DUI conviction validity: applicability of retrospective blood alcohol calculation and constitutional requirement of BAC measurement at time of offense.

Decizia nr. 402/2015

Deliberând asupra recursului în casaţie de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 30 din 30 ianuarie 2015, pronunţată de Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. x/241/2014, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 5 din N.C.P. s-a constatat că legea mai favorabilă este legea veche (C. pen. de la 1969).

În baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa închisorii de 2 ani.

S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 861 cu art. 862 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vîlcea;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 863 alin. (3) lit. e) C. pen. s-a impus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să nu conducă nici un vehicul.

S-a atras atenţia asupra disp. art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul din 08 ianuarie 2014, emis în Dosarul nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Horezu, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. şi ped. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu modificările ulterioare.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei, s-a arătat că în data de 08 noiembrie 2013, în jurul orelor 11,27, un echipaj al poliţiei rutiere din cadrul Poliţiei oraşului Horezu aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a procedat la oprirea în trafic a autoturismului, ce rula pe DN 67, pe raza oraşului Horezu.

S-a menţionat că, din discuţiile purtate cu inculpatul, organele de poliţie au constatat că acesta emana vapori de alcool, motiv pentru care i-au solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest, rezultând o concentraţie alcoolică de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, inculpatul a fost condus la Spitalul Orăşenesc Horezu, unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge la interval de o oră, în vederea stabilirii alcoolemiei, iar potrivit Buletinului de analiză toxicologică alcoolemie din 14 noiembrie 2013, rezultatul alcoolemiei a fost de 1,30 g la mie la prima probă recoltată la ora 11,55 şi respectiv 1,20 g la mie la proba a doua, recoltată la un interval de o oră.

Constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea inculpatului A. în judecată, pentru infracţiunea menţionată anterior.

La dosarul parchetului se află: referat cu propunere de terminare a urmăririi penale, rezoluţie de confirmare a începerii urmăririi penale, rezoluţie de începere a urmăririi penale, proces-verbal de depistare, proces verbal de îndreptare eroare materială, buletin de examinare clinică, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie, cazier auto, declaraţiile date de inculpat şi martori în cursul urmăririi penale, proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii. proces verbal de prelevare, cazier, plângere, proces verbal de prezentarea materialului de urmărire penală.

Cauza a fost înregistrată la instanţă sub nr. Dosar nr. x/241/2014.

În cursul judecăţii, inculpatul, în prezenţa avocatului ales B., a solicitat ca judecata să se desfăşoare în procedura de drept comun, în acest sens fiind declaraţia dată în faţa instanţei la termenul din 05 iunie 2014 (fila 19), în cadrul căreia inculpatul, deşi a recunoscut că a consumat alcool, înainte de a se deplasa cu autoturismul, a susţinut că valoarea alcoolemiei, astfel cum a fost stabilită în cursul urmăririi penale, în urma analizei probelor de sânge, este prea mare, iar procurorul i-a respins proba solicitată în acea fază a procesului penal, privind efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei.

Inculpatul a susţinut că a consumat băuturi alcoolice (250 ml palincă de 55 grade şi 250 ml bere cu alcool) la ora 11.10-11.15, fiind surprins în trafic după cca. 15-20 de minute, dar că, la spital, cu ocazia prelevării probelor biologice de sânge, agentul de poliţie i-a dictat să declare că a consumat băuturile alcoolice la ora 10:00, iar el s-a conformat, fără să îşi dea seama cu privire la ora nereală declarată.

Pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, s-a administrat proba testimonială, proba cu înscrisuri şi s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici-Bucureşti.

De asemenea, s-a înaintat copie de pe declaraţia inculpatului, către organul de poliţie care a constatat infracţiunea, pentru a da explicaţii cu privire la afirmaţiile inculpatului referitoare la consemnarea orei nereale a consumului de alcool, Poliţia Oraşului Horezu, judeţul Vîlcea - Formaţiunea Rutieră, comunicând răspunsul prin adresa de la fila 29.

