cu adresă, anexele 1 şi 3, plus cererile din 10 martie 1998 formulate de fraţii H. Şi I., conform Legii nr. 168/1998 şi cererea de 8 iunie 1959 formulată de defunctul P. pentru a aduce terenul în CAP, au fost înaintate de Primăria Izvorul Bîrzii, către Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi.
Aici, fiind absentă CCC., persoană care răspundea de comuna Izvorul Bîrzii şi cunoştea situaţia terenurilor din zonă, lucrarea a fost repartizată lui DD., acesta limitându-se să verifice numai dacă primăria anexase cereri de validare, înscrisuri doveditoare. Constatând că existau, cel amintit a înscris solicitarea pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi din 8 iulie 2005, omiţând să verifice şi dacă suprafaţa de teren cerută fusese sau nu validată printr-o hotărâre anterioară.
Prin Hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Mehedinţi nr. 265 din 8 iulie 2005, punctul x, s-a dispus validarea anexelor 1 şi 3 pentru autorul P. cu moştenitorii H. şi I. cu 0,87 ha pe raza comunei Izvorul Bîrzii, comisia necunoscând că s-a validat a doua oară aceeaşi suprafaţă şi nici că în circuitul civil exista şi titlul de proprietate eliberat aceloraşi persoane pentru aceeaşi suprafaţă.
La 2 august 2005, hotărârea a fost trimisă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi fiind anexate toate înscrisurile care au însoţit cererea de validare. Aici, pentru că la punctul x al hotărârii se dispusese doar validarea anexelor şi nu exista un titlu provizoriu de proprietate din care să rezulte amplasarea terenurilor şi vecinătăţile, funcţionarii de la compartimentul fond funciar, au arhivat înscrisurile validate, aceasta fiind procedura de urmat până la momentul la care comisia locală de fond funciar stabilea amplasamentul terenului, numai după întocmirea procesului-verbal de punere în posesie şi a titlului provizoriu, lucrarea se înainta din nou de către comisia locală comisiei judeţene, care dispunea prin hotărâre emiterea titlului de proprietate pe amplasamentul delimitat.
În cauză, procedura amintită nu a fost urmată, titlul de proprietate fiind emis fără ca procesul-verbal de punere în posesie şi titlul provizoriu să fie discutate în şedinţa Comisiei judeţene de Fond funciar Mehedinţi.
Inculpata C., la aceeaşi dată la care lucrarea se trimisese la O.C.P.I. Mehedinţi, 2 august 2005, având asupra sa un extras al hotărârii amintite care, de regulă, se comunica solicitantului, s-a deplasat Ia sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin, a căutat-o pe coinculpata E., inginer inspector Ia Compartimentul Registrul Agricol şi membru în Comisia Locală de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin şi, în prezenţa lui O., reprezentant al Direcţiei agricole Mehedinţi în comisia amintită, a prezentat hotărârea şi un plan parcelar al terenurilor din zona „Roşiori" cerând să i se întocmească proces-verbal de punere în posesie în P4TI/4, lângă inculpatul A.
Inculpata E. a susţinut că planul parcelar ce i se prezentase purta semnătura în original a primarului A. şi ştampila Primăriei Brezniţa-Ocol, terenul fiind individualizat prin indicarea dimensiunilor pe fiecare latură şi marcarea numelui în porţiunea delimitată, ceea ce făcea dovada că membrii CLFF Brezniţa-Ocol puseseră terenul în posesia efectivă a celor doi fraţi, iar întocmirea, de către CLFF Drobeta Turnu Severin a procesului-verbal de punere în posesie era o formalitate cerută de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi.
Aceeaşi inculpata a mai susţinut că anterior completării şi semnării procesului-verbal de punere în posesie, ea personal a comparat planul parcelar pe care i-l prezentase coinculpata C. cu un altul, redactat la o scară mai mare, ce-i fusese pus la dispoziţie de O.C.P.I., pe care directorul acestuia, martora S. marcase olograf data „25 iulie 2005" pentru a avea o situaţie certă a terenurilor din zonă la acea dată, pentru că se constataseră mai multe modificări atinse planului prin înlocuirea unor nume de persoane cu altele, astfel ea realizând că între cele două planuri parcelare exista identitate.
Comparativ reţinerilor din rechizitoriu, că inculpata E. nu a comparat planul parcelar adus de coinculpatul C. cu un altul ce s-ar fi aflat în păstrarea instituţiei al cărui angajat era şi astfel, cu ştiinţă, a acceptat să întocmească procesul-verbal de punere în posesie în P4.TI/4 lângă terenul inculpatului A. în condiţiile în care pentru acest teren reconstituirea dreptului de proprietate trebuia realizată de CLFF Brezniţa-Ocol şi nu de CLFF Izvorul Bîrzii, sens în care martora S. a declarat că planul parcelar invocat ca fiind cel căruia ea i-a dat dată certă este fals, realizat prin aplicarea pe o fotocopie a planului parcelar existent ulterior, a datei de 25 iulie 2005. a semnăturii şi ştampilei O.C.P.I. scanate de pe documentul original, iar în partea dreaptă, unde ar fi trebuit să fie semnătura şi data certă, exista menţiunea „întocmit la data de 28 aprilie 2000 conform punerii în posesie", data înregistrării planului parcelar la Primăria Drobeta Turnu Severin este 21 august 2006, la 13 februarie 2015, la dosar s-a depus sub nr. 3483 din 11 februarie 2013, un înscris identic cu cel la care se referise inculpata E. acesta aflându-se în păstrarea O.C.P.I. Mehedinţi.
Ca atare, judecătorul fondului a reţinut că probele nu au confirmat, cu referire Ia această inculpată, situaţia de fapt, înscrisul menţionat existând în arhivele O.C.P.I., instituţie care a trimis Ia dosar copie certificată cum s-a arătat, la 13 februarie 2013, deci după data presupusei fapte infracţionale, ceea ce denotă că mai există cel puţin un alt plan parcelar având aceeaşi dată şi menţiuni, dar cuprinzând o situaţie diferită a terenurilor din punctul „Roşiori". Chiar martora S. a susţinut că în circulaţie se aflau mai multe planuri parcelare ale aceleiaşi zone, fiecare putând cuprinde menţiuni diferite, făcute de comisiile locale atunci când interveneau modificări în posesia terenurilor, ea afirmând că a văzut mai multe variante.
Mai mult, actele cauzei (declaraţia martorei S. din 16 august 2012) nu pot conduce la ideea că singurul plan parcelar original ar fi fost cel pe care ea a dat dată certă „25 iulie 2005", dar acesta nu se mai afla în arhiva O.C.P.I. cel depus fiind o copie fidelă a originalului, ea neexplicând cum a ajuns acel înscris în posesia ei, el trebuind să se fi aflat exclusiv în păstrarea instituţiei la care lucra, aşa cum s-a detaliat, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi, la 13 februarie 2013 înaintând instanţei o copie certificată de pe un plan parcelar datat 25 iulie 2005 cu semnătura lui S. şi având aplicată ştampila instituţiei, pe acest plan parcelar fiind menţionată suprafaţa de teren pretins atribuită numiţilor.
În continuare, deşi hotărârea amintită privea terenuri amplasate pe raza comunei Izvoru Bîrzii, în baza planului parcelar prezentat de inculpata C. şi după vizualizarea planului parcelar existent Ia O.C.P.I. Mehedinţi, la 2 august 2005, inculpata E. a acceptat întocmirea procesului-verbal de punere în posesie pentru terenul de 0,87 ha în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin P4.Tl/4 cu vecinii: N-Rezerva primăriei; S-A., E-Drum; V-rezerva Primăriei, ea considerând că punerea efectivă în posesie a avut loc de către CLFF Brezniţa-Ocol, astfel că întocmirea şi semnarea actului este legală, de fapt o formalitate ce se îndeplinea când terenurile pe care se reconstituia dreptul de proprietate erau la dispoziţia acelei comisii, dar în raza administrativ teritorială a municipiului Drobeta Turnu Severin declaraţii martori S., O., ŢŢ., inculpata E., Ş., dar şi din înscrisuri.
Procesul-verbal de punere în posesie a fost tehnoredactat de O. şi a fost semnat de inculpată şi de cel menţionat, aceasta în calitate de „membrii comisiei municipale". Ulterior, actul a fost semnat de secretarul Primăriei Drobeta Turnu Severin, ŢŢ. şi de viceprimarul UU. La Serviciul Registratură al primăriei, actul a fost înregistrat sub nr. din 2 august 2005, făcându-se menţiunea în registrul de corespondenţă că emiterea a fost „din oficiu".
Inculpatei C. i s-a înmânat actul., ea semnând pentru primire. Aceasta, în aceeaşi zi, 2 august 2005. prin fax, a trimis Primăriei Izvorul Bîrzii, extras de pe pct. x al Hot. nr. 265 din 8 iulie 2005 şi procesul-verbal amintit şi a cerut completarea titlului provizoriu de proprietate.
Inculpatul D., primar şi N., secretar al primăriei, au realizat ceea ce se ceruse şi l-au pus la dispoziţia inculpatei C., în condiţiile în care erau obligaţi ca alături de înscris, să transmită procesul-verbal de punere în posesie către Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, aceasta pentru ca să se verifice dacă procedura urmată era cea legală şi pentru a se valida amplasamentul stabilit de comisia locală, după care înscrisurile şi hotărârea de validare urmau a fi trimise către O.C.P.I. pentru cartografierea titlului definitiv de proprietate.
Inculpata C., în aceeaşi zi, 2 august 2005, având asupra sa înscrisurile privind amplasamentul, respectiv procesul-verbal de punere în posesie şi titlul provizoriu de proprietate le-a prezentat la O.C.P.I., tot atunci, pe cale oficială, înregistrându-se la acesta şi hot. nr. 265.
Aici, martora T. a refuzat să trimită actele pentru cartografierea titlului definitiv, ea cerând respectarea procedurii.
Pentru a-şi realiza scopul urmărit, la 9 august 2005, inculpata C., prin fax. a trimis O.C.P.I. Mehedinţi, cu menţiunea „în atenţia d-nei T.", planul parcelar al terenurilor din zona „Roşiori", expedierea fax-ului având loc din biroul preşedintelui Consiliului judeţean Mehedinţi.
În continuare, pentru că pe acel plan parcelar cei 0.87 ha de teren, nu erau delimitaţi şi nici nu se indica autorul ca fiind posesor, iar soluţionarea cererilor de retrocedare pentru zona „Roşiori" era de competenţa CLFF Brezniţa-Ocol, T. nu a procedat la trimiterea documentelor spre cartografierea titlului definitiv de proprietate. La această atitudine, a contribuit şi faptul că în aceeaşi zi, 9 august 2005, la O.C.P.I., se înregistrase adresa nr. 2663, prin aceasta CLFF Brezniţa-Ocol, sub semnătura inculpatului primar A., a secretarului inculpata B. şi membrilor CLFF Brezniţa-Ocol R., DDD., EEE. şi X., urmare unor discuţii din şedinţa comisiei din 8 august 2005, comunicau că în mod abuziv. CLFF Drobeta Turnu Severin „a pus în posesie pe terenul din punctul „Roşiori" persoane care nu au deţinut terenuri în acel loc, titlurile de proprietate sunt la acel oficiu pentru cartografiere şi această activitate trebuie să fie stopată pentru a nu da naştere la litigii în instanţă". În această adresă, semnatarii amintiţi au mai înscris că „terenurile din zona „Roşiori" au fost dintotdeauna înregistrate în registrele agricole ale comunei Brezniţa-Ocol.
Pentru că O.C.P.I. Mehedinţi refuza trimiterea spre cartografiere a titlului de proprietate pentru autorii P., inculpata C., la 11 august 2005, i-a cerut inculpatului A. să formuleze către O.C.P.I. Mehedinţi, o adresă din care să rezulte că este de acord cu punerea în posesie a moştenitorilor lui P. cu suprafaţa de 0,87 ha conform procesului-verbal din 2 august 2005 al CLFF Drobeta Turnu Severin.
Inculpatul, deşi ca preşedinte al CLFF Brezniţa-Ocol somase O.C.P.I. Mehedinţi să stopeze cartografierea titlurilor de proprietate pentru persoane care nu deţinuseră terenuri în zona „Roşiori" dar care fuseseră puse în posesie de comisia Drobeta Turnu Severin, în aceeaşi zi, 11 august 2005, a întocmit adresa cerută, aceasta fiind înregistrată în registrul primăriei sub nr. 2695, în respectivul registru, s-a menţionat că adresa s-a emis „din oficiu" rezultând astfel că nu i-a fost cerută de destinatar, respectiv O.C.P.I. Mehedinţi, semnatar fiind numai A.
Cu referire la lipsa semnăturii secretarului primăriei, inculpatul a motivat că la acea dată acesta (B.) nu era prezent, probele cauzei dovedind însă că alte adrese emise în 11 august 2005 aveau aplicată şi semnătura secretarului.
Judecătorul fondului a reţinut că probele administrate sub aspectul înţelegerii frauduloase dintre cei doi inculpaţi (C. şi A.), sunt relevante, în lipsa acesteia neexplicându-se în vreun fel credibil, motivul pentru care adresa s-a emis, fără a fi fost cerută de către O.C.P.I. Mehedinţi, fără ca persoana în favoarea căreia s-a eliberat să fi deţinut terenul pentru care i se reconstituia dreptul de proprietate şi fără ca decizia să se fi luat în CLFF Brezniţa-Ocol.
La 15 august 2005, după ce adresa în discuţie i-a fost dată de inculpatul A., inculpata C., prin fax trimis din biroul subprefectului FFF., a trimis-o către O.C.P.I. Mehedinţi şi astfel a fost înfrântă opoziţia acestuia care, în aceeaşi zi, a trimis documentaţia pentru cartografierea titlului de proprietate. Actul emis în condiţiile arătate a fost ridicat de la O.C.P.I. Mehedinţi de către inculpată, aceasta, la 26 august 2005 cerând Oficiului înscrierea terenului în cartea funciară a municipiului Drobeta Turnu Severin.
