Recalculation of cumulative imprisonment term under concurrence of offenses rules

Decizia nr. 137/2016

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1493 din 16 iunie 2015, Judecătoria Tg. Jiu, în baza art. 334 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi a art. 43 alin. (5) C. pen.., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare.

În baza art. 334 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi a art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. art. 335 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi a art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 9 luni închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) şi ari 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 9 luni închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 9 luni, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa închisorii în durată de 2 ani şi 6 luni.

În temeiul art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului, iar în temei art. 92 C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.

În baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicul, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 65 alin. (1) lit. c). pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării dreptului de a conduce orice tip de autovehicule.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. c). pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoare măsuri de supraveghere:

a) Să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;

b) Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) Să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) Să comunice schimbarea locului de muncă;

e) Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile la Administraţia Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.

În baza art. 91 alin. (4) C. proc. pen., raportat la dispoziţiile art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului că în situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, s-a revocat suspendarea şi s-a dispus executarea pedepsei.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Municipiului Tg. Jiu pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

A fost obligat inculpatul A. la 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 335 alin. (2) C. pen., art. 334 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) lit. c).penal şi art. 41 C. pen.

În fapt, s-a reţinut, că în data de 05 septembrie 2014, orele 09,30, Poliţia Oraşului Bumbeşti-Jiu l-a identificat în trafic pe inculpatul A., în timp ce conducea autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, având permisul de conducere anulat.

Din adresele Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor din data de 06 octombrie 2014 şi adresa din 04 octombrie 2014 a Punctului de contact Oradea a rezultat faptul că inculpatului A. i-a fost anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare de pe autoutilitară corespund unui alt autovehicul, ce aparţine unei societăţi din Italia.

Cu ocazia audierii inculpatul a declarat faptul că la data de 05 septembrie 2014 a condus autoutilitara, pe o distanţă de aproximativ 40-50 de metri, fiind nevoit sa conducă datorită faptului că încurca traficul pe o artera secundară a DJ 665 Tetila, iar referitor la faptul că plăcuţele cu numărul de înmatriculare aparţin unui alt autovehicul, acesta a declarat faptul că a achiziţionat autoutilitara în urmă cu aproximativ 1 an şi jumătate şi nu a ştiut despre faptul că plăcuţele aparţin autoturismului respectiv.

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost susţinută cu următoarele mijloace de probă: declaraţii de inculpat, declaraţii de martori, proces verbal de sesizare, buletin de analiză adresă Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatricultări a Vehiculelor Gorj; adresă Punctul de Contact Oradea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu la data de 04 aprilie 2015, sub nr. x/318/2015, iar prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 31 martie 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii, A., în calitate de inculpat necontestând în vreun fel actele de urmărire penală.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

A fost ascultat inculpatul, la termenul de judecată din data de 21 aprilie 2015, declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei. Tot la acest termen de judecată s-a dispus citarea martorilor consemnaţi în rechizitoriu.

Analizând actele şi lucrările dosarului, constând în materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, instanţa a reţinut că în data de 05 septembrie 2014, orele 09,30, Poliţia Oraşului Bumbeşti-Jiu l-a identificat în trafic pe A., în timp ce conducea autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, având permisul de conducere anulat, aspect ce a rezultat din adresele Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor din data de 06 octombrie 2014 şi adresa din 04 octombrie 2014 a Punctului de contact Oradea, din care a rezultat faptul că lui A. i-a fost anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj, iar plăcuţele cu numerele de înmatriculare de pe autoutilitară corespund unui alt autovehicul, ce aparţine unei societăţi din Italia.

Fiind audiat, A. a declarat faptul că la data de 05 septembrie 2014 a condus autoutilitara, pe o distanţă de aproximativ 40-50 de metri, fiind nevoit sa conducă datorită faptului că încurca traficul pe o artera secundară a DJ 665 Tetila, iar referitor la faptul că plăcuţele cu numărul de înmatriculare aparţin unui alt autovehicul, acesta a declarat faptul că a achiziţionat autoutilitara în urmă cu aproximativ 1 an şi jumătate şi nu a ştiut despre faptul că plăcuţele aparţin autoturismului respectiv.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu la data de 04 februarie 2015, sub nr. x/318/2015, iar în faza de cameră preliminară, prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 31 martie 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii, A., în calitate de inculpat necontestând în vreun fel actele de urmărire penală, apărătorul inculpatului arătând în faza de cameră preliminară că nu are excepţii de invocat