În apărare, pentru a demonstra ora reală la care a susţinut că a consumat băuturile alcoolice, inculpatul a solicitat, iar instanţa a încuviinţat, ascultarea martorului D..

Institutul Național de Medicină Legală-Mina Minovici-Bucureşti a înaintat raportul de expertiză medico-legală din 2014 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei fila 37), care concluzionează că, la data de 08 noiembrie 2013, ora 11:27, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică în creştere de cea. 0,70-0,75 g%o, în funcţie de ritmul individual de absorbţie a alcoolului în organism.

Analizând probele administrate în cauză, prin coroborarea lor, instanţa a reţinut situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită de procuror prin rechizitoriu, constând în aceea că, la data de 08 noiembrie 2013, inculpatul A., după ce, în prealabil, a consumat băuturi alcoolice, s-a deplasat, la volanul autoturismului, pe drumurile publice, având o alcoolemie de 1,30 gr.%o, după prima probă de sânge recoltată la ora 11.55, şi respectiv, de 1,20 gr.%o, după cea de-a doua probă, recoltată după o oră (ora 12.55), faptă care constituie infracţiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep.(conducerea autovehiculului pe drumurile publice de către o persoană care are o alcoolemie peste limita admisă de lege, 0,80 gr%o).

Apărarea inculpatului, potrivit căreia, valoarea alcoolemiei stabilite în cursul urmăririi penale este prea mare, în raport de intervalul de oră 11.10-11.15, la care inculpatul susţine că a consumat băuturile alcoolice, este infirmată de probele administrate în tot cursul procesului penal.

Astfel, potrivit procesului- verbal de depistare (fila 5 la dos. P.) întocmit la data de 08 noiembrie 2013, ora 11.35, de către agentul poliţiei rutiere Horezu, semnat de inculpat şi de martorul asistent C., agentul constatator se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe raza com. Costeşti, judeţul Vîlcea, când, la ora 11.21, aparatul radar, montat pe autoturismul în dotarea organului de poliţie, a indicat viteza de 102 km/h în localitatea menţionată, aceasta fiind viteza de deplasare a autoturismului, motiv pentru care agentul de poliţie a efectuat semnal de oprire, la care conducătorul autoturismului menţionat nu s-a confomiat, continuându-şi deplasarea, astfel că, după urmărirea acestuia pe parcursul distanţei de cea. 250 m, organul de poliţie a reuşit oprirea autoturismului inculpatului, pe raza comunei Tomşani, sat Bogdăneşti, jud. Vîlcea.

În această împrejurare, s-a constatat că, la volanul acestuia, se afla inculpatul A. care a fost supus testului cu aparatul alcooltest, la ora 11.27, valoarea indicată fiind de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatul a fost condus la Spitalul Orăşenesc Horezu unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge, la interval de o oră, în vederea stabilirii alcoolemiei, prima, la ora 11.55, cea de-a doua, la ora 12.55, rezultatul buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie din 14 noiembrie 2013, denotând că, după prima probă biologică, inculpatul avea o alcoolemie de 1,30 gr.%o, iar după cea de-a doua, 1,20 gr.%o.

Cu ocazia întocmirii, la data de 08 noiembrie 2013 a Buletinului de examinare clinică-însoţitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicaţie etilică (fila 10 la dos. pen.) de către medicul de gardă din cadrul Spitalului Horezu, în prezenţa agentului de poliţie, la rubrica „circumstanţele consumului de alcool", a fost consemnată declaraţia inculpatului privind felul băuturii consumate (palincă), tăria băuturii (cca. 60 de grade), cantitatea (200 ml) şi intervalul de consum (ora 10.00).

După 20 de zile de la data întocmirii acestui buletin, inculpatul a declarat, în faţa organelor de cercetare penală, la data de 28 noiembrie 2013 (fila 14 la dos. P.)„ că, în ziua depistării lui în trafic, a consumat 250 ml palincă de casă, de 55 grade tărie şi 250 ml bere cu alcool, în intervalul orar 11.10-11.15."