Ulterior, respectiv la 12 septembrie 2005, inculpatul D., primar al comunei Izvorul Bîrzii a fost apelat telefonic de consilierul CCC. din cadrul instituţiei Prefectului Mehedinţi, aceasta reproşându-i că validase de două ori moştenitorii lui P. cu suprafaţa de 0,87 ha teren. La rândul său, având reprezentarea consecinţelor faptului relatat şi în dorinţa de a repune situaţia în legalitate pe cale administrativă, deci înainte ca titlul de proprietate definitiv să intre în circuitul civil, inculpatul s-a deplasat personal la O.C.P.I. Mehedinţi în ideea de a ridica titlul, aici constatând că acesta era deja în posesia inculpatei C. În 12 septembrie 2005, inculpatul a depus la Instituţia Prefectului Mehedinţi adresa prin care solicita Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi anularea pct. x al Hot. nr. 265 din 8 iulie 2005, tot el, la 27 septembrie 2005 cerând O.C.P.I. Mehedinţi respingerea încheierii de intabulare a suprafeţei de teren înscrisă în titlu. În continuare, constatând că acel titlu intrase în modul arătat în circuitul civil, la 20 octombrie 2005. CLFF Izvorul Bîrzii a cerut Judecătoriei Drobeta Turnu Severin (Dosar nr. x/2005) constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate.
Începând cu 12 septembrie 2005, inculpata C. a iniţiat demersuri judiciare pentru a rămâne cu proprietatea terenului, sens în care a antrenat primăriile Izvorul Bîrzii, Brezniţa-Ocol, Drobeta Turnu Severin şi Instituţia Prefectului Mehedinţi în litigii civile care s-au întins pe durata a 4 ani, până în anul 2009, an în care justiţia a decis definitiv şi irevocabil că reconstituirea dreptului de proprietate moştenitorilor P. a fost nelegală. Spre această constatare, s-au administrat probe care au stabilit că Ia 12 septembrie 2005, inculpatul C. a cerut CLFF Izvorul Bîrzii anularea parţială a titlului de proprietate din 28 martie 2003, ea susţinând că în mod eronat a fost emis pentru suprafaţa de 8.700 m.p. teren intravilan întrucât anexele s-au validat de două ori, tot Ia acea dată, printr-o altă cerere, aceleiaşi comisii i-a solicitat reconstituirea, în baza Legii nr. 247/2005, a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,90 ha teren intravilan situat în satul Halînga, ambele cereri fiind invalidate. La fel, pe perioada judecării cauzei Dosarului nr. x/2005, inculpata a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul din zona „Roşiori" Ia Comisia municipală de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin şi Ia CLFF Brezniţa-Ocol, cererile fiindu-i respinse cu motivarea că nu deţine înscrisuri din care să rezulte că P. a deţinut terenul în proprietate anterior colectivizării.
Hotărârile comisiilor locale au fost atacate cu plângere la instanţă, acestea formând obiectul Dosarului nr. x/2006 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin. La 15 ianuarie 2007, prin sentinţa civilă nr. 96, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea Ia Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, instanţa constatând neîndeplinirea procedurii prealabile. La 19 iunie 2007, prin hot. nr. 303, Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi a dispus respingerea contestaţiei împotriva hotărârilor Comisiilor locale, cauza repunându-se pe rolul instanţei sub acelaşi număr de dosar.
La 18 februarie 2008, prin sentinţa civilă nr. 819, instanţa a respins plângerea reclamantei ca neîntemeiată.
În recursul declarat, inculpata C. s-a folosit de adresa din 5 iulie 2006 emisă de primarul A., dosar nr. x/2006 al Judecătoriei Drobeta lurnu Severin, în adresă A. specificând că „petenţii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dar terenul nu face obiectul acestei legi, fiind în posesia reclamanţilor după preluarea de la UM, se află în domeniul privat, aparţine administrativ municipiului Drobeta Turnu Severin, nu a fost solicitat de ale persoane, urmând ea acesta să-l obţină în instanţă, prin constatarea dreptului de proprietate, adresă care, alături de planul parcelar pe care terenul solicitat apărea delimitat şi identificat pe numele autorului P. au creat instanţei de recurs reprezentarea că probatoriul administrat în Dosarul nr. x/225/2006 era incomplet. Ca atare, prin decizia civilă nr. 704R din 9 mai 2008, Tribunalul Mehedinţi a casat sentinţa din 18 februarie 2009 şi a trimis cauza pentru rejudecare Ia instanţa de fond.
În rejudecare, Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentinţa civilă nr. 5065 din 7 noiembrie 2008, a admis cererea formulată de C. în numele petenţilor H. şi I., dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate vizând terenul în suprafaţă de 8.700 m.p.
Hotărârea de mai sus a fost recurată de Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, Tribunalul Mehedinţi, prin decizia civilă irevocabilă nr. 266R din 26 februarie 2009 admiţând calea de atac, a modificat sentinţa şi a respins plângerea.
În continuare, la 28 aprilie 2009, C., în numele aceloraşi părţi rude ale sale, a introdus contestaţie în anulare împotriva hotărârii pronunţată în recurs, Tribunalul Mehedinţi, prin decizia nr. 733 din 26 mai 2009 respingând această cale de atac.
În anul 2006. aceeaşi C. a înregistrat la Judecătoria Drobeta Turnu Severin o acţiune prin care cei doi fraţi H. şi I. au chemat în judecată Primăria Drobeta Turnu Severin cerând să se constate că ei sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 8700 m.p. din punctul „Roşiori" cu motivarea că îl aveau în posesie, dar nu a fost posibilă reconstituirea dreptului lor de proprietate potrivit legilor fondului funciar (Dosar nr. x/2006). La 13 iulie 2006, prin sentinţa civilă nr. 3221, acţiunea a fost respinsă, hotărârea rămânând irevocabilă.
La 15 septembrie 2005, anexele 1 şi 3 ale CLFF Izvorul Bîrzii pentru autorul P. au fost invalidate prin Hot. CLFF Mehedinţi.
Cu referire la titlul de proprietate din 15 august 2005, acţiunea în constatarea nulităţii lui, formulată de CLFF Izvorul Bîrzii a fost iniţial respinsă prin sentinţa civilă nr. 5731 din 6 decembrie 2005 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin pronunţată în Dosarul nr. x/2005, Tribunalul Mehedinţi, în Dosarul nr. x/2006. prin decizia civilă nr. 279R din 29 martie 2006 admiţând recursul CLFF Izvorul Bîrzii a modificat sentinţa şi a constatat nulitatea absolută a respectivului titlu de proprietate.
Contestaţia în anulare formulată de C. împotriva deciziei menţionate a fost respinsă prin decizia civilă nr. 1076/R din 6 octombrie 2006 a Tribunalului Mehedinţi.
S-a reţinut că preocuparea inculpatei pentru a rămâne cu suprafaţa de teren s-a manifestat evident după ce în anul 2007 a existat în zonă interes pentru a se achiziţiona terenuri pentru a fi revândute unor investitori belgieni pentru ridicarea supermarketului X.
În acest sens, s-a stabilit că ZZ., prin procuratorul martor M., a achiziţionat aproximativ 119.000 m.p. teren cu preţul total de circa 9.221.003 euro pe care imediat l-a vândut către SC GGG. SRL Bucureşti (administratorii acesteia fiind cetăţeni belgieni), primind suma de 17.896.350 euro, pe aceste suprafeţe edificându-se supermarketul amintit.
Martorul Y., a declarat că în anul 2007, la cererea preşedintelui SC HHH. SA Bucureşti, numitul III., a identificat pe raza mun. Drobeta Turnu Severin. 3 locaţii pe care respectivul supermarket s-ar fi putut construi, acestea fiind ulterior prezentate lui ZZ. şi M., cei doi arătându-se interesaţi de zona „Roşiori".
Acelaşi martor, cunoscând-o din alte perioade pe B., secretar al Primăriei Brezniţa-Ocol i l-a prezentat acesteia pe M.
Ca atare, M. l-a cunoscut şi pe inculpatul A., cu acesta, la 7 noiembrie 2007 încheind anteeontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. xx la Biroul Notarului Public J. din mun. Drobeta Turnu Severin, la 15 ianuarie 2008 fiind încheiat contractul autentificat, astfel A. vânzând terenul în suprafaţă de 2 ha situat în punctul „Roşiori1' primind în schimb 1.100.000 euro.
La momentul perfectării antecontractului (7 noiembrie 2007), inculpatul a primit efectiv suma de 20.000 euro, diferenţa de 1.080.000 euro fiindu-i virată în contul deschis de sine la Banca JJJ. -Sucursala Drobeta Turnu Severin la 15 ianuarie 2008.
În antecontract, se stipulase că la momentul semnării contractului, inculpatul trebuia să prezinte cumpărătorului o adeverinţă din care să rezulte că „terenul nu a făcut şi nu face obiectul unei restituiri cu privire la legile fondului funciar, al revendicării, al restituirii de la persoane fizice, juridice sau statul român.
Pentru realizarea acestei obligaţii contractuale, inculpatul A., la 14 ianuarie 2008, prin cerere adresată primarului comunei Brezniţa-Ocol, a solicitat „eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că este singurul moştenitor, conform hotărârii judecătoreşti, a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha teren din punctul Roşiori conform titlului de proprietate din 27 iulie 2005". Cererea a fost înregistrată la respectiva primărie sub nr. 154 din 14 ianuarie 2008.
Ca atare, prin adeverinţa din 14 ianuarie 2008, semnată de A. în calitate de primar şi de coincutpata B. în calitate de secretar al primăriei, se adeverea că domnul A., din comuna Brezniţa Ocol, jud. Mehedinţi, este singurul moştenitor care a depus cerere în temeiul legilor fondului funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha teren în punctul „Roşiori", conform titlului de proprietate cu tricolor din 27 iulie 2005.
Acest înscris, astfel formulat, devenea apt sâ-l convingă pe cumpărătorul terenului că nu va exista pericolul solicitării lui de către o altă persoană sau a vreunei acţionări în justiţie.
În condiţiile în care, cum s-a arătat, inculpatul nu formulase vreodată o cerere în baza legilor fondului funciar pentru reconstituirea dreptului de proprietate la CLFF Brezniţa Ocol, adeverinţa este un înscris care atesta împrejurări nereale.
Probele administrate pentru situaţia de fapt expusă au relevat că la 7 noiembrie 2007. inculpatul a încasat cei 20.000 curo (67.800 RON cursul zilei 3,39 RON/euro), iar la 15 ianuarie 2008, acelaşi a încasat 1.080.000 euro {3.985.200 RON curs 3,69 RON/euro) pentru vânzarea suprafeţei de 20.000 m.p. (cadastral, 19.994 m.p.) teren arabil situat în municipiul Drobeta Turnu Severin, deţinut de el fără drept începând cu data de 27 iulie 2005.
S-a mai probat că inculpatul, în perioada 10 martie 2008 - 23 noiembrie 2010 a retras în numerar, suma totală de 1.035.800 euro, cele mai mari sume, fiind încasate la 10 martie 2008 (60.000 euro), la 3 aprilie 2008 (398.000 euro), la 10 aprilie 2008 (100.000 euro), la 6 iunie 2008 (20.000 euro), la 8 iulie 2008 (281.000 euro) şi la 8 septembrie 2008 (20.000 euro). sumele fiind folosite pentru achiziţionarea de bunuri imobile şi mobile.
M. a negociat şi cumpărarea suprafeţei de 0,87 ha teren (situat în vecinătatea celor 2 ha ale inculpatului A. - în condiţiile arătate privindu-l pe acesta), şi cu inculpata C., dar situaţia incertă a acestuia. în condiţiile în care titlul de proprietate din 15 august 2005 fusese anulat, a făcut ca înţelegerea dintre ei să se rezume doar la încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare semnarea acestuia a avut loc după ce inculpata obţinuse sentinţa civilă nr. 5056 din 17 noiembrie 2008 şi înainte ca instanţa de recurs să admită calea de atac a CLFF Mehedinţi şi să modifice în totul sentinţa, în sensul respingerii cererii de reconstituire.
Antecontractul a fost autentificat sub nr. 86 din 14 ianuarie 2008 la acelaşi birou notarial, în acesta stipulându-se că părţile se obligau să semneze, în formă autentică, după rămânerea definitivă a sentinţei şi eliberarea titlului de proprietate. Preţul fusese stabilit la 400.000 euro, din care 20.000 euro avans au fost achitaţi în numerar vânzătorului, restul de 380.000 euro nemaifiind daţi.
Instanţa de fond, cu referire la apărările inculpaţilor C., D., A. şi B., le-a apreciat a fi nefondate.
Astfel, inculpata C., constant, a susţinut că nu a avut o implicare deosebită în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru cele 0,87 ha teren, ci doar i-a cerut inculpatului D. să soluţioneze legal cererea tatălui ei, şi, apoi, întâmplător l-a însoţit pe tatăl ei, în câteva ocazii, la comisia de fond funciar Drobeta Turnu Severin sau la instanţe, fără ca ea să cunoască ceva despre cum s-a obţinut titlul de proprietate din 15 august 2005, la fel, nu a cunoscut nici intenţia tatălui ei de a vinde acel teren lui M.
Apărarea inculpatei este contrazisă de declaraţiile coinculpatului D., acesta, încă de la primele audieri arătând că C. „a insistat" să se procedeze „de urgenţă" la întocmirea Anexelor 1 şi 3 la Legea nr. 169/1997 în favoarea rudelor ei, tot ea i-a spus în mod expres cum să procedeze, până la ce termen trebuia să realizeze lucrările, astfel încât comisia judeţeană să valideze reconstituirea la prima şedinţă care urma (declaraţii din 10 august 2012).
