Inadmissibility of constitutional referral for unenforceable pre-extradition arrest provision following final extradition judgment

Decizia nr. 198/A/2016

Deliberând asupra cauzei de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 115/PI din data de 26 aprilie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2016, în baza art. 29 alin. (5) rap. la alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulate de persoana extrădată A. prin apărător.

În baza art. 241 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 51 alin. (3) şi art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 a fost respinsă cererea de constatare a încetării de drept a măsurii de arest provizoriu în vederea extrădării formulată de persoana extrădată A.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., persoana extrădată a fost obligată să plătească statului suma de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată de petentul A. prin apărător ales, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 20 aprilie 2016 sub număr de dosar x/59/2016, s-a solicitat să se constate încetarea de drept a măsurii arestării preventive dispuse faţă de acesta şi, pe cale de consecinţă, punerea sa de îndată în libertate.

S-a invocat, de asemenea, neconstituţionalitatea prevederilor art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 în raport de prevederile art. 23 alin. (5) şi (6) din Constituţia României.

În motivarea cererii formulate s-a arătat că în data de 19 februarie 2016 s-a emis un mandat de arestare provizorie faţă de petent în baza căruia se află în prezent în Arestul I.P.J. Timiş, iar până în prezent respectivul mandat nu a fost prelungit sau menţinut pentru o durată suplimentară. De la data când instanţa s-a pronunţat ultima dată asupra arestării petentului a trecut un termen mai mare de 30 de zile, prevăzut în Legea nr. 302/2004, şi mai mare de 90 de zile, prevăzut în C. proc. pen., dar şi în Constituţia României, astfel că măsura arestării preventive dispuse a încetat de drept, atât în baza legislaţiei speciale, dar mai ales în baza Constituţiei României.

În drept au fost invocate prevederile art. 43 alin. (5), (6) şi (7) din Legea nr. 302/2004, art. 208 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 23 alin. (5) şi (6) din Constituţia României, arătându-se că aceste dispoziţii contravin libertăţii individuale, în cauză nefiind analizate motivele menţinerii stării de arest a persoanei extrădate la intervalul prevăzut de lege.

Analizând cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulate de persoana extrădată A., Curtea de apel a constatat că aceasta este inadmisibilă.

S-a motivat că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Curtea de Apel a arătat că excepţia invocată privind neconstitutionalitatea art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul cerut de textul de lege amintit, autorul tinzând să creeze în mod artificial legături ale textului invocat cu cauza.

Textul art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 criticat prevede următoarele: „Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării.”

Instanţa a constatat că faţă de persoana extrădată A. s-a emis mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării din 12 decembrie 2015 în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004, conform încheierii din 12 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/59/2015.

Prin sentinţa penală nr. 41/PI din data de 19 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/59/2015 s-a dispus, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 22 din Convenţia Europeană de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80 din 09 mai 1997, admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile din Republica Moldova şi extrădarea în Republica Moldova a persoanei solicitate A.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a menţinut starea de arest provizoriu a persoanei solicitate, dispusă prin încheierea din 12 decembrie 2015 a acestei instanţe, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată.

S-a constatat că persoana extrădabilă nu a renunţat la regula specialităţii.

Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea, ca nefondată, a contestaţiei formulate de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 41/PI din data de 19 februarie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, prin decizia penală nr. 304 din 04 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/1/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

S-a arătat că, în prezenta cauză fiind deja pronunţată sentinţa cu privire la extrădare, nu poate fi incident art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, articol incident pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de extrădare.

După pronunţarea unei soluţii definitive privind extrădarea nu mai sunt incidente dispoziţiile menţionate, cererea de extrădare nemaifiind în curs de soluţionare în sensul art. 43 alin. (5) din lege.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţată prin sentinţa penală nr. 115/PI din data de 26 aprilie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2016, în termen legal, persoana extrădată A. a formulat apelul de faţă, solicitând, desfiinţarea în parte a sentinţei şi pe fond admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate.

Analizând apelul declarat de persoana extrădabilă A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţată prin sentinţa penală nr. 115/PI din data de 26 aprilie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2016, atât conform susţinerilor orale ale apărătorului, cât şi în raport cu conţinutul actelor şi lucrărilor din dosar, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. a formulat apel împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. (5), 6 şi 7 din Legea nr. 302/2004, art. 208 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 23 alin. (5) şi 6 din Constituţia României,

Analizând admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din perspectiva dispoziţiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a celor patru cerinţe stipulate expres de textul legislativ.

a) starea de procesivitate, în care ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate apare ca un incident procedural creat în faţa unui judecător sau arbitru, ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;

b) activitatea legii, în sensul că excepţia priveşte un act normativ, lege sau ordonanţă, după caz, în vigoare;

c) prevederile care fac obiectul excepţiei să nu fi fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale;

d) interesul procesual al rezolvării prealabile a excepţiei de neconstituţionalitate.

Înalta Curte constată că prin sentinţa penală nr. 41/PI din data de 19 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/59/2015 s-a dispus, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, admiterea cererii de extrădare formulată de autorităţile din Republica Moldova şi extrădarea în Republica Moldova a persoanei solicitate A. În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a menţinut starea de arest provizoriu a persoanei solicitate, dispusă prin încheierea din 12 decembrie 2015 a acestei instanţe, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată.

Totodată, sentinţa a rămas definitivă prin decizia penală nr. 304 din 04 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/1/2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a fi admisibilă şi a crea obligaţia trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituţională, aceasta trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, adică să producă un efect real, concret asupra cursului procesului penal şi, implicit, asupra situaţiei juridice a persoanei extrădabile, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză deoarece sentinţa cu privire la extrădare, este deja definitivă nemaifiind aplicabil art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, articol incident pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de extrădare.

Înalta Curte constată că după pronunţarea unei soluţii definitive privind extrădarea nu mai sunt incidente dispoziţiile menţionate, cererea de extrădare nemaifiind în curs de soluţionare în sensul art. 43 alin. (5) din lege.

De asemenea, Înalta Curte constată că, excepţia invocată privind neconstitutionalitatea art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul cerut de textul de lege amintit, autorul tinzând să creeze în mod artificial legături ale textului invocat cu cauza.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul formulat de persoana extrădabilă A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţată prin sentinţa penală nr. 115/PI din data de 26 aprilie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2016.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., apelantul-persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 330 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 130 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limba franceză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de persoana extrădabilă A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţată prin sentinţa penală nr. 115/PI din data de 26 aprilie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2016.

Obligă apelantul-persoană extrădabilă la plata sumei de 330 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din caresuma de 130 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limba franceză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 mai 2016.