Declaraţia inculpatului din 28 noiembrie 2013 este diferită, în ceea ce priveşte circumstanţele consumului de alcool (felul băuturii, cantitatea, ora), faţă de cele afirmate în faţa medicului care i-a prelevat probele biologice, în sensul că, în faţa organelor de cercetare penală a declarat că a consumat, în alt interval de oră (11.10-11.15). 250 ml palincăţnu 200 ml), tăria fiind aproximativă (55-60 grade), şi, în plus, 250 ml bere cu alcool, declaraţie menţinută de inculpat în faţa instanţei şi susţinută de martorul D., propus şi încuviinţat în apărare.

Strategia de apărare a inculpatului a început să fie construită în faza de urmărire penală (28 noiembrie 2013), când, declarând alte circumstanţe privmd consumul de alcool decât cele iniţiale (două feluri şi nu unul, de băuturi, şi alt interval de consum, mai aproape de ora testării cu aparatul etilotest şi de ora prelevării probelor biologice), inculpatul a urmărit să demonstreze că valoarea alcoolemiei stabilite în cursul urmăririi penale este sub limita prevăzută de lege, şi, în consecinţă, infracţiunea sesizată împotriva sa nu există.

Probele administrate susţin acuzarea, şi, în acest sens, instanţa a apreciat că este suficientă analiza procesului verbal de depistare de la fila 5, la dosarul parchetului, atât sub aspectul datei şi orei certe la care s-a întocmit cât şi sub aspectul constatărilor menţionate în cuprinsul lui, pe care inculpatul şi martorul asistent l-au semnat, fără a face nici o obiecţie, precum şi analiza procesului verbal de constatare a contravenţiei încheiat la aceeaşi dată, prin care inculpatul a fost sancţionat contravenţional, pentru depăşirea vitezei legale în localitate şi pentru faptul că nu a oprit la semnalul regulamentar al organului de poliţie, cu această ocazie, fiind dispusă şi măsura administrativă a reţinerii permisului de conducere.

Din ambele documente, semnate de inculpat fără obiecţiuni, a reieşit că aparatul radar, montat pe autoturismul în dotarea organului de poliţie, a înregistrat, la ora 11.21, viteza de 102 km/h cu care se deplasa autoturismul condus de inculpat, pe raza com. Tomşani, jud. Vîlcea, ceea ce face inadmisibilă apărarea inculpatului.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că, înainte de depistarea sa în trafic, la ora 11.10, s-a aflat în com. Pietrari, judeţul Vîlcea, în locul denumit „La monument'' (centrul comunei, la câţiva metri de sediul Poliţiei comunei), unde s-a întâlnit cu martorul D. de la care vroia să cumpere cantitatea de 10 l de palincă de casă de 55 grade, şi în scopul cumpărării băuturii respective, a consumat împreună cu vânzătorul acesteia, din palinca adusă spre vânzare, partea lui de consum fiind de 250 ml palincă şi pentru că aceasta era foarte tare, a mai consumat 250 ml bere, pe care o avea în portbagajul maşinii, după care, la ora 11.15. a părăsit acel loc şi s-a deplasat spre locuinţa socrilor săi din com. Tomşani, iar pe raza satului Bogdăneşti a fost oprit de organele de poliţie care l-au sancţionat pentru depăşirea vitezei în localitate şi pentru faptul că nu a oprit la semnalul poliţistului.

Intervalul de oră privind consumul de alcool, precum şi felul băuturilor alcoolice au fost menţionate de inculpat, în faţa instanţei, declaraţia sa fiind susţinută de martorul D.

Acesta a declarat că ştie ora exactă, 11.10, când s-a întâlnit cu inculpatul în pct. „La Monumentul din com. Pietrari, întrucât, întâlnirea era organizată pentru ora 11.00, iar inculpatul a întârziat 10 minute.

În continuarea declaraţiei (fila 47), martorul a afirmat că inculpatul a consumat cantitatea de 250 ml din palinca adusă spre vânzare, în timp ce o degusta, şi, pentru că aceasta era foarte tare, inculpatul a spus că simte arsuri în capul pieptului, moment în care s-a repezit la maşină, unde avea nişte bere, din care a băut 250 ml, pentru „a stinge palinca'’.