Pe acest aspect sunt şi declaraţiile martorei N., astfel reieşind că inculpata nu a adresat o solicitare simplă cu referire la cererile moştenitorilor H. şi I.
La fel, toţi martorii audiaţi au arătat că cea care s-a ocupat faptic de toate actele a fost inculpata, niciunul nu a fost contactat de tatăl ei (martorii O. şi S.), la fel martora HH. La rândul său, martorul M. a confirmat că încă de la primele negocieri a discutat numai cu inculpata despre achiziţia celor 0,87 ha, numai cu aceasta a păstrat legături ulterior pentru a verifica dacă litigiul civil fusese soluţionat favorabil (termenul din 13 iunie 2013). Chiar inculpata, cercetată în calitate de făptuitoare în Dosarul nr. x/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a arătat expres că a fost mandatată de tatăl ei să îndeplinească orice act necesar pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 0,87 ha.
Totodată, sub aspectul menţionat, sunt de reţinut că înscrisurile expediate prin fax la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru întocmirea titlului de proprietate, de la faxul situat în Cabinetul prefectului sau din cel al Consiliului judeţean nu puteau fi trimise de tatăl inculpatei, ci numai de către ea, la acele momente ea fiind angajată a instituţiei.
S-a reţinut că toate aceste împrejurări de fapt au dat forţă cererilor ei, majoritatea funcţionarilor cu care a venit în contact in contextul descris, au cunoscut-o din perspectiva funcţiei pe care ea o îndeplinea şi i-au acceptat solicitările din acest motiv. La fel, apare evident că inculpata îl cunoştea foarte bine şi pe inculpatul A., relaţia dintre ei fiind importantă în derularea activităţii infracţionale (în plus, există Ia dosar) nota de redare a convorbirilor telefonice prin care cei doi au discutat despre mersul investigaţiilor. Dacă acestea nu s-ar fi petrecut, Ia fel, dacă inculpatul A. nu ar fi conceput şi înaintat adresa nr. 2695/2005, inculpata C. nu ar fi obţinut titlu de proprietate pentru suprafaţa vizată.
Inculpatul D., iniţial, cum s-a arătat, a declarat că la cererile insistente ale inculpatei C. a dispus întocmirea urgentă a Anexelor 1 şi 3 Ia Legea nr. 169/1997 pentru rudele ei, fără a verifica. La cercetarea judecătorească inculpatul şi-a nuanţat poziţia, în sensul că inculpata nu a cerut insistent, întocmirea anexelor fiind rezultatul unei simple erori atrasă de insuficienta verificare a arhivelor instituţiei, în acest sens declarând şi martora N.
În condiţiile în care procedura de întocmire şi de transmitere a anexelor pentru rudele H. şi I. s-a derulat accelerat, inculpatul D. a acceptat să-i satisfacă cererea coinculpatei C. fără a dispune verificări, este neîndoielnic că a făcut-o în considerarea funcţiei avută Ia acel moment. În sensul arătat, sunt şi declaraţiile inculpatului şi ale martorei N. - audieri din 26 octombrie 2005 în Dosarul nr. x/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, aceştia recunoscând că „datorită insistenţelor s-au întocmit în grabă cele două anexe care au fost transmise la CLFF fără a se mai verifica", prima verificare efectivă având Ioc după două luni de fa întocmirea actelor (septembrie 2005) în urma sesizării formulată de CCC., aspect confirmat în calitate de martor de aceasta.
Inculpatul A., cu referire Ia emiterea adresei din 11 august 2005 a susţinut că aceasta este legală, pentru că ar fi confirmat doar că amplasamentul hotărât de Comisia municipală de fond funciar este liber. În realitate, la 9 august 2005, prin adresa CLFF Brezniţa-Ocol semnată de el în calitate de preşedinte, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este încunoştinlat că, în mod abuziv. CLFF Drobeta l'urnu Severin pune în posesie persoane pe terenul din punctul „Roşiori", în condiţiile în care doar CLFF Brezniţa-Ocol ar avea acest drept. În aceste condiţii, adresa menţionată nu prezintă o simplă formalitate. Ia fel, nu a existat vreo solicitare din partea O.C.P.I. nu se luase o decizie în cadrul CLFF Brezniţa-Ocol pentru ca Ia 11 august 2005 să se emită adresa (declaraţia coinculpatei B.).
Inculpata B. cu referire Ia aspectele de mai sus, a susţinut că semnase adeverinţa din 14 ianuarie 2008 pentru că a considerat că procedura urmată de A. în instanţă echivalează cu formularea unei cereri către CLFF. La primele audieri, inculpata a arătat însă că A. nu a formulat cerere pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate la Comisia Locală, dar ea nu a explicat de ce nu a evidenţiat exact situaţia demersului coinculpatului în condiţiile în care era la curent cu acţiunile demarate în justiţie de acesta, pentru că a recunoscut că la primărie se primise citaţie pentru ca un reprezentant să participe şi să depună întâmpinare în dosarul în care A. revendica terenul.
Cu referire la situaţia terenului de 0,87 ha de după momentele anulării titlului de proprietate din 15 august 2005 şi ale respingerii, prin hotărâri irevocabile, a acţiunilor judecătoreşti iniţiate de inculpata C. pentru rudele ei, acesta a revenit în patrimoniul Consiliului Local al Mun. Drobeta Turnu Severin, dar la dispoziţia CLFF Brezniţa-Ocol, în vederea dispunerii reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptăţite. Terenul a rămas în atenţia lui M., interesat să-l cumpere pentru a-l revinde investitorilor de la SC GGG. SRL pentru a fi alipit celorlalte suprafeţe deja comasate. Respectivul identificase pe planurile parcelare mai vechi (din perioada 2005-2006) un perimetru delimitat în vecinătate, pe un asemenea plan fiind marcat numele KKK., care însă nu mai apărea pe planurile ulterioare.
Spre sfârşitul anului 2010, la sediul O.C.P.I. Mehedinţi, M. a cunoscut-o pe numita LLL., martor în cauză, aceasta fiind interesată să vândă un teren amplasat lângă şoseaua de centură a municipiului Drobeta Turnu Severin. Discutând, ambii, despre terenurile din zonă, M. a întrebat-o pe LLL. dacă cunoaşte pe cineva pe nume KKK., martora amintindu-şi astfel că mama mătuşii ei, K., se numea KKK. şi aceasta deţinuse terenuri în zona şoselei de centură, anterior colectivizării.
Aceeaşi l-a prezentat pe M. mătuşii ei, aceasta acceptând să vândă teren dacă el va obţine reconstituirea dreptului de proprietate, tot ea, telefonic, obţinând şi acordul surorii ei, L., domiciliată în municipiul Constanţa.
La 18 februarie 2011, în condiţiile obţinerii acordului celor două surori, M. s-a deplasat la acelaşi birou notarial J., aici s-a redactat contractul de cesiune de drepturi, cele două cedând dreptul asupra a 10.000 m.p. teren amplasat pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, drepturi ce decurg din reconstituirea dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar, dar şi sentinţa civilă nr. 2785/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, de pe urma părinţilor MMM. şi KKK. S-a mai încheiat şi o promisiune unilaterală de vânzare-cumpărare, ambele surori obligându-se să vândă terenul în favoarea lui M.
Cu aceeaşi ocazie, s-a mai redactat o procură, M. fiind împuternicit să întreprindă demersuri în vederea reconstituirii dreptului de proprietate şi să vândă terenul cum va crede de cuviinţă. La data menţionată, cele două surori au încasat 15.000 RON, preţul terenului vândut.
M., având asupra sa procura şi documentele ce-i fuseseră date de cele două surori, s-a deplasat la Primăria Brezniţa-Ocol în cursul lunii februarie 2011, şi discutând cu secretarul primăriei, inculpata B., despre faptul că s-au formulat cereri de reconstituire pentru teren, dacă cele două aveau dreptul la reconstituire şi exista teren pentru a le fi atribuit, cea menţionată a confirmat că surorile au de primit teren şi au formulat cerere.
Ca atare, la 21 martie 2011. în şedinţa CLFF Brezniţa-Ocol inculpata B., din oficiu, a pus în discuţie atribuirea a 0,87 ha teren din zona „Roşiori" pentru moştenitoarele autorilor MMM. şi KKK. Martora X. membră a comisiei, a solicitat ca moştenitorii să fie identificaţi şi să prezinte documente oficiale privind dreptul de proprietate, astfel decizându-se ca discuţia să se reia într-o şedinţă ulterioară.
La 29 martie 2011, aceeaşi comisie locală, rediscutând cererile numitelor K. şi L., după ce inculpata B. a citit documentaţia privitoare la solicitarea de retrocedare, s-a luat hotărârea de a se reconstitui dreptul de proprietate în baza actului datat din 1929 pentru 1,00 ha teren în zona Aeroport sau Roşiori -TI/4. P4 şi ½ . Acest rezultat a fost apoi preluat în cuprinsul Hot. CLFF Brezniţa-Ocol nr. 3 din 29 martie 2011. Dar, deşi se dispusese reconstituirea numai pentru 1,00 ha teren, în Anexele 1 şi 3 ce urmau a fi transmise spre validare Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi, inculpaţii A. şi B. au înscris suprafaţa de 1,25 ha, astfel procedându-se şi cu Anexa la respectiva hotărâre, înscrisul fiincl semnat şi de ceilalţi membri ai comisiei.
În continuare, având în vedere că din conţinutul anexei nu rezultă în baza căror înscrisuri se făcuse reconstituirea dreptului de proprietate, în cuprinsul adresei din 29 martie 2011 cu care s-a înaintat documentaţia la comisia judeţeană spre validare, s-a înscris, nereal, că operaţiunea a avut la bază sentinţa civilă nr. 2785/1996, în condiţiile în care aceasta nu a fost discutată, ci se discutase exclusiv terenul moştenit de la KKK., conform actului dotal din 1929.
La 5 aprilie 2011, prin Hot. nr. 356, comisia judeţeană a validat anexele 1 şi 3 şi apoi a trimis documentele la O.C.P.I. Mehedinţi pentru cartografierea titlului de proprietate în baza sentinţei amintită.
La 18 aprilie 2011, s-a emis titlul de proprietate pentru suprafaţa de 1,25 ha teren, din care 0,87 ha în Tl/4, P4 (ce fusese, în condiţiile arătate, atribuit rudelor inculpatei C.) şi 0,13 ha pe aceeaşi tarla PI/2. Restul de 0,25 ha s-a stabilit în extravilanul comunei Brezniţa-Ocol, respectiv în Tarlaua 52/2, PI 3, suprafaţa făcând parte din terenul cumpărat de numitul Z. de la mătuşile lui K. şi L.
După intrarea în posesia titlului de proprietate, M. l-a împuternicit pe Y. să vândă în numele celor două surori. 0,87 ha teren din zona „Roşiori" (procură autentificată din 31 mai 2011 de către acelaşi notar J).
Tot la 31 mai 2011, la acelaşi notar, s-a autentificat, contractul de vânzare-cumpărare pentru cele 0.87 ha teren către M.
La 7 iulie 2011, acesta din urmă a vândut terenul către SC GGG. SRL Bucureşti cu suma de 1.305.000 euro (contract de vânzare-cumpărare autentificat Ia BNP NNN., din municipiul Sibiu, judeţul Sibiu).
Judecătorul fondului, cu referire Ia situaţia de fapt vizând aspectele de mai sus astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, actul de sesizare reţinând că inculpata B., în perioada ianuarie-februarie 2011 ar fi pus Ia dispoziţia martorului M., înscrisuri din arhiva primăriei ce ar fi fost depuse de K. şi L. în susţinerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, dar şi informaţii nesupuse regimului publicităţii privind modul concret în care se poate proceda pentru reconstituire, acesta fiind apoi folosite de acela Ia biroul notarial J. pentru încheierea de acte autentice cu cele două, a constatat câ probele administrate coroborate, nu sunt convingătoare.
În acest sens, s-a motivat că K., audiată a conformat parţial cele menţionate în rechizitoriu, ea nemaifiind audiată Ia judecata în fond din cauza vârstei înainte şi a stării precare de sănătate. În aceste condiţii, la termenul de judecată din 3 octombrie 2013, reprezentantul Ministerului Public şi părţile au susţinut că nu insistă în audierea martorei şi s-a dat citire declaraţiei ei de Ia urmărirea penală, fără a fi fost contestată.
La urmărire penală K. a declarat că „nu îşi aminteşte dacă i-a dat lui M. vreun act spre a face copii când a venit Ia mine acasă, dar în mod sigur eu zic câ nu i-am dat". La rândul său, martorul M. (şi la urmărirea penală şi la fond), a susţinut constant că documentele i-au fost puse la dispoziţie de K. înainte de a se deplasa la notar în vederea încheierii contractului de cesiune, el le-a verificat pentru a se convinge că cererea de reconstituire este justificată. La fel a declarat şi inculpata B., ea menţionând că Ia prima discuţie cu M., în februarie 2011, acesta avea procura şi documentele.
În plus, cu referire la faptul că în arhiva notarului J. s-a identificat o copie a sentinţei civile cu semne particulare similare celei din arhiva primăriei, judecătorul fondului a reţinut că aspectul nu este relevant, Ia domiciliul martorei K. găsindu-se o astfel de copie care a fost ridicată şi predată organelor de cercetare penală (proces-verbal din 9 august 2012), toate acestea conducând Ia reţinerea justificată, că K. deţinea copia, M., Ia rândul său, a copiat-o de Ia ea, deci este plauzibil că el nu a obţinut-o din arhiva primăriei Brezniţa-Ocol.
