Scope of Cassation Grounds in Romanian Criminal Procedure: Exclusion of Legal Requalification, Acquittal, and Penalty Resentence from Extraordinary Review

Decizia nr. 127/RC/2016

Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:

I. Cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., invocată de către recurentul inculpat A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2015, la Curtea de Apel Iaşi şi transmisă Înaltei Curţi, inculpatul A. a declarat recurs în casaţie şi în conţinutul acestei cereri, inculpatul a arătat că înţelege să invoce incidenţa disp. art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., în condiţiile în care consideră că: "dispoziţia legală este lovită de neconstituţionalitate, neasigurând tuturor participanţilor la procesul penal un tratament egal, creând astfel un dezechilibru între mijloacele procesuale pe care ar trebui să le aibă la îndemână toţi participanţii la procesul penal, favorizând practic doar o parte a acestora". A mai susţinut recurentul că legiuitorul a prevăzut ca motiv de casare situaţia în care instanţa de control judiciar adoptă o soluţie de încetare a procesului penal, excluzând posibilitatea ca o soluţie contrară acesteia, respectiv de a nu se dispune încetarea procesului penal, să fie exclusă în enumerarea expresă şi prevăzută de lege a motivelor de casare.

Cu privire la admisibilitatea sesizării Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că trebuie îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi anume: excepţia să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată, la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele în care participă; excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; excepţia să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale; excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei,indiferent de obiectul acesteia. În analiza condiţiilor enumerate anterior, instanţa constată că excepţia a fost invocată de recurentul inculpat într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi şi are în vedere neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale care vizează cazurile în care se poate face recurs în casaţie, respectiv dispoziţiile art. 438 alin. (1), pct. 8 C. proc. pen., fără ca textul criticat să fie declarat neconstituţional printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

Din analiza dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale rezultă că cererea de sesizare a instanţei de contencios constituţional poate fi formulată în orice fază a procesului penal, indiferent dacă este vorba de o procedură de filtru, astfel cum este cazul admisibilităţii recursului în casaţie de faţă sau de soluţionarea fondului cauzei.

Textul de lege nu impune limite referitor la cadrul procesual, ci stabileşte condiţia ca excepţia să fie invocată în faţa instanţelor de judecată şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Analizând îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în speţa dedusă judecăţii, se constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale nu este admisibilă.

În aplicarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate, din perspectiva cerinţelor ca excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare şi ca excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, se realizează o verificare sub aspectul respectării condiţiilor legale în care excepţia de neconstituţionalitate, ca incident procedural, poate fi folosită.

Astfel, excepţia de neconstituţionalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul căruia se asigură, în condiţiile legi, analiza conformităţii anumitor dispoziţii legale cu Constituţia României.

Ca orice mijloc procedural, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi utilizată decât în scopul şi cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituţionalităţii unei dispoziţii legale care are legătură cu soluţionarea cauzei.

În consecinţă, în cadrul examenului de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa trebuie să analizeze, implicit, corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Neconstituţionalitatea unui text de lege este dată de contradicţia dintre dispoziţia legală şi un principiu sau o prevedere constituţională, aşa încât, pentru a admite cererea de învestire a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei, instanţa în faţa căreia a fost invocată nu se poate limita la constatarea unei legături formale cu soluţionarea cauzei, respectiv a dispoziţiei legale şi a textului constituţional.

Or, în cauză prin cererea invocată, Înalta Curte constată că inculpatul nu a arătat ce dispoziţii din Constituţia României sunt încălcate sau cu ce dispoziţii constituţionale este în contradicţie textul de lege a cărui neconstituţionalitate se invocă.

Înalta Curte, reţine totodată că în speţă, se tinde însă la modificarea textului de lege criticat, în sensul ca prevederile care vizează cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. exclud posibilitatea "de a nu se dispune încetarea procesului penal", şi totodată ca această dispoziţie să fie exclusă în enumerarea expresă şi prevăzută de lege a motivelor de casare.