Martorul a confirmat că 5 minute a stat cu inculpatul, la locul de întâlnire, în acest interval de timp, inculpatul consumând cantitatea din băuturile alcoolice menţionate.

Apărarea construită de inculpat, susţinută în mod mincinos de martorul D. a fost respinsă, întrucât nu se coroborează cu actele întocmite de organele de poliţie în cursul urmăririi penale, al căror conţinut nu a fost contestat de către inculpat, cu ocazia întocmirii lor, pe care le-a semnat fără obiecţiuni.

Pe de o parte, este imposibil de admis că degustarea unei băuturi alcoolice în vederea cumpărării, de tăria celei menţionate de inculpat(55 grade), poate consta în consumarea efectivă a cantităţii de 250 ml din băutura respectivă, urmată de consumul unei cantităţi identice de bere cu alcool, într-un interval de numai 5 minute, fără ca această manieră rapidă şi substanţială cantitativ de „degustare" să-i provoace „degustătorului'" o stare spontană de rău fizic şi psihic, în condiţiile în care acesta nu a consumat alimente din ziua precedentă, ora 17:00.

Această constatare este valabilă pentru orice persoană care nu acuză probleme de sănătate, cu atât mai mult pentru inculpat care, potrivit documentelor medicale depuse la dosar, este diagnosticat cu o maladie gravă cardiacă, pentru care consumul de alcool este contraindicat.

Pe de altă parte, imediat după depistarea lui în trafic, inculpatul a dat prima declaraţie în faţa organului de poliţie (fila 18), iar din scrierea greu descifrabilă a declaraţiei date personal de către inculpat, reiese că, în ziua de 08 noiembrie 2013, ora 10.00, a consumat 200-250 ml palincă de 60-70 grade „urmând a mă culca", moment în care a primit telefon de la mama lui care i-a cerut „să meargă la ţară, la .indescifrabil (posibil Bistriţa), pentru a aduce pe nişte .indescifrabil", motiv pentru care s-a urcat la volanul maşinii proprietatea sa, cu numărul de înmatriculare menţionat în rechizitoriu şi s-a deplasat spre com. Costeşti, în raza căreia a fost oprit de organele de poliţie, din această împrejurare relatată de inculpat reieşind că el se afla la domiciliul său din Băile Govora, când a consumat alcool, la ora 10.00. oră afirmată şi în faţa medicului care i-a prelevat probele biologice şi de unde s-a deplasat. în urma telefonului primit de la mama sa. tară ca inculpatul să facă vreo referire despre întâlnirea cu martorul D. în com. Pietrari.

Prin urmare, este evident că inculpatul a relatat o împrejurare diferită faţă de cea reală (susţinută de declaraţia vădit mincinoasă a martorului D., care a fost înlăturată din probatoriu), cu scopul de a-şi asigura o eventuală disculpare. în raport de circumstanţele consumului de alcool afirmate în faţa instanţei şi comunicate către Institutul Naționaș de Medicină Legală-Mina Minovici - Bucureşti, pentru a fi avute în vedere la întocmirea raportului de expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

Deşi raportul înaintat de Institutul Național de Medicină Legală-Mina Minovici-Bucureşti, a menţionat că, faţă de circumstanţele consumului de alcool, astfel cum au fost declarate de inculpat, acesta a prezentat, la data de 08 noiembrie 2013, ora 11.27, o alcoolemie teoretică în creştere de 0,70-0,75 gr.%o, sub limita de 0,80 gr.%o, admisă de lege, instanţa a luat în considerare valoarea alcoolemiei determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării, singura valoare indubitabilă de probă ştiinţifică obiectivă care exprimă îmbibaţia reală de alcool, rezultatele obţinute prin raportul Institutul Național de Medicină Legală, având un caracter strict teoretic, ce nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal.

Faţă de cele expuse, instanţa a constatat că inculpatul a comis infracţiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep., urmând să constate, potrivit art. 5 din N.C.P., că legea mai favorabilă este legea veche (C. pen. de la 1969), având în vedere criteriul global de determinare a legii penale mai favorabile, astfel că, la stabilirea pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., privind modalitatea şi împrejurările săvârşirii faptei, gravitatea acesteia şi pericolul social, împrejurările care caracterizează persoana inculpatului.