Cu referire la şedinţa CLFF Brezniţa-Ocol din 29 martie 2011, inculpaţii B. şi A. au susţinut că s-a decis reconstituirea dreptului de proprietate în baza actului dotal din 1929 pentru 1,00 ha teren în zona „Aeroport sau Roşiori" -T1/4, P4 şi Vi, pentru diferenţa de 0,25 ha înscrisă în anexele 1 şi 3 şi în cuprinsul adresei din aceeaşi dată, nemaifiind necesară o hotărâre prealabilă deoarece terenul era deja în posesia celor două surori încă din anul 1991 astfel cum se înscria într-un titlu provizoriu de proprietate, semnarea anexelor înseninând câ întreaga comisie şi-a însuşit decizia de reconstituire pentru întreaga suprafaţă, judecătorul fondului a reţinut că este cert câ în acea şedinţă nu s-a discutat reconstituirea dreptului de proprietate în baza sentinţei civile nr. 2785/1996, ci exclusiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul moştenit de autoarea KKK. (act dotal 1929).
În altă ordine de idei, suprafaţa de 1.25 ha pentru care se reconstituise dreptul de proprietate prin sentinţa civilă nr. 2785/1996 fusese deja înstrăinată de cele două surori prin acte de vânzare-cumpărare perfectate către doi nepoţi, în perioada 1997-2010.
Sub acest aspect, s-a reţinut că la 29 noiembrie 1996, cele două surori, prin act sub semnătură privată, au vândut nepotului lor Z., 0,50 ha din punctul „Câmpu Mare" şi 0,25 ha din punctul „Plai", operaţiunea fiind înregistrată pe rolul lui Z. de către funcţionarii primăriei.
0 altă vânzare asemănătoare, a avut loc la 15 martie 1997 şi a avut ca obiect ultima suprafaţă de teren reconstituită lor prin hotărârea judecătorească, aceasta a fost 0.50 ha teren din punctul „Plai" către nepotul AA.
La 5 octombrie 2010. acesta din urma a cerut Judecătoriei Drobeta Turnu Severin să se constate câ este proprietarul terenului şi hotărârea să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, acţiunea fiind admisă prin sentinţa civilă nr. 6698 din 29 noiembrie 2010 şi pentru acesta funcţionarii primăriei Brezniţa-Ocol deschizând rol fiscal.
Toale acestea, în reţinerea judecătorului fondului, conduc la realitatea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, în sensul câ după anul 1997 L. şi K. nu au mai adresat solicitări autorităţilor publice locale relative la terenul de 1.25 ha moştenit de la MMM.
Referitor declaraţiilor lui W. şi X. membre ale CLFF care în instanţă au susţinut că B. în şedinţa din 29 martie 2011 a adus şi acea sentinţă, în condiţiile în care alţi doi membrii, V. şi U. au relatat contrariul, judecătorul fondului le-a înlăturat, niciuna nedând o explicaţie plauzibilă privind motivele pentru care iniţial, la urmărirea penală, susţinuseră alte aspecte:
Instanţa de fond, în drept, cu privire la inculpatul A., a reţinut următoarele încadrări juridice:
1) Fapta sa, în calitate de primar al comunei Brezniţa-Ocol şi de preşedinte al CLFF de a-şi atribui fără drept, terenul în suprafaţă de 2 ha din punctul „Roşiori", încălcând dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată, dar şi ale art. 5 lit. h) din regulamentul privind procedura de reconstituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, prin delimitarea în teren şi pe planul parcelar al terenurilor din zonă, a suprafeţelor de care era interesat, obţinând apoi cu uşurinţă hotărârea judecătorească prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate şi i-a fost emis titlul definitiv de proprietate, fără ca vreodată respectivul teren să-l fi avut în proprietate sau să-l fi moştenit producând prin aceasta un prejudiciu în sumă de 493,652 RON echivalentul sumei de 1 39.958 euro în dauna Consiliului Local al Mun. Drobeta Turnu Severin şi obţinând pentru sine un folos material injust în sumă de 1.100.000 euro, este infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 248 C. pen., cu aplic. art. 2481 C. pen.;
2) Fapta aceluiaşi inculpat, de a-i determina pe F. şi G., aceştia acţionând fără vinovăţie, de a întocmi şi de a semna, în locui lui şi al coinculpatei B., secretar al primăriei, adresa din 1 februarie 2005 ce atestă, nereal, situaţia terenului în suprafaţă de 2 ha, conţinutul ei fiind plăsmuit de către inculpat în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu, este infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 31 C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
3) Fapta inculpatului A., de a folosi adeverinţa din 1 februarie 2005, falsă, la Judecătoria Drobeta Turnu Severin în Dosarul nr. x/2004 în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu, este infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
4) Fapta aceluiaşi inculpat, de a emite în calitate de primar al comunei Brezniţa-Ocol adresa din 11 august 2005, prin aceasta comunicând O.C.P.I. Mehedinţi, că primăria în cauză este de acord cu punerea în posesia moştenitorilor H. şi I. cu 0,87 ha teren pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin. deşi ei cunoştea că autorul nu deţinuse terenul cerut şi nu formulase cerere de reconstituire la CLFF Brezniţa-Ocol fără a fi pus în discuţia acesteia şi să fi obţinut aprobarea comisiei pentru a se adresa astfel O.C.P.I. încălcând dispoziţiile art. 8„ art. 12 alin. (1) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată, precum şi ale art. 1 şi art. 5 din regulamentul amintit, pentru a obţine, de către inculpata C., în mod nelegal acel teren pentru care avusese ofertă de cumpărare Ia preţul de 400.000 euro şi efectiv a obţinut 20.000 euro, prin aceasta păgubind Consiliul local al municipiului Drobeta Turnu Severin cu suma de 214.803 RON echivalentul a 60.900 euro, recuperată integral, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen., cu aplic. art. 2481 C. pen.;
5) Fapta inculpatului, de a emite, în calitate de primar, adeverinţa din 14 ianuarie 2008. prin care atesta, fals, că formulase cerere, în baza legilor fondului funciar, pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 2 ha teren în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu, respectiv folosul în valoare de 1.100.000 euro, este infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. .289 C. pen.. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;
6) Fapta aceluiaşi inculpat, de a folosi adeverinţa falsificată din 14 ianuarie 2008 la Biroul Notarului Public J., în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2008 prin care el a vândut terenul în suprafaţă de 2 ha în schimbul sumei de 1.100.000 euro, constituie infracţiunea de uz de fals. prev. de art. 291 C. pen., rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000;
7) Fapfa inculpatului de a emite, fals, în calitate de primar şi de preşedinte al CLFF Brezniţa-OcoI Anexa la Hot. nr. 3 din 29 martie 2011, la fel Anexele 1 şi 3 Ia Regulamentul privind dreptul de proprietate reconstituit în favoarea numitelor K. şi L, la fel, adresa din 29 martie 2011 către Comisia judeţeană de Fond funciar Mehedinţi prin care nereal. atesta că în şedinţa CLFF Brezniţa-Ocol din aceeaşi dată se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1.25 ha teren în baza sentinţei civile nr. 2785 1996. în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea, de către coincuipata B. a infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
8) Fapta aceluiaşi inculpat, de a înainta înscrisurile false menţionate, către Comisia judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, pe baza acestora emiţăndu-se Hot. nr. 356 din 5 aprilie 2011 şi titlul de proprietate din 18 aprilie 2011, realizează infracţiunea de uz de fals. prev. de art. 291 C. pen.
Cu referire la infracţiunea de fals intelectual şi de uz de fals (pct. 7 şi 8 de mai sus), judecătorul fondului, din oficiu (motiv pentru care a şi dispus repunerea cauzei pe rol, a procedat la schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare din infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. e) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă din 29 martie 2011) şi din infracţiunea prev. de art. 291 rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în cele două infracţiuni, cu motivarea că pentru a se face raportarea la dispoziţiile art. 17 lit. e) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, este necesar ca infracţiunile de fals sau de uz de fals să fie săvârşite în scopul ascunderii săvârşirii uneia din infracţiuni prevăzute în secţiunea a 2-a sau a 3-a sau în realizarea scopului urmărit printr-o astfel de infracţiune.
Actul de sesizare a reţinut că inculpatul A. a comis infracţiunile în formă continuată (fals intelectual) în realizarea scopului urmărit de către coincuipata B., faţă de care s-a arătat că ar fi săvârşit infracţiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (că ar fi pus la dispoziţia lui M. înscrisuri din arhiva primăriei ce ar fi fost depuse la cele două surori în susţinerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, la fel, informaţii ce nu erau destinate publicităţii privind modul concret în care trebuia să se procedeze pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ce apoi au fost folosite la notar în vederea încheierii unor acte autentice pentru ca M. să obţină terenul în suprafaţă de 0.87 ha.
Or. în condiţiile în care probatoriul administrat sub acest aspect nu au confirmat, fără dubiu, că inculpata B. ar fi pus la dispoziţia martorului indicat înscrisurile şi nici în rechizitoriu nu au fost identificate ce informaţii confidenţiale sau care nu erau destinate publicităţii le-ar II divulgat, inculpata, nu se poate reţine că prin săvârşirea, de către A., a infracţiunii prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 291 C. pen. l-a urmărit în realizarea scopului prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000.
Cu referire Ia infracţiunea de conflict de interese prev. de art. 2531 C. pen. reţinută în rechizitoriu ca fiind fapta inculpatului A. de a participa. în calitate de preşedinte al CLFF Brezniţa-Ocol, la luarea deciziei adoptată de respectiva comisie prin Hot. nr. 3 din 29 martie 2011 şi prin care s-a realizat, indirect, un folos material pentru M., persoană cu care inculpatul s-ar fi aflat în raporturi comerciale în ultimii 5 ani, judecătorul fondului a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii obiective, în sarcina inculpatului nedovedindu-se că el s-a aflat în raporturi comerciale cu martorul arătat.
Deşi este real că între cei doi, la 15 ianuarie 2008 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 118/2008 prin care s-au vândut cele 2 ha teren pentru suma de 1.080.000 euro, dar respectivul act este civil, de transmitere a unui imobil, alte raporturi comerciale neexistând, fiind de esenţa raporturilor comerciale continuitatea, repetabilitatea, realizarea ca obişnuinţă a unor activităţi menite a duce la obţinerea unui profit.
Ca atare, inculpatul A. a fost achitat pentru infracţiunea prev. de art. 2531 C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Cu referire la inculpata B., judecătorul fondului a stabilit următoarele încadrări juridice:
1) Fapta inculpatei, care, în calitate de secretar al primăriei, a emis adeverinţa din 14 ianuarie 2008, alături de A., astfel nereal că cel din urmă formulase cerere în temeiul legilor fondului funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul de 2 ha, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
2) Fapta aceleiaşi inculpate, de a emite, fals, împreună cu coinculpatui A., ca şi în calitate de secretar al Comisiei Locale de Fond Funciar, Anexa la Hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar Brezniţa-Ocol nr. 3 din 29 martie 2011, la fel Anexele 1 şi 3 privind terenul reconstituit în favoarea numitelor K. şi L., la fel adresa din aceeaşi dată trimisă Comisiei Judeţene de Fond Funciar Mehedinţi, în care, nereal, se atesta că în şedinţa Comisiei Locale de Fond Funciar Brezniţa-Ocol din 29 martie 2011 se dispusese reconstituirea pentru 1,25 ha teren în baza sentinţei civile nr. 2785/1996 constituie infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
3) Fapta inculpatei, de a înainta înscrisurile false către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, în baza cărora s-a emis hotărârea nr. 356 din 05 aprilie 2011 şi titlul de proprietate din 18 aprilie 2011 constituie infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen.
Cu referire la infracţiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, judecătorul fondului a reţinut că probele administrate în faza urmăririi penale şi în cea a cercetării judecătoreşti nu au confirmat că inculpata ar fi pus la dispoziţia martorului M. înscrisuri sau că i-ar ti permis accesul la informaţii care nu erau destinate publicităţii, în condiţiile arătate deja, motiv pentru care a dispus achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există).
Ca urmare a celor de mai sus. odată ce prin săvârşirea infracţiunilor arătate la punctele 2 şi 3 din prezenta cu referire Ia inculpata B., nu s-a urmărit scopul prevăzut !a textul de lege indicat, în baza dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., judecătorul fondului a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor astfel cum a fost stabilită în rechizitoriu, din infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. rap. Ia art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapta comisă la 29 martie 2011), în infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi din infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, (faptă comisă la 29 martie 2011), în infracţiunea de uz de fals prev.. de art. 291 C. pen.
Totodată, s-a respins cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice dată faptei săvârşită Ia 14 ianuarie 2008, din infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen., reţinându-se că inculpata semnând adeverinţa din 14 ianuarie 2008 a acţionat direct pentru a-l sprijini pe coinculpatul A. să realizeze scopul urmărit, acela de a valorifica terenul dobândit în mod nelegal, motivându-şi că funcţia acesteia în cadrul primăriei (secretar, dar şi secretar al CLFF Brezniţa-Ocol la fel, relaţiile apropiate cu inculpatul (declaraţii martor Z., convorbiri telefonice) nu constituie, astfel cum s-a apărat inculpata, aprecierea greşită a normelor legale privind fondul funciar.