Or, inculpatul a formulat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia privind neconstituţionalitatea disp. art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. din perspectiva faptului că aceste dispoziţii "nu dau posibilitatea instanţelor de a nu se dispune încetarea procesului penal."

Înalta Curte constată că, doar formal, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992.

În concret, aşa cum rezultă din cele precizate de recurent în această cerere, acesta nu a formulat o critică de neconstituţionalitate, ci a dat o interpretare proprie textului legal în discuţie şi, în raport de aceasta, apreciază că prevederile legale contestate sunt neconstituţionale întrucât ar împiedica instanţele să dispună încetarea procesului penal.

Or, intenţia recurentului este de a obţine modificarea dispoziţiilor legale în sensul ca legiuitorul să dea posibilitatea instanţelor de a nu dispune încetarea procesului penal în analizarea cazului de casare a disp. art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Evaluând interesul recurentului A. care invocă excepţia de neconstituţionalitate şi efectele pe care dispoziţiile legale contestate le au în speţă, Înalta Curte constată că în cauza de faţă nu există o legătură efectivă între necesitatea pronunţării unei hotărâri în contenciosul constituţional şi soluţionarea cauzei, deoarece aspectele invocate nu sunt de natura celor care să fie date în competenţa Curţii Constituţionale, sub forma unei excepţii de neconstituţionalitate.

Pe de o parte, se invocă o omisiune de reglementare, însă instanţa de contencios constituţional nu are atribuţii de legiferare, acestea fiind date conform art. 73 din Constituţia României în competenţa Parlamentului.

Pe de altă parte, excepţia invocată în speţă privind dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., se referă la hotărârile supuse casării din perspectiva dispunerii în mod greşit a încetării procesului penal care vizează, strict şi limitativ, încetarea procesului penal, în mod greşit, dispus de către instanţe neputând influenţa în vreun fel obligarea instanţelor de a nu dispune încetarea procesului penal, aspect care nu constituie atributul Curţii Constituţionale.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., formulată de recurentul inculpat A.

II. Cu privire la cererile de recurs în casaţie, Înalta Curte reţine următoarele:

Primul ciclu procesual. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 10 martie 2005, sub nr. x/2005.

Prin Sentinţa penală nr. 443 din 13 iunie 2005 Tribunalul Iaşi a dispus în baza disp. art. 300 alin. (2) C. proc. pen. restituirea cauzei la parchet, pentru refacerea actului de sesizare, respectiv Rechizitoriul nr. x/D/P/2005 din 9 martie 2005, reţinând, în esenţă, că sesizarea instanţei nu este în conformitate cu dispoziţiile legale, deoarece rechizitoriul nu respectă cerinţele art. 263 C. proc. pen., iar în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B. şi C., deşi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 329 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., nu există nicio dispoziţie de punere în mişcare a acţiunii penale pentru cei doi inculpaţi, sub aspectul celor două infracţiuni.

Prin rechizitoriul din 20 iunie 2005, inculpaţii sunt trimişi în judecată pentru aceleaşi infracţiuni, cu excepţia inculpaţilor B. şi C., pentru care nu s-a mai dispus trimiterea în judecată pentru infracţiunile de proxenetism şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, infracţiuni prevăzute de art. 329 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. şi respectiv art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

Prin încheierea de şedinţă din 27 septembrie 2005, Tribunalul Iaşi a dispus reunirea celor două cauze, în conf. cu disp. art. 34 lit. d) C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 454 din 12 mai 2005, Curtea de Apel Iaşi a casat integral Sentinţa penală nr. 443 din 13 iunie 2005 a Tribunalului Iaşi, pentru motive de nelegalitate, dispunând trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru continuarea judecăţii, cu motivarea că, prin încălcarea dispoziţiilor art. 300 alin. (1), (2) C. proc. pen., prima instanţă a dispus tardiv restituirea cauzei.

Noua cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. x/2005.

La termenul de judecată din 25 octombrie 2005, în condiţiile în care toate părţile au fost legal citate, asigurându-li-se asistenţă juridică potrivit legii, Tribunalul Iaşi a pus în discuţie regularitatea actului de sesizare, respectiv rechizitoriul emis în Dosarul nr. x/D/P/2005.