Fapta comisă de inculpat face parte din categoria infracţiunilor de pericol, în sensul că, din momentul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o alcoolemie peste limita admisă de lege, infracţiunea se consumă instantaneu şi, în acelaşi mod, se produce o stare de potenţial pericol pentru siguranţa participanţilor la traficul rutier, fără a fi necesară producerea unui rezultat concret în materialitatea înconjurătoare.

Proporţional cu gravitatea şi gradul de pericol social al faptei, în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep., instanţa a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 2 ani.

A aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., privind pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.

Din fişa de cazier judiciar comunicată de Insprctoratul de Poliție a Județului Vâlcea, rezultă că inculpatul nu este evidenţiat cu antecedente penale. împrejurare ce a fost avută în vedere la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei, combinată cu poziţia inculpatului faţă de faptă şi consecinţele acesteia, constând în încercarea de deturnare, în favoarea sa, inclusiv, prin folosirea unui martor mincinos, a circumstanţelor privind consumul de alcool, cu scop de disculpare, în pofida evidenţei probatorii.

În consecinţă. în baza art. 861 cu art. 862 C. pen., instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani, apreciind că scopul acesteia poate fi atins şi fără executarea ei în regim de detenţie.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vîlcea;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 863 alin. (3) lit. e) C. pen., s-a impus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să nu conducă nici un vehicul.

A atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul comiterii de noi infracţiuni în termenul de încercare, precum şi în caz de neîndeplinire, cu rea credinţă, a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiei stabilite prin prezenta hotărâre.

În mod consecutiv, conform art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Împotriva sentinţei penale nr. 30 din 30 ianuarie 2015, pronunţată de Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. x/241/2014, a declarat apel inculpatul A., pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, s-a susţinut de către inculpat că, în condiţiile în care raportul de expertiză medico-legală din 2014, privind inteipretarea retroactivă a alcoolemiei, a concluzionat că la data de 8 noiembrie 2013, la ora 11,27, ar fi avut o alcoolemie teoretică în creştere de circa 0,70-0,75 gr.%o, în funcţie de ritmul individual de absorbţie al alcoolului în organism, iar conform Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale, sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice" a fost declarată neconstituţională, reiese evident că la momentul depistării în trafic inculpatul avea o alcoolemie sub limita legală de 0,80 gr.%o, motiv pentru care se impune achitarea sa, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii obiective.

În subsidiar, întrucât valoarea alcoolemiei este mică în raport cu condiţiile concrete în care a fost săvârşită fapta, circulând pe raza unei localităţi rurale cu trafic redus şi de dispoziţiile art. 72 C. pen., s-a apreciat de către inculpat că scopul preventiv-educativ al pedepsei (al cărei cuantum se solicită să fie redus) poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în baza art. 71, C. pen. anterior.

Prin Decizia penală nr. 357/A din 25 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 30 din 30 ianuarie 2015 pronunţată de Judecătoria Horezu în Dosarul nr. x/241/2014.

S-a desfiinţat în parte sentinţa şi rejudecând:

S-a redus de la 2 ani la 1 an închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului şi de la 4 ani la 3 ani termenul de încercare.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Verificând sentinţa primei instanţe, pe baza probelor şi materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de refonnare invocate de inculpat, precum şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. (2) şi art. 418 alin. (1) C. proc. pen., a rezultat că aceasta este afectată de neteraeinicie, în limitele ce vor fi expuse în continuare:

Din probatoriul administrat în cauză a reieşit că, la data de 8 noiembrie 2013, în jurul orelor 11,27, organele de poliţie au oprit pentru un control de rutină autoturismul, care se deplasa pe raza oraşului Horezu, judeţul Vâlcea, şi care era condus de către inculpatul A., care se afla singur în autoturism.