În ce o priveşte pe inculpata C, judecătorul fondului a stabilit următoarea încadrare juridică:
1) Fapta inculpatei C., consilier juridic (la momentele temporale ale cauzei) în cadrul Instituţiei Prefectului Mehedinţi, de a-l determina, în anul 2005, pe inculpatul D., primar al comunei Izvorul Bîrzii şi preşedinte al CLFF dar şi pe secretarul N., de la aceeaşi primărie, membru CLFF de a valida de două ori anexele de reconstituire a dreptului de proprietate rudelor sale numiţii H. şi I., pentru aceeaşi suprafaţa de teren cu care autorul acestora figurase în registrul agricol, să le transmită spre validare Comisiei Judeţene de Fond Funciar Mehedinţi şi să întocmească titlu provizoriu de proprietate pentru suprafaţa validată, în mod nelegal, ulterior, de asemenea contrar legii, să-i determine pe membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Drobeta Turnu Severin să întocmească procesul-verbal de punere în posesie cu teren pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, Ia fel, determinându-i pe primarul comunei Brezniţa-Ocol, A., să emită, nelegal, adresa din 11 august 2005, prin care se comunica O.C.P.I. Mehedinţi că este de acord cu punerea în posesie a fraţilor H. şi I. pe terenul din punctul „Roşiori", la fel, pe funcţionarul din cadrul O.C.P.I. Mehedinţi, aceştia au dispus cartografierea titlului de proprietate din 15 august 2005, în absenţa unei hotărâri ce ar fi trebuit a fi emisă, în acest sens, de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, toate acestea cu consecinţa producerii unei pagube în dauna Consiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, în cuantum de 214.803 RON, echivalentul a 60.900 euro, toate acestea în scopul obţinerii, pentru ea a terenului de 0.87 ha, pentru care a avut ofertă de vânzare pentru suma de 400.000 euro, din care a încasat efectiv 20.000 euro, realizează conţinutul constitutiv al instigării ia infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În ce-I priveşte pe inculpatul D., fapta acestuia, el acţionând în calitate de primar al comunei Izvorul Bîrzii, judeţul Mehedinţi, de a dispune, la 29 iunie 2005 validarea pentru a doua oară a anexelor 1 şi 3 pentru autorul P. cu moştenitorii H. şi I., în condiţiile în care pentru suprafaţa validată se emisese titlul de proprietate din 28 martie 2003, documentaţia înaintându-o la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi spre validare, iar ulterior a emis titlul provizoriu pentru terenul situat pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin şi l-a pus la dispoziţia inculpatei C., deşi trebuia înaintat CLFF Mehedinţi spre analiză şi validare, încălcând dispoziţiile art. 5 lit. b), c) şi d) din Regulament, consecinţa fiind pagubă în patrimoniul Consiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severin în cuantum de 214.803 RON, echivalentul a 60.800 euro, recuperată integral, pentru ca inculpata C. să obţină dreptul de proprietate, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 133 din Legea nr. 78/2000 rap. Ia art. 248 C. pen. cu aplic. art. 2481 C. pen.
În legătură cu inculpata E., aceasta a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. şi art. 2481 C. pen.
Judecătorul fondului a reţinut că probatoriul administrat cu referire la modul în care aceasta s-a implicat şi a acţionat Ia momentul întocmirii şi semnării procesului-verbal de punere în posesie din 2 august 2005, inculpata nu a săvârşit fapta cu intenţie directă (aşa impune norma de incriminare), urmarea produsă fiind rezultatul unei erori generată, pe de o parte, de modul de lucru în aparatul administrativ în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în punctul „Roşiori", dar şi de existenţa, cum s-a arătat; în circulaţie, a mai multor planuri parcelare cu menţiuni diferite.
Procedând Ia individualizarea pedepselor, judecătorul fondului a evidenţiat că acestea se vor aplica cu luarea în considerare a criteriilor prev. de art. 72 C. pen., respectiv vor fi avute în vedere limitele minime şi maxime stipulate de textele incriminatoare, gravitatea faptelor infracţionale reţinute în sarcina fiecărui inculpat, urmările ce s-au produs sau care se puteau produce, datele ce caracterizează comportamentele procesuale, dar şi altele ce ţin de vârsta, situaţia familială şi conduita anterioară.
Cu referire Ia inculpatul A., instanţa de fond a evidenţiat în principal, modul în care acesta a conceput şi executat activitatea infracţională, faptul că el a folosit în interes propriu atribuţiile avute în calitate de primar şi de preşedinte al CLFF Brezniţa-Ocol, atragerea în activitatea infracţională a unui număr însemnat de persoane angajate ale aceleiaşi unităţi administrative locală, valoarea pagubei produsă, valoarea beneficiilor obţinute, comportamentul procesual (a încercat să influenţeze o parte din declaraţiile persoanelor ce urmau să fie audiate în cauză).
Reliefând vârsta inculpatului, lipsa în ce-l priveşte, a antecedentelor penale, situaţia familială, conduita bună avută anterior, faptul că în rândul alegătorilor se bucură de reputaţie bună, instanţa de fond a reţinut în favoare circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa dispunerii unor pedepse situate sub minimul special prevăzut de lege. Totodată, instanţa a reţinut că infracţiunile au fost săvârşite înainte ca inculpatul A. să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, motiv pentru care urmează să facă aplicarea art. 34 C. pen., pedeapsa rezultantă executându-se de către inculpat în regim de detenţie.
În cazul inculpatei B., judecătorul fondului a motivat că la individualizarea pedepsei are în vedere contribuţia concretă la realizarea scopului urmărit de coinculpatul A., calităţile avute de ea la datele săvârşirii infracţiunilor, faptul că nu a urmărit realizarea, pentru sine, a unui folos personal direct, dar şi paguba produsă părţii civile. De asemenea, considerând vârsta inculpatei, lipsa antecedentelor penale, situaţia familială, conduita bună anterioară, şi în favoarea acestuia s-a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa aplicării unei pedepse situată sub minimul special prevăzut de lege.
În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de fond a subliniat că datele referitoare la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei, în special contribuţia, scopul urmărit, la fel, datele ce caracterizează persoana inculpatei, conduc la dispunerea suspendării condiţionate pe durata unui termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen., cu atenţionarea inculpatei asupra disp. art. 183 C. pen.
Cu referire la inculpatul D. în procesul individualizării, judecătorul fondului a reţinut contribuţia concretă în realizarea scopului urmărit de coinculpata C., calitatea inculpatului la datele comiterii infracţiunilor, faptul că nu a urmărit, pentru sine, realizarea unui folos material direct, conduita adoptată imediat după ce a fost descoperită fapta, demersurile întreprinse pentru anularea titlului de proprietate emis nelegal, comportamentul procesual relativ sincer, dar şi paguba produsă părţii civile. Şi în ce-l priveşte pe acest inculpat, s-a reliefat că datele referitoare la persoana sa (vârsta, lipsa antecedentelor penale, conduita anterioară din comunitate) se pot valorifica potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa dispunerii unei pedepse situată sub minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare, suspendarea condiţionată pe durata unui termen de încercare calculat în condiţiile art. 82 C. pen., inculpatului atrăgându-i-se atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Individualizarea pedepsei pentru inculpata C., în opinia judecătorului fondului, are în vedere în principal gravitatea infracţiunii, urmările acesteia (prejudiciul efectiv care a fost recuperat prin anularea titlului de proprietate, amploarea demersurilor juridice necesare obţinerii anulării titlului) dar şi modul în care ea a acţionat, specularea avantajelor şi a influenţei pe care i le conferea funcţia ocupată atunci, numărul de acte materiale componente ale infracţiunii continuate, numărul persoanelor care, fără voia lor, au fost implicate.
La fel, instanţa, referindu-se vârsta inculpatei, lipsa antecedentelor penale, situaţia familială, datele evoluţiei profesionale, toate acestea au fost valorificate ca fiind circumstanţă atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa dispunerii unei pedepse situată sub minimul special prevăzute de lege, iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.
Referitor laturii civile a cauzei, în baza art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ. (în vigoare la datele comiterii infracţiunilor, s-a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă Municipiul Drobeta Turnu Severin - prin primar - şi s-a dispus obligarea inculpatului A. la plata, către aceasta, a sumei de 493.652 RON cu titlu de despăgubiri materiale reprezentând valoarea terenului dobândit în mod legal.
Sub acest aspect, judecătorul fondului a înlăturat ca nefondate criticile inculpatului cu privire la stabilirea valorii despăgubirilor materiale, el neformulând obiecţiuni asupra raportului de evaluare administrat în cauză, iar valoarea astfel stabilită este mai mică decât ceea ce a obţinut inculpatul prin valorificarea terenului pe piaţa liberă.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la acelaşi inculpat suma de 960.042 euro (în echivalentul în RON la data executării), suma reprezentând diferenţa dintre beneficiul obţinut prin vânzarea terenului şi cuantumul despăgubirilor ce s-au acordat părţii civile.
Pentru executarea laturii civile, s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 36/P/2009 din 13 decembrie 2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova, asupra bunurilor inculpatului.
În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri:
- adresa din 01 februarie 2005 a Primăriei comunei Brezniţa-Ocol;
- adresa din 11 august 2005 a Primăriei comunei Brezniţa-Ocol;
- adresa din 14 ianuarie 2008 Primăriei comunei Brezniţa-Ocol;
- anexa la Hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar Brezniţa-Ocol nr. 3 din 29 martie 2011;
- anexele 1 şi 3 întocmite de Primăria comunei Brezniţa-Ocol la 29 martie 2011 privind terenul de 1,25 ha. reconstituit în favoarea numitelor K. şi L;
- adresa din 29 martie 2011 a aceleiaşi primării.
Inculpaţii A., D., C. şi B. au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, ocazionate la urmărirea penală şi la judecarea fondului.
În baza art. 193 C. proc. pen., inculpatul A. a fost obligat la plata sumei de 4000 RON către partea civilă Municipiul Drobeta Turnu Severin - prin primar, suma reprezentând cheltuieli de judecată potrivit facturii din 8 mai 2013.
Prin sentinţa penală nr. 28 din 24 ianuarie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a hotărât:
A) În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor săvârşite de inculpatul A. prin actul de sesizare, după cum urmează:
- din infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapta din 29 martie 2011) în infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.:
- din infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. Ia art. 17 lit. c) .şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (faptă comisă la 29 martie 2011) în infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. Ia art. 10 lit d) C. proc. pen. inculpatul a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 C. pen.
Inculpatul A. a fost condamnat:
- în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen., art. 2481 C. pen., cu aplic. art 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. Ia 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. (pedeapsă complementară);
- în baza art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire Ia art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. Ia 4 luni închisoare;
- în baza art. 291 C. pen. rap. Ia art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit a) şi art. 76 lit. e) C. pen., la 2 luni închisoare;
- în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen., art. 2481 C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. Ia 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. (pedeapsă complementară);
- în baza art. 289 alin. (1) C. pen. rap Ia art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. Ia 4 luni închisoare;
- în baza art. 291 C. pen. rap. Ia art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. Ia 2 luni închisoare;
- în baza art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi a art. 76 lit. e) C. pen., Ia 4 luni închisoare;
- în baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi a art. 76 lit. e) C. pen. Ia 2 luni închisoare.
În baza art. 33 alin. (1) lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen. (pedeapsă complementară).
În baza art. 71 pe durata executării pedepsei, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
B. În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor săvârşite de inculpata B. prin actul de sesizare, astfel:
- din infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă săvârşită la 29 martie 2011) în infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- din infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (faptă săvârşită la 29 martie 2011) în infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen.
Privind-o pe această inculpată, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei comisă la 14 ianuarie 2008 respectiv din infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., inculpata a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Inculpata B. a fost condamnată:
- în baza art. 289 alin. (1) C. pen., rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 74 lit. a) şi a art. 76 lit. e) C. pen., la 4 luni închisoare;
- în baza art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) şi a art. 76 lit. e) C. pen., la 4 luni închisoare;
- în baza art. 291 C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) şi a art. 76 lit. e) C. pen., la 2 luni închisoare.
În baza art. 33 alin. (1) lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, 4 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., s-a dispus pe durata executării pedepsei, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatei, pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 4 luni, calculat în condiţiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Inculpatei i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
C. În baza art. 25 C. pen., rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, comb. cu art. 248, art. 2481 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) şi a art. 76 lit. b) C. pen., inculpata C. a fost condamnată Ia 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. (pedeapsă complementară) pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.
În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei inculpatei i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 4 ani şi 6 luni, stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Inculpatei i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
D. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000, din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen., art. 2481 C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., inculpatul D. a fost condamnat la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În baza art. 71 C. pen., inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat în condiţiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Inculpatului i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
E. În baza art. 11 pct. 2 lit a) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpata E. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. şi art. 2481 C. pen.
Pe latură civilă, în baza art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ. (în vigoare la datele faptelor din cauză), s-a admis acţiunea civilă a părţii civile Municipiul Drobeta Turnu Severin - prin primar, şi s-a dispus obligarea inculpatului A. la plata către aceasta a sumei de 493.652 RON, despăgubiri materiale.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 960.042 euro (in echivalent RON Ia data executării).
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit în ce-l priveşte, prin ordonanţa nr. 36/P/2009 din 13 decembrie 2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova, asupra următoarelor bunuri:
- două terenuri intravilane, categoria curţi construcţii, în suprafaţă de 650 mp, respectiv 730 mp, situate în municipiul Timişoara, judeţul Timiş, înscrise în CF nr. xx Timişoara, nr. cadastral C1 - suprafaţa de 650 mp şi în CF nr. zz Timişoara, nr. cadastral C2 - suprafaţa de 730 mp;
- autoturismul marca D.;
- un teren în suprafaţă de 2000 mp, situat în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin, (str. Cicero), înscris în CF nr. yy Drobeta Turnu Severin, nr. cadastral C3;
- imobile pentru care are drept de moştenire de la părinţi şi sunt situate în comuna Brezniţa-Ocol, fără a fi înregistrate în cartea funciară, iar în evidenţele primăriei locale, figurează două clădiri, teren intravilan arabil - 1400 mp, teren intravilan cu construcţii 400 mp, teren extravilan arabil - 21.100 mp, teren extravilan fâneaţă - 10.000 mp şi teren extravilan vie - 400 mp.
- apartamentul situat în Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, înscris în CF nr. aa, nr. cadastral C4:
- apartamentul situat în Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, înscris în CF nr. bb, nr. cadastral C5.