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 21 aprilie 2015, iar în temeiul dispoziţiilor art. 374 " coroborate cu dispoziţiile art. 375 C. proc. pen., îi aduce la cunoştinţă inculpatului în ce constă învinuirile care i se aduc, că are dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i atenţia că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, instanţa aducându-i la cunoştinţă inculpatului şi faptul că, poate fi judecat potrivit procedurii simplificate, dacă recunoaşte, în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi pe baza probelor şi a înscrisurilor administrate în cursul urmăririi penale,dar inculpatul A., având cuvântul, cu privire la cele învederate de instanţă, declară că este de acord să dea o declaraţie,astfel că s-a procedat la ascultarea inculpatului A., declaraţia acestuia fiind consemnată, semnată şi ataşată la dosarul cauzei, fiind de acord şi cu citarea în vederea audierii a martorilor din rechizitoriu, respectiv, B., C., D. şi E.,dispunându-se citarea acestora.

La termenul din 05 Mai 2015 au fost audiaţi martorii E., D. şi C., s-a respins cererea formulată de apărătorul inculpatului privind înaintarea cărţii de identitate a autovehiculului, în original de către Poliţia Oraşului Bumbeşti Jiu, dispunându-se însă emiterea unei adrese către Inspectoratul General al Poliţie de Frontieră - Punctul de contact Oradea care să confirme sau să infimie dacă nr. a fost atribuit vreodată autovehiculului, urmând ca în cazul imposibilităţii emiterii unui răspuns să expună motivul imposibilităţii emiterii unui astfel de răspuns, precum şi emiterea unei adrese către Instituţia Prefectului-Judeţul Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Gorj, instituţie care dacă se află în posesia informaţiilor necesare, să confirme sau să infirme dacă nr. de înmatriculare, a fost atribuit vreodată autovehiculului, urinând ca în cazul imposibilităţii emiterii unui răspuns să expună motivul imposibilităţii emiterii unui astfel de răspuns.

La termenul din 26 mai 2015, întrucât iar a lipsit martorul B., s-a emis un mandat de aducere pe numele martorului lipsă, revenindu-se cu adresă către Instituţia Prefectului-Judeţul Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Gorj, instituţie care dacă se află în posesia informaţiilor necesare, să confirme sau să infirme dacă nr. de înmatriculare a fost atribuit vreodată autovehiculului, urmând ca în cazul imposibilităţii emiterii unui răspuns să expună motivul imposibilităţii emiterii unui astfel de răspuns.

La termenul din 16 iunie 2015, a lipsit iar martorul B., învederându-se că în procesul verbal încheiat la data de 11 iunie 2015 şi înaintat de către Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj, s-a constatat că martorul B. nu se află la domiciliu, fiind plecat la muncă în Norvegia din luna februarie, fiind respinsă solicitarea apărătorului inculpatului de acordare a unui nou termen de judecată în vederea ascultării martorului B., întrucât acesta a relatat în declaraţie ca şi cum ar fi participat dar a luat act de cele spuse de poliţist şi nu a participat în mod direct, apreciindu-se că se poate face judecarea şi fără a fi audiat acest martor, având în vedere imposibilitatea prezentării şi faptul că acesta a dat declaraţie la organele de urmărire penală şi a semnat-o .

Având în vedere declaraţiile date la urmărirea penală de inculpatul A. şi martorii B., C., D. şi E., cât şi cele date în faţa instanţei de inculpatul A. şi martorii C., D. şi E., este evident că în data de 05 septembrie 2014, orele 09,30, Poliţia Oraşului Bumbeşti-Jiu l-a identificat în trafic pe inculpatul A., în timp ce conducea autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, având permisul de conducere anulat, deşi, aşa cum reiese din declaraţia dată în faţa instanţei de martorul C. în faţa instanţei (fila 28-verso), persoana care a insistat ca inculpatul să deplaseze autoutilitara de pe drumul unde era oprită pentru ca să poată trece C. cu tractorul la care avea ataşat un utilaj agricol, martorul C., ar fi deplasat el autoutilitara, dacă inculpatul i-ar fi cerut aşa ceva, fără a-i cere documentele referitoare la vehicul.