Prin Sentinţa penală din 25 octombrie 2005 Tribunalul Iaşi, în baza art. 300 alin. (1) C. proc. pen. a constatat regularitatea actului de sesizare în ce priveşte pe inculpaţii D., E., F., G., H. şi I.

În baza art. 38 C. proc. pen. s-a dispus disjungerea cauzei în ce priveşte pe inculpaţii B. şi C. iar în baza art. 300 alin. (2) C. proc. pen. Tribunalul Iaşi a dispus restituirea cauzei la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi în vederea refacerii actului de sesizare în ce priveşte pe inculpaţii B. şi C.

Prin Decizia penală nr. 26 din 02 martie 2006 Curtea de Apel Iaşi a admis recursul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, a casat integral Sentinţa penală nr. 712 din 25 octombrie 2005 Tribunalului Iaşi, pentru motive de nelegalitate, dispunând trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru continuarea judecăţii.

Prin Sentinţa penală nr. 923 din 20 decembrie 2006, baza disp. art. 332 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 224 alin. (3) C. proc. pen., art. 262 C. proc. pen., art. 263 C. proc. pen., art. 257 C. proc. pen., art. 228 C. proc. pen., art. 2, art. 6 şi art. 197 alin. (2) C. proc. pen., Tribunalul Iaşi a dispus restituirea cauzei Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi în vederea refacerii urmăririi penale prin înlăturarea nelegalităţilor constatate prin prezenta sentinţă, refacerii actului de sesizare în sensul: descrierii amănunţite a faptelor imputate fiecărui inculpat (prin precizarea contribuţiei), asigurării concordanţei dintre faptele presupus comise şi imputate şi încadrarea juridică ce va fi dată acestora, astfel încât instanţa să poată fi legal investită, înlăturării nelegalităţilor constatate, prezentării din nou a materialului de urmărire penală fiecăruia din cei opt inculpaţi, conform art. 257 C. proc. pen.

În baza art. 357 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 1451 C. proc. pen. Tribunalul Iaşi a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, fără încuviinţarea instanţei, dispusă faţă de inculpaţii: D.; E.; F.; B.; G.; C.

Totodată Tribunalul a constatat nulitatea absolută a rechizitoriului întocmit de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi, dat în Dosarul nr. x/D/P/2005 din data de 20 iunie 2005, privind aceiaşi inculpaţi şi având la bază o hotărâre de desesizare nedefinitivă.

Prin Decizia penală nr. 100/MF din 11 octombrie 2007 Curtea de Apel Iaşi a respins ca nefondat recursul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi împotriva Sentinţei penale nr. 923 din 20 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă pe care a menţinut-o integral.

Al doilea ciclu procesual.

Prin Sentinţa penală nr. 543 din 09 decembrie 2013 a Tribunalului Iaşi s-a dispus:

În temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. a respins, ca nefondate, cererile formulate, prin apărători aleşi, de către inculpaţii J., K. şi A., privind schimbarea încadrării juridice, astfel: din infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. (în ceea ce priveşte primul inculpat), din infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. (în ceea ce priveşte cel de-al doilea inculpat) şi respectiv reţinerea art. 19 din Legea nr. 682/2002, la încadrarea juridică a faptelor (în ceea ce priveşte cel din urmă inculpat), precum şi cererea reprezentantului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaşi, privind reţinerea, în ceea ce priveşte pe inculpatul H., a disp. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.

În temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., a admis sesizarea din oficiu a instanţei din data de 27 noiembrie 2012, privind schimbarea încadrărilor juridice, şi, în consecinţă, a dispus schimbarea încadrărilor juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, după cum urmează:

- pentru inculpatul J., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- pentru inculpata G., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen. în infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.;

- pentru inculpatul E., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. în infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- pentru inculpata F., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. în infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- pentru inculpata B., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- pentru inculpatul C., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- pentru inculpatul H., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- pentru inculpatul K., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen. în infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.;

- pentru inculpatul A., din infracţiunea de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., în infracţiunea de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.; din infracţiunea de "viol" prev. de art. 197 C. pen., în infracţiunea de "viol" prev. de art. 197 alin. (1) C. pen.