În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri:
- adresa din 01 februarie 2005 a Primăriei comunei Brezniţa-Ocol;
- adresa din 11 august 2005 a Primăriei comunei Brezniţa-Ocol;
- adresa din 14 ianuarie 2008 Primăriei comunei Brezniţa-Ocol;
- anexa la Hotărârea Comisei Locale de Fond Funciar Brezniţa-Ocol nr. 3 din 29 martie 2011;
- anexele 1 şi 3 întocmite de Primăria comunei Brezniţa-Ocol la 29 martie 2011 privind terenul de 1,25 ha. reconstituit în favoarea numitelor K. şi L.;
- adresa din 29 martie 2011 a Primăriei comunei Brezniţa-Ocol.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a dispus obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel pe inculpatul A., la suma de 17.000 RON (din care 15.000 RON cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală); inculpatul D., la suma de 7.000 RON, din care 5.000 RON cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală; inculpata C. suma de 17.000 RON, din care 15.000 RON cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală şi inculpata B., la suma de 7.000 RON din care 5.000 RON cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.
În baza art. 193 C. proc. pen., inculpatul A. a fost obligat la plata sumei de 4000 RON către partea civilă Municipiul Drobeta Turnu Severin - prin primar - suma reprezentând cheltuieli de judecată conform facturii din 8 mai 2013.
Judecata în apel:
I. Procedura în faţa instanţei de apel:
Împotriva sentinţei penale nr. 28 din 24 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciu Teritorial Craiova, inculpaţii A., B., C. şi D.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 10 iunie 2004 sub numărul de dosar x/54/2012 fiind fixat un prim termen de judecată 16 septembrie 2014.
La termenul de judecată 16 septembrie 2014, inculpaţii apelanţi şi intimata inculpată E. au solicitat amânarea judecării cauzei pentru angajarea unor apărători şi pentru pregătirea apărării.
La termenul de judecată 28 octombrie 2014, apărătorii aleşi ai inculpaţilor apelanţi şi intimatei inculpată, au solicitat amânarea judecării cauzei pentru studierea motivelor de apel depuse în scris în dosar.
La termenul de judecată 9 decembrie 2014, au fost audiaţi inculpaţii apelanţi D., A., C., B. şi intimata inculpată E.
2. Cu referire la probatoriiie administrate în apel:
La termenul de judecată 9 decembrie 2014, instanţa a admis cererea parchetului, de reaudiere a martorilor din lucrări, respectiv martorii M. şi S., şi, în parte, probele solicitate de apelantul inculpat A. (înscrisuri în circumstanţiere, hotărâri judecătoreşti privind proprietatea), de inculpata C., reaudierea martorului O., de inculpata B. (hotărâri ale CLFF din anul 2007, înscrisuri în circumstanţiere). de inculpatul D. (înscrisuri privind procedura de lucru a CLFF Izvorul Bîrzii), dar şi reaudierea martorilor din lucrări N., GG. şi HH.
Celelalte cereri de probatorii au fost respinse (încheierea de şedinţă de la termenul de judecată 9 decembrie 2014.
II. Motivele de apel:
1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciu Teritorial Craiova şi-a motivat apelul pe următoarele critici:
a) greşita înlăturare, din încadrarea juridică a faptei a dispoziţiilor art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu privire la infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen., faptă săvârşită la data de 29 martie 2011 de inculpatul A. şi în legătură cu infracţiunea de fals, prev. de art. 291 C. pen. săvârşită la aceeaşi dată de către acelaşi inculpat.
În esenţă, această critică a fost motivată în sensul că greşit instanţa de fond a considerat că nu ar fi existat o înţelegere prealabilă între inculpatul A. şi coinculpata C.
b) geşita achitare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 C. pen. motivarea parchetului susţinând că instanţa de fond s-a aflat în eroare în ceea ce priveşte diferenţa dintre „raporturi comerciale" aşa cum sunt necesare pentru existenţa infracţiunii de conflict de interese şi noţiunea de „relaţii comerciale" raportul comercial fiind definit ca fiind orice relaţie reglementată de normele de drept comercial generală de săvârşirea oricărei activităţi de comerţ, indiferent dacă persoana care le săvârşeşte şi-a îndeplinit sau nu obligaţia înregistrării la Registrului Comerţului, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, prin săvârşirea uneia sau a mai multor activităţi de comerţ născându-se raporturi juridice, reglementate de legile comerciale.
S-a mai motivat că în mod constant, instanţele judecătoreşti au apreciat ca activitate de comerţ, fapta de a cumpăra terenuri în mod repetat, în scop de a revinde, într-un timp determinat, în cauză, M. a achiziţionat pentru ZZ., în perioada 2007-2009, de la mai multe persoane fizice diverse suprafeţe de teren totalizând 119.000 m.p., Ie-a vândut ulterior către SC GGG. SRL Bucureşti, pe teren fiind edificat supermarketul X, caracterul repetat al achiziţiilor şi scopul revinderii făcând ca fiecare act de achiziţie să capete caracterul unui act de comerţ unilateral, iar raportul juridic care s-a născut este unul comercial, chiar dacă numai pentru una dintre părţile raportului juridic, actul încheiat este o activitate de comerţ. Această construcţie conduce parchetul la concluzia câ în cauză este evident că a existat un raport comercial între inculpatul A. şi martor.
c) greşita achitare a inculpatei B. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, în condiţiile în care în rechizitoriu se arată că aceasta a pus Ia dispoziţia aceluiaşi M. sentinţa civilă nr. 2785/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, act aflat Ia Primăria Brezniţa-Ocol motivându-se că despre existenţa hotărârii, martorul nu putea să fi aflat decât de la secretarul primăriei, fapt confirmat de cei doi în sensul că ar fi discutat numai ei, neexistând identitate între copia sentinţei ridicată de la K. şi cea ridicată din arhiva Primăriei:
d) greşita înlăturare, în ce o priveşte pe aceeaşi inculpată, a dispoziţiilor art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. (faptă comisă la 29 martie 2011) şi la infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. săvârşită la aceeaşi dată.
Acest motiv de apel este dezvoltat de parchet pe considerentul câ existând în sarcina inculpatei B. infracţiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, se impune raportarea şi a infracţiunilor de fals şi de uz de fals săvârşite la 29 martie 2011 la dispoziţiile legale din legea specială, la 29 martie 2011 CLFF discutând sentinţa civilă nr. 2785/1996 reconstituirea dreptului de proprietate era pentru 1 ha de teren, dar în anexele hot. nr. 3 din 29 martie 2011 s-a menţionat 1.25 ha;
e) greşita achitare a inculpatei E. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen., parchetul susţinând că hotărârea de fond s-a pronunţat exclusiv pe baza declaraţiei inculpatei, fiind neluată în seama declaraţia martorei S. în condiţiile în care inculpata, posibil, ar fi fost indusă în eroare prin prezentarea de către inculpata C. a unui plan parcelar emis de Primăria Brezniţa-Ocol, dar hot. nr. 265 din 8 iulie 2005 viza terenul de 0.87 ha amplasat pe raza comunei Izvorul Bîrzii, neexistând un plan parcelar fără ca în prealabil acesta să fi fost şi la O.C.P.I. Mehedinţi, iar acceptarea întocmirii procesului-verbal de punere în posesie s-a făcut la cererea coinculpatei, cu ştiinţă, pentru a-i face acesteia un serviciu, dată fiind calitatea de consilier juridic în cadrul Instituţiei Prefectului Mehedinţi;
f) greşita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului A., greşita reţinere, în favoarea acestuia, a circumstanţei atenuantă şi neaplicarea interzicerii, ca pedeapsă complementară şi a drepturilor prev. de art. 64 lit. e) C. pen., motivându-se că faptele reţinute în sarcina acestuia au prejudicial partea civilă, inculpatul a obţinut pentru sine un folos necuvenit substanţial, chiar dacă s-a instituit măsura sechestrului, nu există premisele acoperirii prejudiciului, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor şi nu a încercat ca măcar în parte, să acopere prejudiciul.
Totodată, având în vedere că acest inculpat a săvârşit infracţiunile folosindu-se de calitatea de primar, se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii şi a drepturilor prevăzute la lit. c) a art. 64 C. pen.;
g) hotărârea instanţei de fond este netemeinicâ întrucât pedepsele aplicate inculpaţilor B., C. şi D. sunt greşit individualizate atât sub aspectul întinderii cât şi sub cel al modalităţii de executare, motivându-se că pentru cei trei inculpaţi se impune aplicarea de pedepse executabile în regim de detenţie şi într-un cuantum care să permită aplicarea pedepselor complementare prev. de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
În finalul motivelor de apel, parchetul a subliniat că instanţa de control judiciar va avea în vedere aplicarea legii penale mai favorabilă inculpaţilor.
Prin apelul declarat în cauză, inculpaţii A., B., C., şi D. au formulat următoarele critici:
- inculpatul A.:
- neaplicarea dispoziţiilor legii penale mai favorabile, aceasta fiind legea veche;
- greşita condamnare pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată;
- aprecierea eronată a probatoriului, stabilirea greşită a situaţiei de fapt, aplicarea greşită a legii ca urmare a stabilirii eronate a situaţiei de fapt, solicitându-se aplicarea dispoziţiilor legale penale vechi ca fiind mai favorabile inculpatului şi achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru toate faptele reţinute în sarcina sa.
Cu referire la latura civilă a cauzei, inculpatul apelant a susţinut şi în acest sens a depus înscrisuri considerate utile cauzei, că municipiul Drobeta Turnu Severin nu a avut niciodată un drept asupra celor 2 ha teren din punctul „Roşiori".
- inculpata B.:
- greşita stabilire a situaţiei de fapt sens în care, solicitând o nouă apreciere a probelor, inculpata sâ fie achitată pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina ei.
- inculpata C.:
- greşita condamnare pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art.. 248 şi art. 2481 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. situaţia de fapt fiind greşit reţinută prin analiza trunchiată a materialului probator, odată ce nu s-a dovedit existenţa unei coeziuni la nivel psihologic între participanţi, respectiv instigator C. şi autorii A., B.. D., N., E., O., şi T., în cauză au existat numai simple solicitări, adresate în mod expres, public, în prezenţa mai multor persoane, în timpul programului de lucru şi în cadrul unei proceduri reglementate de lege, funcţionarilor din cadrul primăriilor, comisiilor locale de fond funciar şi O.C.P.I. Mehedinţi, inculpata cerând achitarea sa, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost condamnată.
- inculpatul D.:
- greşita condamnare, în ce-l priveşte, lipseşte latura subiectivă a infracţiunii, el nu a acţionat cu intenţie calificată, ca formă de vinovăţie în scopul obţinerii, de către coinculpata C., a folosului material injust, respectiv proprietatea terenului, ci, dimpotrivă, el nu a avut decât o relaţie instituţională, indirectă, cu inculpata datorită prestigiului funcţiei acesteia, aceasta însă, cunoscând disfuncţionalităţile inerente apărute în relaţiile instituţionale, Ie-a speculat, a profitat de funcţia deţinută şi de buna credinţă, inclusiv a inculpatului.
În altă ordine de idei, inculpatul, când a fost sesizat că s-au validat din greşeală, pentru a doua oară, anexele 1 şi 3 pentru autorul P. cu moştenitorii H. şi I., imediat, urgent, a întreprins demersurile legale pentru anularea actelor greşite, nelegale, în instanţă acţiunea s-a promovat din dispoziţia inculpatului, conduita manifestată protejând interesul public, el solicitând achitarea sa.
În apel, au fost reaudiaţi martorii S., HH., GG., N., M., O.
În apel, partea civilă a fost reprezentată de avocat ales şi a fost prezentă la toate termenele de judecată.
Inculpaţii şi apărătorii lor, pe parcursul judecării apelurilor, au depus în dosar înscrisuri considerate a fi utile în susţinerea motivelor de apel, inculpatul A. depunând şi acte medicale vizând starea de sănătate a soţiei sale, a sa, documente bancare, cupon de pensie, şcoli şi cursuri profesionale absolvite, iar inculpata B., parcursul profesional, diferite calificative obţinute de-a lungul activităţii de secretar de primărie, inculpatul D., lisele posturilor aferente activităţii lui, activităţii membrilor Comisiei locale de fond funciar.
La termenul de judecată 13 octombrie 2015, inculpaţii A., D., E., B. şi C. au declarat că nu mai au cereri de formulat şi de asemenea, că nu mai au alte precizări sau de relevat alte apărări.
Pentru dezbaterea apelurilor, inculpaţii D., E., B., C., A. şi partea civilă Municipiul Drobeta Turnu Severin au depus în dosar concluzii scrise, acestea referindu-se şi la aplicarea legii penale mai favorabile.
Analiza motivelor de apel
În ce priveşte apelul declarat de parchet:
- Cu referire la greşita înlăturare a dispoziţiilor art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind infracţiunile de fals intelectual şi de uz de fals săvârşite de inculpaţii A. şi B. la data de 29 martie 2011 critica nu este fondată, în acord cu motivarea judecătorului fondului reţinându-se că pentru a se face raportare, în încadrarea juridică menţionată, la cele două texte din legea specială, este necesar ca infracţiunile de fals şi de uz de fals să fi fost săvârşite în scopul de a ascunde săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute în secţiunea a 2-a sau a 3-a sau în realizarea scopului urmărit prinîr-o asemenea infracţiune.