Întrucât acesta emana halenă alcoolică, a fost însoţit de către organele de poliţie la Spitalul oraşului Horezu, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Conform buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie din 14 noiembrie 2013, întocmit de S.M.L. Vâlcea, a reieşit că inculpatul avea o alcoolemie de 1,30 gr.%o la ora 11,55 şi, respectiv de 1,20 gr.%o, la ora 12,55 (fila 11 dosar urmărire penală).

La solicitarea inculpatului, Judecătoria Horezu a încuviinţat proba privind recalcularea alcoolemiei de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici", sens în care raportul de expertiză medico-legală din 2014, privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, a concluzionat că la data de 8 noiembrie 2013, la ora 11,27, ar fi avut o alcoolemie teoretică în creştere de circa 0,70-0,75 gr.%o, în funcţie de ritmul individual de absorbţie al alcoolului în organism (filele 37-38 dosar instanţă).

Chiar dacă alcoolemia respectivă este sub limita legală de 0,80 gr.%o, este de notorietate că rapoartele de expertiză privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei se bazează pe indicatori probabili, precizaţi de către persoanele cercetate care au tot interesul de a comunica un consum de alcool care, teoretic, ar putea determina o valoare a alcoolemiei mai mică şi, în consecinţă, o eventuală eludare a legii.

Metoda utilizată are caracter exclusiv teoretic, iar indicatorii sunt rezultaţi din corelarea teoretică a alcoolemiilor stabilite anterior cu cei rezultaţi din calculul teoretic al consumului declarat subiectiv de către inculpat, apreciindu-se în mod judicios de către instanţa de fond că nu pot fi consideraţi ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal.

În consecinţă, în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gr.%o, alcool pur în sânge, în modalitatea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 Republicată, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi subiective.

Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile în cursul procesului, identificarea acesteia până la judecarea definitivă a cauzei, se realizează conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 165 din 6 mai 2014, prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii penale mai favorabile şi, în final, aplicarea acesteia în ansamblu.

Sub acest aspect, instanţa de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de cele două reglementări incidente, circumstanţe agravante, regimul sancţionator al acestora, modalitatea de executare a pedepsei care se poate stabili, pedepsele complementare şi accesorii, alte instituţii distincte, precum reabilitarea.

În considerarea tuturor acestor aspecte, comparând cele două legi penale succesive, instanţa de fond a reţinut că legea penală mai favorabilă inculpatului este cea veche, aceasta urmând a fi aplicată în ansamblu, cu privire la pedeapsa principală, pedeapsa accesorie şi modalitatea de executare.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect şi complet situaţia de fapt şi a realizat o justă interpretare şi apreciere a mijloacelor de probă administrate, din care rezultă atât existenţa faptei pentru care apelantul-inculpat a fost trimis în judecată, cât şi săvârşirea acesteia cu vinovăţie, în forma cerută de lege.

Analizând hotărârea atacată sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a realizat o justă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen., şi anume: împrejurările şi modalitatea săvârşirii faptei, limitele de pedeapsă prevăzute în textul incriminator, gradul alcoolemiei, care depăşeşte cu puţin limita legală de 0,80 gr.%o distanţa mică parcursă de către inculpat cu autoturismul, circumstanţele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut în evidenţa cazierului judiciar cu antecedente penale.

În acest context, pedepsele şi modalitatea de executare a acestora trebuie individualizate în aşa manieră încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii şi să evite, în viitor, comiterea unor fapte antisociale, aşa încât, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului, de 2 ani închisoare, nu este proporţională cu gravitatea faptei comise, în împrejurările expuse în mod detaliat de către instanţa de fond, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de inculpat şi a redus pedeapsa principală la un an închisoare şi, corelativ, termenul de încercare de la 4 ani la 3 ani.

Referitor la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, s-a apreciat că instanţa de fond, în mod temeinic, a apreciat că scopul preventiv-educativ al acesteia poate fi atins şi fără executarea în condiţii de privare de libertate, ci prin suspendarea supraveghere în baza art. 861 C. pen. anterior.