Ori, inculpatul nu i-a solicitat martorului C. să deplaseze el autoutilitara şi,probabil,nici unei alte persoane nu îndrăznea să-i ceară aşa ceva ştiind că este posibil să-i fie cerute documentele referitoare la vehicul, din această cauză s-a deplasat cu un vehicul cu numere de înmatriculare false la o oră matinală şi după aceea l-a parcat pe un drum lăturalnic, tocmai pentru a evita vreun posibil control şi cu privire la acest aspect.

Aşa cum reiese din adresele Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor din data de 06 octombrie 2014 şi adresa din 04 octombrie 2014 a Punctului de contact Oradea, inculpatului A. i-a fost anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj, iar plăcuţele cu numerele de înmatriculare de pe autoutilitară corespund unui alt autovehicul, ce aparţine unei societăţi din Italia.

Chiar dacă a condus autoutilitara pe o distanţă de aproximativ 40-50 de metri,şi în condiţiile în care a făcut aceasta la insistenţele unei alte persoane,respectiv la insistenţele martorului C., acţiunea de a conduce un autovehicul pe drumurile publice deşi îi fusese anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj coroborat cu conducerea unui autovehicul ce avea plăcuţele cu numerele de înmatriculare corespunzând unui alt autovehicul, marca Volkswagen, ce aparţine unei societăţi din Italia, s-a reţinut că întruneşte elemente constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 335 alin. (2) C. pen., respectiv conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi de art. 334 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât inculpatul a fost determinat de o faptă neimputabilă să conducă autoturismul având în vedere presiune psihică creată de conducătorul auto al autotractorului care i-a solicitat să mute autoturismul întrucât acesta nu putea trece iar discuţia dintre cei doi a fost agresivă.

În ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. art. 334 alin. (1) şi (2) C. pen., respectiv punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, s-a reţinut că este evident că inculpatul a pus în circulaţie şi a condus pe drumurile publice un autovehicul cu număr fals de înmatriculare, riscând chiar să genereze tragerea la răspundere a fiului său, martorul E., care a condus pe o distanţă mult mai mare autoutilitara, situaţie de fapt de rezultă din declaraţiile date de inculpat, declaraţii date de martori, procesul verbal de sesizare, buletin de analiză; adresă Punctul de contact Oradea.

În ceea ce priveşte existenţa unui exces neimputabil, care să genereze neimputabilitatea faptelor de a conduce un vehicul fără permis de conducere, s-a reţinut că punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, după cum dispune art. 26 C. pen.:

„(1) Nu este imputabila fapta prevăzuta de legea penala săvârşita de persoana aflata in stare de legitima apărare, care a depăşit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului.

(2) Nu este imputabila fapta prevăzuta de legea penala, săvârşita de persoana aflata in stare de necesitate, care nu si-a dat seama, in momentul comiterii faptei, ca pricinuieşte urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era înlăturat" ori inculpatul nu s-a aflat nici în legitima apărare, nici în stare de necesitate, fiind în stare de necesitate persoana care săvârşeşte fapta pentru a salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat, starea de necesitate fiind definită legal în art. 20 alin. (2) din N.C.P. ca fiind o cauză care înlătură infracţiunea, adică înlătură caracterul penal al unei fapte săvârşită în anumite împrejurări. Pentru existenţa stării de necesitate sunt prevăzute următoarele condiţii:

a) să existe un pericol iminent;

b) acest pericol să ameninţe viaţa, integritatea corporală ori sănătatea proprie a făptuitorului ori a altuia sau un bun important al său sau al altei persoane ori un interes general;

c) pericolul să nu poată fi înlăturat în alt mod;

d) să se fi comis o faptă prevăzută de legea penală de către persoana care urmăreşte să salveze acele valori; e) urmările faptei să nu fie vădit mai grave decât dacă pericolul nu era înlăturat.

De asemenea, s-a reţinut că nu poate fi vorba în ceea ce priveşte conducerea fără a deţine permis a autoutilitarei la insistenţele lui C., nici de o constrângere morală, iar potrivit dispoziţiilor articolului 25 C. pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin ameninţare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod, şi nici dacă s-ar ţine seama de definirea dată de doctrină, conform căreia, constrângerea morală ca reprezentând exercitarea unei presiuni pe care o persoană o realizează prin orice mijloace, asupra psihicului altei persoane, în aşa fel încât, sub stăpânirea unei temeri grave, persoana constrânsă nu-şi mai poate dirija în mod liber voinţa şi săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală,iar condiţiile constrângerii morale sunt existenţa unei acţiuni de constrângere exercitată asupra psihicului unei persoane de către o altă persoană, prin ameninţare, expunerea persoanei ameninţate sau a unei alte persoane la un pericol grav, actual sau iminent şi injust, pericolul să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală către care tinde acţiunea de constrângere prin ameninţare.