În cauză, ]n actul de sesizare s-a descris că inculpatul A. ar fi săvârşit infracţiunea de fals intelectual în formă continuată şi de uz de fals (la 29 martie 2011), în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea, de către inculpata B., a infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (art. 12 din Legea nr. 7872000, sunt pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, lit. b) folosirea, în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt date publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii). Cu referire la inculpata B., rechizitoriul a descris că aceasta ar fi pus la dispoziţia martorului M. înscrisuri din arhiva primăriei al cărui secretar era, dar şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii privind modul concret în care se poate proceda pentru reconstituirea dreptului de proprietate, informaţii folosite apoi la notar pentru încheierea de acte autentice cu K. şi L., în scopul obţinerii, de către martor, a celor 0.87 ha teren. Audiat în apel cu referire la acest aspect, martorul a arătat că în demersurile proprii atribuţiilor lui de mandatar, a încercat să rezolve singur problemele legate de achiziţionarea de terenuri, îşi făcea rost de documentaţie, a cunoscut-o personal pe K. prin intermediul unei nepoate LLL., el era în posesia planului parcelar, cu aceea a încheiat un contract de cesiune de drepturi, cu B. nu a avut discuţii specifice, el s-a prezentat ca mandatar, ceea ce i s-a spus a fost numai verbal, documentele le-a prezentat el, K. avea şi o sentinţă civilă, actele i-au fost înmânate undeva în ianuarie-februarie 2011, la primărie i s-a confirmat numai verbal, că se depuseserâ cereri.
Ca atare, probatoriul nu a confirmat, fără dubiu, că inculpata B. ar fi săvârşit infracţiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi ca atare, prin săvârşirea infracţiunii de fals intelectual şi de uz de fals (la 20 martie 2011) de către inculpatul A. s-a urmărit realizarea scopului prevăzut de textul din legea specială.
- Cu referire la motivul de apel vizând greşita achitare a inculpatului A. pentru infracţiunea de conflict de interese prev. de art. 2531 C. pen., şi acesta este nefondat.
Conflictul de interese este incriminat astfel: art. 2531 C. pen. anterior: Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de servicii sau de foloase de orice natură.
Ca atare, în cazul conflictului de interese, incompatibilitatea funcţionarului public se produce din cauza unui act încheiat în cadrul atribuţiilor de serviciu, ca decurgând din modul de exercitare a oricăror atribuţii de serviciu ale subiectului activ calificat ca funcţionar public şi are ca urmare obţinerea unui folos patrimonial.
Cu referire la cauza de faţă, rechizitoriul a descris că inculpatul A., la 15 ianuarie 2008 a încheiat cu M. contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial din 15 ianuarie 2008 prin care a vândut cele 2 ha teren, în condiţiile în care el a participat, în calitate de preşedinte la CLFF Brezniţa-Ocol, la luarea deciziei adoptată de aceasta prin Hotărârea nr. 3 din 20 martie 2011 prin care, în direct s-a realizat un folos pentru M. (cu referire la situaţia terenului vizându-le pe K. şi L.). Conflictul de interese, cum s-a arătat, faţă de modul de formulare a acuzaţiei, nu poate caracteriza din punct de vedere juridic, actul de conduită vizând încheierea unui raport juridic civil (cum este cazul în speţă).
De altfel, în perioada judecării apelurilor, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în M. Of. al României nr. 845/13.11.2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) C. pen. este neconstituţională (art. 301 C. pen. în vigoare din 1 februarie 2014 prevăzând infracţiunea de conflict de interese asemănător incriminării prev. de art. 2531 C. pen. 1969). Cu referire la sintagma „raporturi comerciale"", instanţa constituţională a motivat că este lipsită de claritate şi previzibilitate. nepermiţând determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese.
Ca atare, soluţia fondului, de achitare a inculpatului A. pentru infracţiunea prev. de art. 2531 C. pen., este legală.
- În ce priveşte motivul de apel vizând greşita achitare a inculpatei B. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, în actul de sesizare s-a reţinut că aceasta ar fi pus la dispoziţia martorului M. înscrisuri din arhiva primăriei al cărui secretar era, ce ar fi fost depuse de K. şi L. în susţinerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, dar şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii privind modul concret în care se poate proceda pentru reconstituirea dreptului de proprietate, informaţii folosite de acelaşi martor la notar în vederea încheierii unor acte autentice cu cele două, faptă săvârşită în scopul obţinerii de către martor a terenului în suprafaţă de 0,87 ha din zona „Roşiori".
Cum s-a mai arătat în prezenta, niciuna din probe nu a susţinut acuzaţia, iar motivarea parchetului în apel nu aduce nici un element suplimentar probat, astfel motivul de apel nefiind fondat.
- Cu privire la motivul de apel în legătură cu greşita înlăturare, din încadrarea juridică a infracţiunii de fals intelectual şi de uz de fals, a dispoziţiilor art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (fapte din 29 martie 2011), cele două infracţiuni reţinute în sarcina inculpatei B., motivarea judecării fondului este corectă, infracţiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 neexistând aşa cum s-a mai arătat în prezenta cu privire la motivul de apel vizând greşita achitare a inculpatei E. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 şi art. 2481 C. pen., aceasta în legătură cu modul în care ar fi acţionat la momentul întocmirii şi semnării procesului-verbal de punere în posesie din 2 august 2005, parchetul susţinând că inculpata C. a prezentat un plan parcelar emis de Primăria Brezniţa-Ocol, or cele 0,87 ha teren erau pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin dar hotărârea Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi (din 8 iulie 2005) viza amplasarea lor pe raza comunei Izvorul Bîrzii, aceasta constituind săvârşirea faptei cu ştiinţă, pentru că inculpata trebuia să o îndrume pe coinculpată să se adreseze CLFF Izvorul Bîrzii, iar înscrisul ce i s-a prezentat nu exista la acel moment.
Motivul de apel nu este fondat, alături de reţinerea judecătorului fondului, în apel, reaudierea martorei S. pe acest aspect, a relevat că este posibil ca în anul 2005 să circule mai multe planuri parcelare, a văzut mai multe planuri parcelare, iar ea a avizat o schiţă făcută de mână, după un desen, iar pe planul parcelar căruia i-a dat dată certă scria „rezerva". Ca atare, apare justificată soluţia de achitare a inculpatei, abuzul în serviciu implicând intenţia directă.
- Parchetul şi-a motivat apelul şi pe netemeinicia pedepselor aplicate tuturor inculpaţilor, în cadrul acestuia criticându-se greşita reţinere a circumstanţei atenuantă prev. de art. 74 lit. a), iar în cazul inculpatului A., s-a criticat şi nereţinerea, în conţinutul pedepsei complementare, a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen., respectiv aceea a dreptului de a ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit (primar).
Motivul de apel este, de asemenea, nefondat.
Judecătorul fondului, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor corelative infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost condamnaţi, a motivat pentru fiecare inculpat, considerentele pentru care a procedat la reţinerea circumstanţelor atenuante menţionate, aceasta este atributul instanţei, lăsată deci la latitudinea ei şi este concordantă cu actele cauzei.
Cu referire la neaplicarea, faţă de inculpatul A., a pedepsei complementare amintită, este de subliniat că textul art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen. 1969 (aplicat inculpatului) prevede interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice (cum este aceea de primar), art. 64 lit. a), c) C. pen. 1969 referindu-se la o funcţie, o profesie, activitate.
De asemenea, referitor la modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor (excepţie, inculpatul A.), de asemenea, orientându-se la executarea fără privare de libertate, instanţa de fond a motivat just şi convingător considerentele pentru care, în cazul fiecărui inculpat, a adoptat această soluţie, şi, de asemenea, a dezvoltat ce date caracterizează persoana inculpaţilor, apte să conducă la reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.
- Cu referire la motivele de apel ale inculpatului A., acesta, în esenţă, a criticat sentinţa pentru greşita condamnare pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, dar şi pe latură civilă, în sensul nelegalei constituiri ca parte civilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin prin primar.
Deoarece apelul inculpatului, sub aspectul greşitei condamnări, a fost motivat pe reaprecierea probatoriului administrat în cauză, instanţa de control judiciar îşi însuşeşte în totalitate situaţia de fapt şi considerentele judecătorului fondului asupra vinovăţiei acestui inculpat, cu reliefarea şi a unor considerente proprii, rezultate din analiza cauzei.
Este cert că nici inculpatul, dar nici mama sa, nu s-au adresat CLFF Brezniţa-Ocol cu cereri privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 2 ha teren din zona „Roşiori", inculpatul, după ce în anul 2004 a fost ales primar al localităţii, demarând în justiţie acţiuni pentru a intra în posesia şi ulterior proprietatea terenului.
Dacă, astfel cum susţine inculpatul, pe parcursul derulării acţiunii judecătoreşti, i s-a respins contestaţia privind reconstituirea dreptului de proprietate (anexa Hot. nr. 259 din 11 februarie 2005 a Comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi, dacă ar fi fost real că încă din anul 2000, alături de alţi cetăţeni, şi-a demarcat terenul, nu există probe că tatăl, mama sa sau chiar el ca moştenitor, au avut vreodată, până la colectivizare, acel teren.
Faptele de participaţie improprie la fals intelectual săvârşite în realizarea scopului, respectiv posesia şi ulterior proprietatea terenului s-au comis cu intenţie, inculpatul cunoscând că terenul nu aparţinuse autorilor lui şi nici el nu se adresase, astfel cum cere legea, CLFF Brezniţa-Ocol cu cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Motivul pentru care inculpatul a procedat în acest mod, a fost acela de a-i profita suprafaţa de teren pentru care nu poseda acte de proprietate. Acest fapt explică modul în care a procedat la 1 februarie 2005.
Sub denumirea „infracţiuni de fals", legiuitorul a inclus într-o categorie distinctă de infracţiuni în Titlul VII al părţii speciale a C. pen. 1969, faptele de alterare a adevărului cu privire la anumite entităţi -înscrisuri- care au menirea, potrivit legii, să facă dovada adevărului pe care îl exprimau sau îl atestă. Capitolul III este consacrat infracţiunii constând în falsuri în înscrisuri - art. 288-294 C. pen. 1969, obiectul juridic comun constând în relaţiile sociale referitoare la încrederea de care trebuie să se bucure aceste entităţi, cărora legea penală Ie-a atribuit însuşire probatorie, adică adevărul pe care acestea au destinaţia legală de a-l exprima sau atesta.
Elementul material al laturii obiective se realizează, de regulă, printr-o acţiune de falsificare, de alterare a adevărului, iar urmarea imediată constă în starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită.
Consumarea infracţiunii are loc, după caz, în momentul în care autorul falsului foloseşte înscrisul falsificat sau îl încredinţează altuia spre folosire, în vederea producerii de consecinţe juridice, acum producându-se şi urmarea periculoasă.
Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma intenţiei directe, prin săvârşirea faptei, urmărindu-se producerea unor consecinţe juridice, cum este în cauză, ea este realizată şi cănd înscrisul s-a folosit pentru dovedirea unui fapt adevărat.
Incriminarea infracţiunii de fals intelectual (art. 289 C. pen. 1969) presupune, condiţii îndeplinite în ce-l priveşte pe inculpat, ca înscrisul să fie oficial, adică să emane de la o unitate dintre cele la care se referă art. 145 C. pen. 1969 sau care aparţine unei asemenea unităţi. Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică prevede că primăria este de interes public, administraţie publică locală, astfel că înscrisul oficial este act emis de acestea, fapt ce-i atribuie certitudinea că exprimă adevărul.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că în cazul infracţiunii de fals intelectual, alterarea adevărului nu priveşte materialitatea înscrisului în forma şi sursa sa, ci menţiunile inserate în înscris.
În cauză, aceeaşi este situaţia şi cu privire la fapta inculpatului din data de 14 ianuarie 2008 (adeverinţa nr. 154), prin modalitatea în care el a acţionat, atestând în mod nereal, cu ştiinţă, că formulase cerere, în temeiul legilor fondului funciar, a comis fapta cu forma de vinovăţie cerută de lege, intenţie directă, inculpatul alterând adevărul, latura subiectivă convergând spre darea unei aparenţe de legalitate a unor demersuri neîntreprinse însă.
Totodată, este de subliniat că în cazul infracţiunii de fals intelectual, nu este prevăzută condiţia esenţială ca înscrisul respectiv să fie apt să producă consecinţe juridice (apărarea inculpatului susţine contrariul).
Ca atare, atestarea, în conţinutul actului, a unor împrejurări nereale cu privire la situaţia de fapt care a condus la întocmirea acelui act este suficientă pentru realizarea elementului material al laturii obiective.
Motivarea judecătorului fondului cu referire la faptele infracţionale reţinute în sarcina inculpatului A. (abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, uz de fals) este îndestulătoare, situaţia de fapt şi vinovăţia fiind corect reţinute.
În ce priveşte însă condamnarea inculpatului A. pentru infracţiunea de uz de fals (fapte din 1 februarie 2005 şi 14 ianuarie 2008). instanţa de apel, în verificarea motivelor de apel, dar şi din oficiu, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., reţine că în cauză a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.
În cauză, în ce-l priveşte pe inculpat, legea penală mai favorabilă este legea veche, C. pen. din 1969, cum se va dezvolta ulterior.
Pentru determinarea termenului de prescripţie a răspunderii penale, se au în vedere pedeapsa prevăzută de lege, nu pedeapsa aplicată inculpatului, de la data săvârşirii infracţiunii şi eventuala incidenţă a unor cauze de suspendare sau de întrerupere a termenului de prescripţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 122 şi art. 124 C. pen. 1969, odată ce infracţiunea de uz de fals este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani (art. 291 C. pen. 1969), iar termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani (art. 122 lit. d) C. pen. 1969), acesta s-a împlinit (art. 124 C. pen. 1969), faptele menţionate fiind săvârşite la 1 februarie 2005 şi la 14 ianuarie 2008, motiv pentru care apelul inculpatului va fi admis.
Cu referire la legea penală mai favorabilă şi alegerea acesteia dintre legile succesive, determinarea ei implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în cauză, utilizându-se criteriul aprecierii în concret.