1. A condamnat pe inculpatul J., cetăţean român, studii medii, angajat la SC L. SRL Iaşi, necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul J., pentru actul material privind pe partea vătămată M., circumscris infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită cu 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare, în final inculpatul J. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului J. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpatul J., de 7 (şapte) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 24 septembrie 2004 la 30 septembrie 2005.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată fată de inculpat prin încheierea din data de 27 septembrie 2005 a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 117 din 30 septembrie 2005 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

2. A condamnat pe inculpatul E., cetăţean român, studii medii, colaborator la N. Iaşi, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, cunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul E., pentru actul material privind pe partea vătămată O., circumscris infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului E., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

A constatat că fapta de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen. (săvârşită în anul 2000), şi pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, este concurentă cu fapta de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către un conducător auto având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală", prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 (săvârşită la data de 18 mai 2001) şi pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, prin Sentinţa penală nr. 5466 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi în Dosar nr. x/2001, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04 decembrie 2001.

A constatat că pedeapsa menţionată, de 6 (şase) luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, aplicată prin Sentinţa penală nr. 5466 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi în Dosar nr. x/2001, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04 decembrie 2001, a fost graţiată total şi condiţionat, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.

A constatat că faptele de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 (săvârşită în noiembrie 2003), şi pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi respectiv "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen. (săvârşită în noiembrie 2003), şi pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare au fost săvârşite de către inculpat atât în termenul de definitivare a graţierii condiţionate a pedepsei de 6 (şase) luni închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 5466 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi în Dosar nr. x/2001, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04 decembrie 2001, cât şi în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării aceleiaşi pedepse de 6 (şase) luni închisoare, aplicate prin Sentinţa penală nr. 5466 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi în Dosar nr. x/2001, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04 decembrie 2001.

A constatat că atât fapta de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen. (săvârşită în anul 2000), care ar putea atrage anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 (şase) luni închisoare, aplicate prin Sentinţa penală nr. 5466 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi în Dosar nr. x/2001, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04 decembrie 2001 cât şi faptele de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 (săvârşită în noiembrie 2003), şi respectiv "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen. (săvârşită în noiembrie 2003), care ar putea atrage revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 (şase) luni închisoare, aplicate prin Sentinţa penală nr. 5466 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Iaşi în Dosar nr. x/2001, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 04 decembrie 2001, au fost descoperite după expirarea termenului de încercare al suspendării condiţionate, redus ca urmare a graţierii condiţionate, conform art. 120 alin. (2) teza I C. pen., împrejurare care face inaplicabilă atât anularea suspendării condiţionate cât şi revocarea suspendării condiţionate.

A constatat că, întrucât până la împlinirea termenului de încercare al suspendării condiţionate, redus ca urmare a graţierii condiţionate, nu a avut loc revocarea sau anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei, s-au produs efectele depline ale suspendării, respectiv reabilitarea de drept a inculpatului, fapt care face inaplicabilă revocarea graţierii condiţionate, care rămâne fără obiect.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an închisoare, în final inculpatul E. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului E. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpatul E., de 6 (şase) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 septembrie 2004 la 12 august 2005.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată fată de inculpat prin încheierea din data de 08 august 2005 a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 92 din 12 august 2005 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

3. A condamnat pe inculpata F., cetăţean român, studii medii, căsătorită, necunoscută cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an închisoare, în final inculpata F. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatei F. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen., din pedeapsa principală de executat pentru inculpata F., de 6 (şase) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 septembrie 2004 la 12 august 2005.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată fată de inculpată prin încheierea din data de 08 august 2005 a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 92 din 12 august 2005 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