De asemenea, privitor la înmatricularea autoutilitarei, s-a reţinut că nu poate fi vorba despre o eroare, raportat la disp. art. 30 C. pen.,care dispune:

„(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzuta de legea penala, săvârşita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenta unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica si faptelor săvârşite din culpa pe care legea penala le pedepseşte, numai daca necunoaşterea stării, situaţiei ori împrejurării respective nu este ea insasi rezultatul culpei.

(3) Nu constituie circumstanţa agravanta sau element circumstanţial agravant starea, situaţia ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârşirii infracţiunii.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzător si in cazul necunoaşterii unei dispoziţii legale extrapenale.

(5) Nu este imputabila fapta prevăzuta de legea penala săvârşita ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi in nici un fel evitată, chiar dacă am distinge intre eroarea asupra elementelor constitutive ale infracţiunii si eroarea asupra caracterului interzis al actului, iar dispoziţiile alin. (1), (2) și (4) ale art. 30 privesc eroarea asupra elementelor constitutive ale infracţiunii, eroare care înlătura intenţia, ca sub-element al laturii subiective, eroare ce înlătura și culpa dacă este invincibilă, respectiv lasă să subziste răspunderea penala pentru o fapta din culpa daca eroarea este culpabila, iar fapta este incriminata si in modalitatea respectiva.

În ceea priveşte fapta prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin. (2) C.pen, analizând latura obiectivă a acestei infracţiuni, instanţa a reţinut că elementul material al acestora constă în acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană căreia i-a fost anulat permisul de conducerejezultă fără echivoc din probele administrate, că, la momentul când a fost surprins conducând un autoturism nu avea permis de conducere, care-i fusese anulat, urmarea imediată în cazul unei astfel de fapte e data de starea de pericol create de inculpat, prin comportamentul său, faţă de valorile sociale ocrotite de lege şi relaţiile sociale referitoare la acestea, respectiv viaţa, integritatea fizică şi psihică a participanţilor la trafic şi integritatea bunurilor.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptei, aceasta fiind o infracţiune de pericol, pentru a cărei existenţă nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi a participanţilor la trafic.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa a reţinut că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul, ştiind că fără permis de conducere, a condus un autoturism pe drumurile publice, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind circulaţia în siguranţă pe drumurile publice, precum şi pentru valorile sociale apărate prin dispoziţiile legale în baza cărora a fost cercetat în cauză.

S-a mai reţinut că pentru existenţa elementului material al laturii obiective a infracţiunilor incriminate de art. 334 alin. (1) şi (2) C. pen., este necesar ca subiectul activ să pună în circulaţie sau să circule pe drumurile publice cu un autovehicul cu număr fals de înmatriculare, respectiv a unui autovehicul neînmatriculat,prin fals se înţelege contrar adevărului, mincinos, neautentic, imitat, iar prin număr fals de înmatriculare se înţelege orice număr înscris pe tăbliţele montate la locurile rezervate acestora pe un autovehicul, număr care nu corespunde adevărului, respectiv nu corespunde unei înscrieri reale a autovehiculului în evidenţele autorităţii competente să efectueze înmatricularea. In acest sens, este fals nu numai un număr imaginar aplicat unui autovehicul înmatriculat ori neînmatriculat, ci şi un alt număr decât cel real atribuit unui anumit autovehicul, sau un număr real pe care, la un moment dat l-a avut un autovehicul, dar care şi-a pierdut valabilitatea. In toate aceste cazuri se creează o aparenţă contrară adevărului, sancţionată de legea penală. In orice caz, pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii în discuţie, nu se cere ca numărul sub care circulă autovehiculul să fi fost falsificat în sens fizic, material, aşa cum au pretins primele două instanţe, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., acesta a condus autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, deşi plăcuţele cu numărul de înmatriculare aparţineau unui alt autovehicul, fără ca autoutilitara să fie înmatriculată, fapta există, că a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa a avut în vedere atitudinea sa manifestată pe parcursul procesului, faptul că a mai fost condamnat pentru fapte săvârşite cu intenţie, precum şi pentru fapte la regimul circulaţiei, organele judiciare dând dovadă de clemenţă şi i-au mai aplicat şi trei amenzi administrative tot pentru fapte la regimul circulaţiei, iar faptele din 04 septembrie 2014, le-a săvârşit la doar câteva luni după ce se împlinise termenul de încercare în urma unei suspendări a executării unei pedepse de 2 ani şi 6 luni închisoare.