În cauză, cu referire la inculpatul A., în favoarea sa s-au reţinut circumstanţe atenuante pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea, iar conduita bună înainte de săvârşirea infracţiunii (art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969) nu se mai regăseşte în enumerarea art. 75 C. pen. în vigoare.
La fel, s-a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunile în condiţiile concursului real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. 1969, art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. 1969 prevăzând că pedeapsa se stabileşte la nivelul pedepsei cea mai grea, care poate fi sporită. Actual, potrivit art. 39 C. pen. în vigoare, pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni se stabileşte la nivelul pedepsei cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.
În consecinţă, pedeapsa stabilită a se executa în condiţiile C. pen. din 1969 este mai favorabilă inculpatului.
Cu referire la modalitatea de executare a pedepsei rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare, având în vedere că legea penală veche este mai favorabilă inculpatului, verificând situaţia inculpatului şi prin prisma altor date privind persoana sa (vârsta, starea de sănătate), se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără ca inculpatul să o execute în regim de detenţie.
Fiind îndeplinite condiţiile dispunerii suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, în sensul neexecutării în regim privativ de libertate existând şi înscrisuri de la organele de poliţie care au supravegheat respectarea măsurilor controlului judiciar sub imperiul cărora s-a aflat inculpatul, aplicarea acestei modalităţi este necesară atingerii scopului pedepsei, aspect sub care apelul declarat de inculpat va fi admis.
Cu referire la apelul declarat de inculpata C., acesta nu este fondat, situaţia de fapt şi probele administrate dovedind vinovăţia acesteia. În cauză, judecătorul fondului a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca cea din actul de sesizare şi a motivat convingător, fără dubiu, săvârşirea de către ea a instigării la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată şi continuă.
În apel. reaudiind martorii HH., GG., şi N.. membre ale CLFF Izvorul Bîrzii, acestea au confirmat încă o dată, că C., „o doamnă de la prefectură, C., s-a prezentat la comisie în anul 2005 pentru validare, au văzut-o personal, că a cerut comisiei validarea privindu-i pe H. şi I., ştiau că este fiica unuia dintre ei, s-a impus urgentarea validării pentru că la domnul primar D. ceruse acest lucru doamna C. de la prefectură, doamna C. a dat telefon şi prin fax ne-a spus că ne va trimite o copie de pe hotărârea de validare. Celelalte probe analizate de judecătorul fondului atunci când a încadrat în drept fapta săvârşită de inculpată sunt relevante în stabilirea, fără dubiu, a vinovăţiei (determinarea lui O. şi E. le-a întocmit, urgent, procesul-verbal de primire în posesie, a lui A., de a emite adresa din 11 august 2005 sau determinarea dispunerii cartografierii titlului de proprietate din 15 august 2005 în absenţa unei hotărâri a comisiei judeţene de Fond Funciar Mehedinţi.
Instigarea, ca formă de participaţie penală, presupune, şi în cauză s-a probat, săvârşirea de acte, acţiuni care, sub aspect subiectiv, converg spre reprezentarea generală de ansamblu, asupra activităţii infracţionale. În cauză, inculpata C. a acţionat cu intenţie directă, printre actele, acţiunile sale de instigare, probându-se insistenţa cu care şi-a motivat urgenţa validării şi a celorlalte acţiuni materiale menite a-i aduce proprietatea celor 0.87 ha teren pentru care începuse deja demersuri de vânzare, prezenţa personală în faţa funcţionarilor sau organismelor abilitate cu rezolvarea cererilor autorilor săi, deşi aceasta nu este prevăzută de lege, trimiterea de comunicări sau cereri în activitatea care o interesa, din birourile factorilor de conducere ai prefecturii Mehedinţi, aceasta şi în ideea sublinierii funcţiei deţinută de ea la acele date, solicitarea de a-i fi înmânate personal actele ce o interesau, în condiţiile în care acestea trebuia comunicate oficial.
Cu referire la apelurile declarate de inculpaţii D. şi B. acestea sunt fondate pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Astfel, în ce-l priveşte pe inculpatul D., la momentul validării, pentru a doua oară a anexelor la titlul de proprietate pentru moştenitorii H. şi I., acesta a acordat celorlalţi membri ai CLFF Izvorul Bîrzii, dintre care unii martori în cauză (N., GG., HH.) încredere că vor stabili corect şi legal soluţia, întrucât erau cu o vechime considerabilă în respectivele activităţi, anterior anului 2004, de când a ocupat fotoliul de primar, nu intrase în contact cu problematica legilor fondului funciar, prima validare avusese loc cu mult înainte de anul 2005 şi fusese realizată inclusiv cu participarea persoanelor arătate, în fapt, martorele menţionate au declarat constant, că la momentul 2005 nu găsiseră validarea anterioară pentru că fusese arhivată separată de acţiunile curente.
La fel, faptul că inculpatul nu a acţionat cu ştiinţă în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul, inculpata C., a unui folos material, este demonstrat şi probat şi de ceea ce inculpatul a întreprins imediat ce i s-a relevat că mai existase o validare.
Abuzul în serviciu în forma incriminată prin art. 248 C. pen. 1969 este fapta funcţionarului public, care. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat sau o pagubă patrimoniului acesteia.
În cauză, nu este îndeplinită forma de vinovăţie, respectiv intenţia, cu consecinţa achitării inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.
În ce o priveşte pe inculpata B., probatoriile administrate în faza urmăririi penale şi la cercetarea judecătorească, cu referire la infracţiunea prev. de art. 289 C. pen., rap. la art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (adeverinţa din 14 ianuarie 2008), inculpata, la acea dată, secretar al Primăriei Brezniţa Ocol) a semnat-o în considerarea împrejurării, cunoscută de ea pentru că vizualiza în mod faptic citaţiile ce erau comunicate unităţii, că A., urmare sentinţei civile nr. 1790 din 18 aprilie 2005, formulase cerere în temeiul art. 8-10 din Legea nr. 18/1991, el posedând şi titlu de proprietate (din 27 mai 2005), actul normativ menţionat prevăzând că titlul de proprietate atesta existenţa unei cereri de reconstituire, deci inculpata a avut reprezentarea existenţei la acea dată, a unui adevăr. În plus. probele au evidenţiat că formularea adeverinţei a fost realizată de inculpatul A., iar semnarea ei de către inculpată, s-a făcut având în vedere cele deja menţionate, deci nu este îndeplinită condiţia subiectivă, că ar fi atestat, cu intenţie, împrejurări necorespunzâtoare adevărului, falsul intelectual comiţându-se numai cu intenţie, inculpata însă acţionând din culpă, din eroare privind intenţia celuilalt inculpat, inculpata nevoind să altereze adevărul.
Cu privire la aceeaşi infracţiune constând în aceea că a emis în fals anexa Ia Hot. CLFF nr. 3 din 29 martie 2011, anexele 1 şi 3 privind suprafaţa de 1.25 ha teren în favoarea surorilor L. şi K., respectiv că a atestat nereal, că în şedinţa de la acea dată reconstituirea se făcuse în baza sentinţei civile nr. 2785/1996, probatoriul administrat a relevat că până în anul 2011 surorile dobândiseră, prin reconstituire, dreptul de proprietate pentru că formulaseră cereri în acest sens în anii 1991 şi 1995. Ca atare, în acel an, CLFF trebuia să pună în executare hotărârea judecătorească nefiind de esenţă discuţiile pe care membru CLFF Brezniţa Ocol le-au purtat, în anexele 1 şi 3 regăsindu-se numele membrilor cooperatori cărora Ii s-au preluat terenurile şi numele moştenitorilor aferenţi. Ca atare, întinderea dreptului de proprietate pentru 1.25 ha fusese dispusă judecătoreşte, ulterior anului 2005 pentru suprafaţa de 0.25 ha realizâudu-se punerea lor în posesie la punctul „Plai", diferenţa de 1 ha însemnând amplasamentul, aceasta discutându-se în şedinţa CLFF la 29 martie 2011 (1.25 ha de teren fuseseră moştenite de Ia autorul celor două surori MMM.. suprafaţa menţionată fiind atribuită celor două prin sentinţa civilă nr. 2785/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin).
Ca atare, inculpata B., având la bază documentaţia privind 1.25 ha teren nu a atestat nereal acest lucru, ei s-a orientat în emiterea anexelor după înscrisurile vizându-le pe cele două surori, acestea fiind în posesia arhivei CLFF şi cunoscute de persoanele care au semnat atât anexele cât şi procesul-verbal de punere în posesie, respectiv membrii comisiei întrucât inculpata nu a acţionat cu ştiinţă în scopul de a atesta împrejurări necorespunzătoare adevărului, în cauză se impune achitarea sa în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a.
Achitarea inculpatei, în baza aceluiaşi temei legal, se impune şi pentru infracţiunea de uz de fals, susţinut a fi fost săvârşită la aceeaşi dată (29 martie 2011), actul de sesizare descriind-o ca fiind acţiunea inculpatei de a înainta anexele 1 şi 3 către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi în baza acestora emiţându-se Hot. nr. 356 din 5 aprilie 2001 şi titlul de proprietate din 18 aprilie 2011.
Cu referire la motivul de apel al inculpatului A., respectiv că municipiul Drobeta Turnu Severin nu a avut niciodată un drept real, de creanţă sau drept de posesie asupra celor 2 ha de teren din zona „Roşiori”, acesta în legătură cu soluţionarea laturii civile a cauzei, probatoriul administrat, înscrisuri (carte funciară nr. xx terenul nr. cadastral C1) era situat în intravilanul municipiului, iar potrivit dispoziţiilor art. 119 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală modificată constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniul privat al acesteia.
Actul de sesizare, declaraţiile martorilor, Planul Urbanistic General au reţinut că terenul de 2 ha se afla în domeniul privat al municipiului, fapt atestat şi de limitele administrativ-teritoriale neschimbate din anul 1967 şi care includ respectivul teren în intravilanul municipiului, aceleaşi limite fiind confirmate prin Planul Urbanistic General aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 69/1999. Fiind teren intravilan, dreptul de reconstituire drept de proprietate sau de retrocedare trebuiau realizate numai conform legilor fondului funciar sau Legii nr. 10/2001 prin retrocedare, în cauză inculpatul A. acţionând astfel cum s-a reţinut, a intrat ilegal în proprietatea terenului.
În plus, terenul a fost inclus în intravilanul municipiului potrivit documentaţiilor de urbanism aprobate de Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin, în cauză administrându-se şi proba că Supermarketul X. a fost autorizat în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, potrivit autorizaţiei de construire nr. 2/2009, iar prin Hotărârea Consiliului Local nr. 90 din 6 noiembrie 2008 s-a aprobat documentaţia de urbanism în faza planului Urbanistic Zonal pentru construire în zona „Roşiori".
La urmărirea penală, sub aspectul laturii civile, a fost administrat un raport de expertiză, inculpatul nu a formulat obiecţiuni, iar la cercetarea judecătorească în fond a contestat numai întinderea despăgubirilor, care în fapt sunt evident mai reduse decât suma obţinută de el din vânzarea celor două hectare.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., vor fi admise apelurile declarate de inculpaţii A., D. şi B. şi în baza dispoziţiilor art. 421 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova şi de inculpata C., procedându-se corespunzător dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi D., împotriva sentinţei penale nr. 28 din 24 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Desfiinţează sentinţa penală apelată, numai cu privire la intervenirea prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului A. pentru infracţiunile de uz de fals, comise în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunilor asimilate infracţiunii de corupţie, prev. de art. 291 C. pen. anterior, rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, la modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicată inculpatului A., la greşita condamnare a inculpaţilor B. şi D. şi la dispoziţia privind cheltuielile judiciare în ce-i priveşte pe aceşti din urmă doi inculpaţi.
Rejudecând în aceste limite:
În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., cu referire la art. 17 alin. (2), art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal privind pe inculpatul A. pentru infracţiunile de uz de fals comise în realizarea scopului urmărit prin săvârşirea infracţiunilor asimilate infracţiunii de corupţie, prev. de art. 291 C. pen. anterior, rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (două fapte) - adeverinţa din 01 februarie 2005 şi adeverinţa din 14 ianuarie 2008), în cauză intervenind prescripţia specială a răspunderii penale.
Menţine, în ce-l priveşte pe inculpatul A., pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare astfel cum a fost stabilită de instanţa de fond.
În baza art. 861 C. pen. anterior, dispune suspendarea executării pedepsei rezultate aplicată inculpatului A., 2 ani şi 6 luni închisoare, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 4 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 862 C. pen. anterior.
În baza art. 863 C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, condamnatul A. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Mehedinţi:
b) va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.
În baza disp. art. 359 C. proc. pen. anterior, atrage atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 861 C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
În baza disp. art. 396 alin. (5) C. proc. pen., rap. Ia art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achită pe inculpaţii B. şi D., după cum urmează:
Inculpata B., pentru infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, rap. Ia art. 17 lit. c) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. anterior;
- inculpatul D., pentru infracţiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. Ia art. 248 C. pen. anterior, cu referire ta art. 2481 C. pen. anterior.
În baza art. 275 alin. (1) C. proc. pen., înlătură obligarea inculpaţilor B. şi D., de Ia plata sumei de câte 7.000 RON cheltuieli judiciare ocazionate Ia urmărirea penală şi Ia judecarea fondului cauzei.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei care nu sunt contrare prezentei.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova şi de inculpata C. împotriva aceleiaşi sentinţe, privind şi pe intimata inculpată E.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de parchet rămân în sarcina statului.
Obligă pe inculpata C. Ia plata sumei de 635 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 35 RON onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariul de avocat, în sumă de câte 35 RON pentru asistarea din oficiu a inculpaţilor A., B., D., E., până Ia prezentarea avocaţilor aleşi, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe inculpatul A. Ia plata sumei de 4.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, către partea civilă Municipiul Drobeta Turnu Severin.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24 noiembrie 2015.