4. A condamnat pe inculpata B., cetăţean român, studii medii, necăsătorită, necunoscută cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare, în final inculpata B. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară de 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatei B. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpata B., de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 septembrie 2004 la 30 septembrie 2005.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată fată de inculpată prin încheierea din data de 27 septembrie 2005 a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 117 din 30 septembrie 2005 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

5. A condamnat pe inculpatul C., cetăţean român, studii medii, căsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul C., pentru actul material privind pe partea vătămată P., circumscris infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an închisoare, în final inculpatul C. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului C. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpatul C., de 6 (şase) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 septembrie 2004 la 12 august 2005.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată fată de inculpat prin încheierea din data de 08 august 2005 a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 92 din 12 august 2005 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

6. A condamnat pe inculpata G., cetăţean român, studii medii, necăsătorită, necunoscută cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei G., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită cu 1 (unu) an închisoare, în final inculpata G. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară de 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatei G. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpata G., de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 septembrie 2004 la 08 august 2005.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, luată faţă de inculpată prin încheierea din data de 04 august 2005 a Tribunalului Iaşi, menţinută şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 89 din 08 august 2005 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

7. A condamnat pe inculpatul H., cetăţean român, studii medii, căsătorit, necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de,,iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul H., pentru actele materiale privind pe părţile vătămate M. şi Q., circumscrise infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului H., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an închisoare, în final inculpatul H. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului H. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpatul H., de 6 (şase) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 septembrie 2004 la 25 ianuarie 2005.

8. A condamnat pe inculpatul A., cetăţean român, studii 10 clase, necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., (parte vătămată R.).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 (cu privire la partea vătămată R.).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A., pentru actul material privind pe martora S., circumscris infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen. (pentru actul material privind pe partea vătămată Ş., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "viol", prev. de art. 197 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului A. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa de executat pentru inculpatul A., de 3 (trei) ani închisoare, a scăzut durata reţinerii şi arestării preventive de la 20 octombrie 2000 la 23 martie 2001 (executată în Polonia) şi de la 20 noiembrie 2004 la 10 martie 2005 (executată în România).

9. A condamnat pe inculpatul K., cetăţean român, necunoscut cu antecedente penale pe teritoriul ţării, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup", prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003;

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "asociere pentru săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 13 C. pen.;

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului K., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "proxenetism", prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele anterioare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1 (unu) an închisoare, în final inculpatul K. executând pedeapsa finală rezultantă principală de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului K. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi următoarele C. civ., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă T. şi obligă în solidar pe inculpaţii B. şi C. la plata sumei de 10.000 euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cu titlul de despăgubiri civile-daune morale;

A luat act că părţile vătămate Q., M., Ţ., U., R., P., O., V., Ş., W., X., Y., Z., AA., precum şi martorele BB., CC., DD., EE., S., FF., GG., HH. şi II. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.:

- a confiscat de la fiecare din inculpaţii J. şi C. suma de câte 22500 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei V., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpata B. suma de 1621,50 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii (din care suma de 1300 dolari SUA au fost deja ridicaţi în vederea confiscării, cf. procesului-verbal de percheziţie domiciliară din data de 16 septembrie 2004), reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei T., rezultată după scăderea sumei de bani care a servit la despăgubirea victimei, cu titlu de daune morale;

- a confiscat de la inculpatul E. suma de 7350 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii (din care suma de 1220 euro au fost deja ridicaţi în vederea confiscării, cf. procesului-verbal din data de 05 noiembrie 2004), şi de la inculpatul K. suma de 7400 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând sumele obţinute prin exploatarea sexuală a victimei M., sume de bani ce nu au servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul E. suma de 31348,6 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, de la inculpata F. suma de 30762,7 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii şi de la inculpata B. suma de 31666,6 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând sumele obţinute prin exploatarea sexuală a victimei Q., sume de bani ce nu au servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul J. suma de 5300 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei X., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul J. suma de 3700 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei P., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul J. suma de 24620 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei Z., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul K. suma de 31550 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei O., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpata B. suma de 9865 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei Ţ., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul H. suma de 19905 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma obţinută prin exploatarea sexuală a victimei R., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpata G. suma de 7350 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii (din care suma de 4500 euro au fost deja ridicaţi în vederea confiscării, cf. procesului-verbal de percheziţie domiciliară din data de 16 septembrie 2004), reprezentând suma obţinută prin transportarea victimelor, sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimelor care nu s-au constituit părţi civile în procesul penal împotriva inculpatei;