S-au avut în vedere şi recomandările depuse şi celelalte înscrisuri existente pentru o individualizare cât mai eficientă a pedepsei ce i s-a aplicat, impunându-se cu privire la inculpat aplicarea unor pedepse.

Astfel, pe de o parte, instanţa a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost puse în pericol (infracţiunea pentru care inculpatul a fost cercetat fiind o infracţiune de pericol, iar nu de rezultat) şi care ar fi putut fi vătămate - viaţa persoanei, sănătatea şi integritatea acesteia, precum şi siguranţa traficului rutier, împrejurări care impun adoptarea unei conduite prudente pe măsura responsabilităţii sporite a oricărui conducător auto în trafic.

Pe de altă parte, s-a reţinut şi faptul că totuşi, inculpatul a manifestat o atitudine doar parţial sinceră, şi conduita oscilantă a inculpatului în societate atât anterior săvârşirii faptei, reieşită din antecedentele penale, cât şi ulterior, reliefată prin atitudinea sa procesuală concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei şi la aflarea adevărului, cu respectarea exigenţelor impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Aceste împrejurări de fapt au creat totuşi instanţei convingerea asupra faptului că inculpatul a conştientizat pe deplin gravitatea faptelor comise şi că incidentele ce fac obiectul prezentei cauze au fost, este şi, mai ales, vor fi evenimente ce nu se vor mai repeta, inculpatul, fiind o persoană ajunsă la vârsta deplinei maturităţi, având capacitatea de conştientizare a faptei sale şi a urmărilor acesteia, va adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor juridice de convieţuire social, iar în baza art. 334 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 1 an şi 9 luni închisoare, în baza art. 334 alin. (1) C. pen. l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, iar în baza art. art. 335 alin. (2) C. pen. l-a condamnat la o pedeapsă de 9 luni închisoare, urmând ca în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., să se stabilească pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 9 luni închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 9 luni, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa închisorii în durată de 2 ani şi 6 luni.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului iar în temeiul art. 92 C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. c). pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul va trebui să respecte următoare măsuri de supraveghere:

a) Să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;

b) Să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) Să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) Să comunice schimbarea locului de muncă;

e) Să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile la Administraţia Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu, în baza art. 91 alin. (4) C. proc. pen., raportat la dispoziţiile art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului că în situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, s-a revocat suspendarea şi s-a dispus executarea pedepsei, urmând ca în baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. să-i impună condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu şi inculpatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/318/2015.

Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi pe fond să se constate că în privinţa inculpatului a intervenit reabilitarea judecătorească, instanţa de fond în mod greşit reţinând că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie.

Totodată, a mai arătat că în mod nelegal instanţa de fond i-a interzis inculpatului dreptul de a conduce orice vehicul, precum şi faptul că nu a procedat la solicitarea acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Inculpatul A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi pe fond, în temeiul disp. art. 396 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) C. proc. pen., achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 334 alin. (1) şi (2) din C. pen., arătând că faptei îi lipseşte forma de vinovăţie cerută de lege, el fiind cumpărător de bună credinţă, achiziţionând autoutilitara în baza unui contract de vânzare cumpărare autentic, neavând cunoştinţă că actele maşinii şi numerele de înmatriculare erau false.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 335 alin. (2) C. pen., inculpatul a solicitat de asemenea, în baza art. 396 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. d) C. proc. pen., cu aplicarea art. 26 C. pen., achitarea sa, el fiind nevoit să mute autoutilitara, pe o distanţă foarte scurtă, de cea. 50 de metri, pentru a debloca drumul, acesta având şi abilităţi de a conduce autovehicule.

Curtea de Apel Craiova a reţinut că apelurile sunt fondate şi urmează a fi admise, pentru următoarele considerente:

Examinând sentinţa penală apelată, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, Curtea de Apel Craiova a constatat că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în drept, fapta inculpatului A. constând în aceea că la data de 5 septembrie 2014, în jurul orelor 9:30, a condus pe raza localităţii Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj, autoutilitara, având permisul de conducere anulat şi a pus în circulaţie şi condus pe drumurile publice un autovehicul neînmatriculat şi cu număr fals, fapte prev.de art. 335 alin. (2) C. pen., art. 334 alin. (1) lit. c). pen. şi art. 334 alin. (2) C. pen.