Astfel, nu se justifică schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, în sensul aplicării disp.art. 81 C. pen. anterior, privind suspendarea condiţionată a executării, aşa cum se solicită de către inculpat, avându-se în vedere distanţa parcursă de către inculpat cu autoturismul, natura şi gravitatea faptei comise, menţiunile din cazierul auto, care atestă că acesta a fost sancţionat contravenţional în mod repetat, pentru încălcarea normelor rutiere (fila 13 dosar urmărire penală).

Împotriva Deciziei penale nr. 357/A din 25 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/241/2014, inculpatul Mine ea Ion a declarat recurs în casaţie.

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând următoarele:

În sarcina sa, s-a reţinut că, la data de 8 noiembrie 2013, a condus autoturismul pe raza localităţii Tomşani sub influenţa băuturilor alcoolice, fiind surprins în trafic la ora 11.21, iar: prima probă de sânge a fost prelevată la ora 11.55 - după 34 de minute de la surprinderea în trafic; a doua probă de sânge a fost prelevată la ora 12.55, rezultatele desemnând o concentraţie de alcool în sânge de 1,30, respectiv 1,20%o.

În cursul judecăţii în primă instanţă, s-a dispus efectuarea unei expertize de calcul retroactiv al alcoolemiei la momentul surprinderii în trafic, reieşind valoarea de 0,70-0,75%o.

Cu toate acestea, atât prima instanţă cât şi cea de apel, deşi au apreciat utilitatea acestei probe la momentul încuviinţării, au considerat-o, după administrare, drept neutilă şi au înlăturat-o, reţinând că cerinţa esenţială a laturii obiective a faptei, anume concentraţia alcoolică, este cea dată de buletinele de analiză a sângelui, prelevat la peste 30 de minute de la surprinderea în trafic.

Prin Decizia nr. 720/2014. Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel Oradea şi a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice'' din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) C. pen. este neconstituţională.

Ca urmare a efectului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, care se extinde şi asupra considerentelor sale, în sensul că fapta este prevăzută de legea penală numai dacă nivelul concentraţiei alcoolice în sânge a fost atins în momentul surprinderii în trafic, în momentul comiterii acţiunii de a conduce, iar nu un moment ulterior, inculpatul a susţinut că a fost condamnat în mod n el egal. pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, prin ignorarea flagrantă a deciziei Curţii Constituţionale a României.

Prin Încheierea nr. x/RC din 30 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/241/2014, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 357/A din data de 25 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie, şi s-a trimis cauza în vederea judecării recursului în casaţie, cu citarea acestuia, pentru termenul din 14 decembrie 2015 în şedinţă.

Examinând recursul în casaţie formulat de inculpatul A., Înalta Curte constată că este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:

Conform dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, când „inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Referitor la criticile formulate oral de apărătorul inculpatului, în susţinerea incidenţei principiului in dubio pro reo, se constată că nu pot fi analizate, întrucât, pe de o parte, au fost formulate cu depăşirea termenului legal, iar pe de altă parte, exced situaţiei în care instanţa poate constata că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, vizând reexaminarea probatoriului administrat în cauză, posibilitate care este exclusă, raportat la dispoziţiile legale ce reglementează calea de atac a recursului în casaţie.

Verificând actele dosarului, se constată că, inculpatul A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 08 ianuarie 2014 emis în Dosarul nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Horezu, pentru săvârşirea, la data de 08 noiembrie 2013, a infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. şi ped. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. 195/2002, cu modificările ulterioare.

Decizia nr. 723 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale nu poate produce efecte în cauză, având în vedere atât data săvârşirii faptei de către inculpat, dar şi faptul că aceasta vizează neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din N.C.P. şi nicidecum a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) din O.U.G. 195/2002 (în cauză stabilindu-se că legea mai favorabilă inculpatului este legea veche).

Mai mult, prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, relevanţă are momentul primei prelevări.

Ori, în cauză, rezultatul alcoolemiei a fost de 1,30%o, astfel că fapta inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gr.%o. alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep., nefiind incident cazul de recurs în casaţie invocat de inculpat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 357/A din 25 mai 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 357/A din 25 mai 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 decembrie 2015.