În temeiul dispoziţiilor art. 329 alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 13 C. pen. şi art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.:

- a confiscat de la inculpatul E. suma de 22000 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma dobândită prin săvârşirea infracţiunii de proxenetism asupra martorei BB., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul E. suma de 3000 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma dobândită prin săvârşirea infracţiunii de proxenetism asupra martorei CC., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul H. suma de 36400 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma dobândită prin săvârşirea infracţiunii de proxenetism asupra martorei S., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul E. suma de 3600 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma dobândită prin săvârşirea infracţiunii de proxenetism asupra martorei HH., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul K. suma de 500 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma dobândită prin săvârşirea infracţiunii de proxenetism asupra martorei HH., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal;

- a confiscat de la inculpatul A. suma de 5400 dolari SUA sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând suma dobândită prin săvârşirea infracţiunii de proxenetism asupra victimei Ş., sumă de bani ce nu a servit la despăgubirea victimei care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpata G., a autoturismului cu numărul de înmatriculare X1, aparţinând inculpatei (bun identificat şi ridicat la data de 16 septembrie 2004, cf. procesului-verbal de la aceeaşi dată), bun folosit la realizarea transportului persoanelor traficate sau supuse activităţii de prostituţie, în condiţiile proxenetismului.

În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 163 alin. (1), alin. (2), alin. (5) teza a II-a C. proc. pen. a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor J., E., F., B., C., G., H., A. şi K., în vederea (în ceea ce priveşte pe inculpaţii B. şi C.) a reparării pagubelor produse prin infracţiuni (plata către victima T. a sumei de bani acordate cu titlu de despăgubiri civile-daune morale) şi respectiv (în ceea ce priveşte pe toţi inculpaţii) în vederea executării confiscării speciale dispuse anterior, până la concurenţa sumelor la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii B. şi C. cu titlu de despăgubiri civile-daune morale, respectiv a sumelor confiscate în privinţa fiecăruia din inculpaţi.

În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen., dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii, din paragraful anterior al prezentei sentinţe penale, sunt executorii.

A dispus luarea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor imobile sechestrate, sens în care se dispune a se face adresă la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi.

În temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. (4) C. proc. pen. a dispus restituirea către inculpaţii B., H., G., C., E. şi F., a celorlalte bunuri ridicate de la aceştia cu ocazia percheziţiilor efectuate, care nu au legătură cu cauza şi care nu au fost confiscate ori nu fac obiectul sechestrului, potrivit dispoziţiilor prezentei sentinţe penale.

Prin Decizia penală nr. 617 din 31 iulie 2015, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, formulată de către inculpatul H. prin apărător ales.

A respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii B., G., H., C., K., J., E., F., A., împotriva Sentinţei penale nr. 543 din 09 decembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/99/2011, sentinţă pe care o menţine.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpaţii apelanţi la plata cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează:

- inculpaţii B., C., K., E., F. - suma de câte 450 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând şi onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate, în sumă de 250 lei din valoarea totală a onorariului cuvenit acestui avocat, sumă ce va fi avansată Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei;

- inculpatul J. - suma totală de 850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând şi onorariul avocatului desemnat din oficiu inculpatului în cuantum de 400 lei, precum şi onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate, în sumă de 250 lei din valoarea totală a onorariului cuvenit acestui avocat, sume ce vor fi avansate Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei;