Curtea de Apel Craiova a mai constatat, că în mod nelegaJ instanţa de fond a reţinut că inculpatul ar fi comis infracţiunile aflându-se în stare de recidivă prev.de art. 41 alin. (1) lit. c). pen., deoarece la data săvârşirii faptelor reţinute în sarcina sa, respectiv 5 septembrie 2014, inculpatul A. era reabilitat de drept.

În acest sens, s-a reţinut că din fişa de cazier judiciar a inculpatului, aflată la filele 49-50 dosar u.p., rezultă că prin sentința penală nr. 301 de la 13 noiembrie 2009 pronunţată de Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. x/241/2009, definitivă prin Dosarul penal nr. x/r de la 28 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, acesta a fost condamnat la 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 321 alin. (1) lit. c). pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 C. pen.; 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.; 2 ani şi 6 luni închisoare pentru fapta prev.de art. 189 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.; o lună închisoare pentru fapta prev.de art. 180 alin. (2) C. pen., 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.; 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prev.de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.; 2 luni închisoare pentru săvârşirea faptei prev.de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.

De asemenea, conform art. 33-34 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor sus-menţionate în pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, facându-se aplicarea art. 86 şi art. 86" C. pen., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni.

În raport de cele sus-menţionate şi având în vedere dispoziţiile art. 866 C. pen. anterior, conform cărora „dacă cel condamnat nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării executării pedepsei în baza art. 864 C. pen. anterior, el este reabilitat de drept.

S-a mai reţinut că pe de altă parte, instanţa de fond în mod nelegal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării dreptului de a conduce orice tip de autovehicule, prev.de art. 65 alin. (1) lit. c). pen.

În acest sens, conform dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Cum instanţa de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere, conform dispoziţiilor art. 91 C. pen., s-a reţinut că în mod nelegal a aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie prev.de art. 61 alin. (1) lit. c). pen., deoarece aceasta se poate dispune doar atunci când instanţa îl condamnă pe inculpat cu o pedeapsă principală privativă de libertate.

Curtea de Apel Craiova a mai constatat că în mod greşit prima instanţă făcând aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 91 alin. (1) lit. c) C. pen., nu a solicitat acordul inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. (1) lit. c) C. pen., instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă sunt întrunite mai multe condiţii, printre acestea şi aceea dacă infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, condiţie necesară în vederea evitării supunerii condamnatului la muncă forţată sau obligatorie, asigurându-se astfel compatibilitatea cu dispoziţiile art. 4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 42 din Constituţia României.

Pe de altă parte, potrivit art. 378 alin. (3) C. proc. pen., „în situaţiile în care legea prevede posibilitatea ca inculpatul să fie obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, acesta va fi întrebat dacă îşi manifestă acordul în acest sens, în cazul în care va fi găsit vinovat".

Cum din declaraţia dată de inculpat la instanţa de fond nu rezultă că acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, instanţa de apel apreciind că vinovăţia acestuia a fost dovedită pe parcursul procesului penal şi fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoz. art. 91 alin. (1) şi (3) C. pen., iar în şedinţa publică din 17 noiembrie 2015 inculpatul şi-a menţinut declaraţiile date pe parcursul procesului penal, arătând că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, s-a dispus în sensul celor ce preced:

Prin Decizia nr. 1507 din 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/318/2015, în baza art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu şi inculpatul A., a desfiinţat sentinţa şi rejudecând, a descontopit pedepsele componente, pe care l-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334 alin. (1) lit. c). pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 334 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 335 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus aplicarea inculpatului a pedepsei cea mai grea, aceea de 1 an şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 10 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 2 ani şi 20 de zile închisoare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform disp. art. 92 C. pen.

În baza art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a fost obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Administraţia Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., rap. la art. 96 C. pen. s-a atras atenţia inculpatului ca în situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, se va dispune revocarea suspendării şi se va dispune executarea pedepsei.

S-a dispus menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în cuantum de 160 lei, au rămas în sarcina statului.