- inculpatul H. - suma totală de 630 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând şi onorariul parţial al avocatului desemnat din oficiu inculpatului în cuantum de 180 lei, precum şi onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate, în sumă de 250 lei din valoarea totală a onorariului cuvenit acestui avocat, sume ce vor fi avansate Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei;

- inculpata G. - suma totală de 630 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând şi onorariul parţial al avocatului desemnat din oficiu inculpatei în cuantum de 180 lei, precum şi onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate, în sumă de 250 lei din valoarea totală a onorariului cuvenit acestui avocat, sume ce vor fi avansate Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei;

- inculpatul A. - suma totală de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, incluzând şi onorariul parţial al avocatului desemnat din oficiu inculpatului în cuantum de 200 lei, precum şi onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate, în sumă de 250 lei din valoarea totală a onorariului cuvenit acestui avocat, sume ce vor fi avansate Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - NCPP, au declarat recursuri: inculpatul C., prin avocat JJ. la data de 30 octombrie 2015, inculpatul A., prin avocat KK. la data de 29 octombrie 2015 (data de pe plic), inculpatul K., prin avocat LL., la data de 11 ianuarie 2016.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 19 februarie 2016, sub nr. x/99/2011*, stabilindu-se termen pentru data de 31 martie 2016 pentru examinarea, în şedinţă publică conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 591 din 1 octombrie 2015, privind admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 C. proc. pen.

Prin Încheierea nr. 105/RC din 31 martie 2016 pronunţată în Dosarul nr. nr. x/99/2011*, Înalta Curte a respins cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul K. împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - NCPP, pronunţată în Dosarul nr. x/99/2011*.

A fost obligat recurentul inculpat K. la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi C. împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - NCPP, pronunţată în Dosarul nr. x/99/2011*.

A menţinut delegaţiile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A. şi C.

A trimis cauza la Completul C9 în vederea judecării recursului în casaţie.

A stabilit termen la 14 aprilie 2016, cu citarea părţilor.

La data de 14 aprilie 2016, s-au luat în examinare recursurile declarate de inculpaţii A. şi C. împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - NCPP, în Dosarul nr. x/3/2012.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. x/1/2016.

Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate în cererile de recurs în casaţie, Înalta Curte constată că ambele recursuri sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Cu privire la recursul inculpatului C., Înalta Curte reţine că:

1. Inculpatul C. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 C. proc. pen. A solicitat înlăturarea dispoziţiilor instanţei de fond şi de control judiciar, în ceea ce priveşte condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 prin recalificarea faptei ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de art. 213 noul C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., argumentând că judecătorul a avut în vedere alte limite de pedeapsă. Totodată, a solicitat achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu ref. la art. 30 C. pen., precum şi înlăturarea dispoziţiilor privind executarea pedepsei în regim de detenţie prin redozarea pedepsei până la limita de trei ani şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în condiţiile prev. de art. 91 şi urm. din noul C. pen.

În cadrul dezbaterilor în faţa Înaltei Curţi, apărătorul ales al recurentului inculpat C., având cuvântul, a arătat că a formulat recurs în casaţie împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, pentru motivele prevăzute de art. 438 pct. 7 şi pct. 12 C. proc. pen.

O primă critică a vizat faptul că instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (art. 211 cu referire la art. 5 din noul C. pen.), în infracţiunea prev. de art. 213 din noul C. pen. ref la art. 5 din noul C. pen.

A solicitat achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi înlăturarea dispoziţiilor privind executarea pedepsei în regim de detenţie prin redozarea pedepsei până la limita de trei ani şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. A susţinut că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de control judiciar au ignorat declaraţiile a trei părţi vătămate care au făcut referire la clientul său. A arătat că a ataşat la motivele de recurs în casaţie declaraţia părţii vătămate V. în care a arătat că a avut o relaţie de dragoste cu inculpatul şi că acesta nu a beneficiat sub nicio formă de veniturile ei.

Totodată, a arătat că solicită schimbarea încadrării juridice a faptei, întrucât Curtea de Apel Iaşi a ignorat materialul probator administrat în cauză.