Împotriva Deciziei penale nr. 1507 din data de 17 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, calea extraordinară de atac fiind înregistrată la registratura Curţii de Apel Craiova la data de 23 noiembrie 2015, motivele recursului în casaţie fiind depuse la data de 20 ianuarie 2016.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege". A susţinut recurentul că instanţa de apel, deşi a admis apelurile declarate de parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu şi inculpat, împotriva sentinţei penale nr. 1493 din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Tg. Jiu, înlăturând greşita reţinere a stării de recidivă, a aplicat greşit dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., adăugând un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite la pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 2 luni închisoare, respectiv de 10 luni şi 20 zile.

În continuare s-a arătat că, în mod corect, o treime din totalul celorlalte două pedepse, de 1 an şi de 6 luni închisoare, reprezintă 6 luni închisoare, astfel încât, pedeapsa principală rezultantă trebuie corect calculată ca fiind de 1 an şi 8 luni închisoare şi nu de 2 ani şi 20 zile.

Totodată, s-a susţinut că instanţa de control judiciar a omis să facă aplicarea art. 93 alin. (2) C. pen., obligatoriu potrivit legii, în condiţiile în care nu a făcut menţiunea desfiinţării în parte a sentinţei, dar a menţinut „celelalte dispoziţii'’.

Cauza a fost înregistrată în prezenta cauză sub nr. x/1/2016, pentru judecarea pe fond a recursului în casaţie fonnulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva Deciziei nr. nr. 1507 din 17 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/318/2015 privind pe inculpatul A.

Examinând criticile invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova raportat la hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul este fondat şi îl va admite pentru următoarele considerente:

Într-adevăr, instanţa de apel a stabilit în mod judicios pedepsele pentru fiecare dintre cele trei infracţiuni, în parte, deduse judecăţii în raport cu limitele impuse de textele legale de incriminare, respectiv:

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 334 alin. (1) lit. c). pen., regimul sancţionator constând în pedeapsa cu închisoare de la 1 la 3 ani sau amendă;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 334 alin. (2) C. pen., regimul sancţionator constând în pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă;

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., regimul sancţionator constând în pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

De asemenea, instanţa de apel a aplicat corect inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare, însă nu a aplicat corect dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., stabilind în mod incorect sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 10 luni şi 20 de zile.

Or, totalul celorlalte pedepse stabilite este de 1 an închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 334 alin. (1) lit. c). pen.) şi 6 luni închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen.), respectiv 18 luni care se reduce cu o treime (1/3), rezultă un spor de 6 luni închisoare, care adunat cu pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare, rezultă o pedeapsă rezultantă de executat de 1 an şi 8 luni închisoare.

Astfel, instanţa de apel, a stabilit greşit un spor de 10 luni şi 20 de zile din totalul pedepselor de 1 an şi 6 luni închisoare, rezultând, în final, o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 20 de zile, calcul efectuat în mod incorect raportat la dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei nr. 1507 din 17 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/318/2015 privind pe inculpatul A.

Va casa, în parte, decizia penală atacată şi rejudecând:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 20 de zile închisoare, cu înlăturarea sporului de 10 luni şi 20 de zile, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 334 alin. (1) lit. c). pen.;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 334 alin. (2) C. pen.;

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.

Va menţine cuantumul pedepselor aplicate inculpatului prin decizia penală atacată.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va aplica inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 x(1 an + 6 luni), adică 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) lit. c). pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. va obliga inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Administraţia Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., rap. la art. 96 C. pen. va atrage atenţia inculpatului că în situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, se va revoca suspendarea şi se va dispune executarea pedepsei.

Va înlătura din Decizia penală atacată dispoziţia potrivit căreia s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Va menţine celelalte dispoziţii ale Deciziei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei nr. 1507 din 17 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/318/2015 privind pe inculpatul A.

Casează, în parte, Decizia penală atacată şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 20 de zile închisoare, cu înlăturarea sporului de 10 luni şi 20 de zile, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 334 alin. (1) lit. c). pen.;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 334 alin. (2) C. pen.;

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.

Menţine cuantumul pedepselor aplicate inculpatului prin Decizia penală atacată.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 2 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 x (1 an + 6 luni)), adică 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) lit. c). pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. obligă inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Administraţia Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., rap. la art. 96 C. pen. atrage atenţia inculpatului că în situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, se va revoca suspendarea şi se va dispune executarea pedepsei.

Înlătură din Decizia penală atacată dispoziţia potrivit căruia s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Menţine celelalte dispoziţii ale decizie atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în sumă de 65 lei se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 aprilie 2016.