Înalta Curte constată că inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 13 C. pen. şi trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C. pen.

Infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu modificările intervenite până la data de 01 februarie 2014, era pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

La data de 01 februarie 2014 aceste dispoziţii au fost abrogate prin pct. 2 din Legea nr. 187/2010 începând cu data de 01 februarie 2015.

Însă infracţiunea privind traficul de persoane se regăseşte ca şi incriminare în disp. art. 210 alin. (1) din actualul C. pen. Sancţiunea aplicată pentru această infracţiune este închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Dispoziţiile art. 213 din actualul C. pen. incriminează infracţiunea de proxenetism cu limite de pedeapsă cuprinse între 2 şi 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi [alin. (1)].

Or, inculpatul C. în susţinerea cazurilor de casare invocate a solicitat, pe de o parte, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (trafic de persoane) în infracţiunea prev.de art. 213 din actualul C. pen. (proxenetism), procedeu juridic nepermis în analizarea unei cereri de recurs în casaţie.

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. vizează condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prev. de legea penală, iar dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. vizează aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prev. de lege.

Prin urmare, critica inculpatului cu privire la schimbarea încadrării juridice în sensul arătat este un caz de casare prevăzut de C. proc. pen. anterior, respectiv art. 3859, pct. 17 C. proc. pen. anterior şi nu se circumscrie cazurilor de recurs în casaţie invocate şi prevăzute de actualul C. pen.

Critica inculpatului C. privind achitarea acestuia pentru fapta de trafic de minori, de asemenea, nu poate fi primită de Înalta Curte.

Solicitarea achitării inculpatului pentru o faptă dedusă judecăţii, de asemenea, era un caz de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. anterior.

Acest caz de casare nu se circumscrie niciunui caz de casare din actualul C. proc. pen. în ceea ce priveşte recursul în casaţie.

Cu privire la solicitarea inculpatului privind redozarea pedepsei până la limita de trei ani şi dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în condiţiile prev. de art. 91 şi urm. din noul C. pen., Înalta Curte constată că nici această critică nu se circumscrie vreunui caz de casare prevăzut de actualul C. proc. pen. în analizarea recursului în casaţie.

Reindividualizarea judiciară a pedepsei stabilite în sarcina unui inculpat şi schimbarea unei alte modalităţi de executare a pedepsei sunt critici ce corespund cazului de casare prev. de C. proc. pen. anterior la art. 3859 pct. 14 vechiul C. proc. pen.

Astfel, faţă de toate aceste argumente, Înalta Curte constată că inculpatul C. a invocat formal cazurile de casare prev. de 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 C. proc. pen. actual, iar criticile aduse în cadrul acestor cazuri de casare în analizarea recursului în casaţie prezent, au vizat, de fapt critici ce sunt corespondente dispoziţiilor vechiului C. proc. pen. în analizarea cazurilor căii ordinare de atac a recursului.

2. Cu privire la recursul inculpatului A., Înalta Curte reţine că:

Inculpatul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. În cuprinsul cererii a arătat că prin Sentinţa nr. 543 din 09 decembrie 2013, Tribunalul Iaşi a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, proxenetism şi viol; şi condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni la pedeapsa de trei ani închisoare. Totodată, a menţionat că infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, în urma intrării în vigoare a noului C. pen. a fost dezincriminată. În consecinţă, a solicitat achitarea inculpatului în ceea ce priveşte asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În cadrul dezbaterilor, apărătorul ales al recurentului inculpat A. a arătat că formulează aceleaşi concluzii ca şi pentru inculpatul C.

Înalta Curte reţine că inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.

Dispoziţiile art. 323 C. pen. anterior privind asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni prevedeau:

"(1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.

(2) Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. (1). "

Prin actualul C. pen., în domeniul criminalităţii organizate s-a urmărit crearea unei incriminări cadru şi renunţarea la paralelismul existent între textele de lege în vigoare în acest domeniu, respectiv Legea nr. 39/2003, art. 323 C. pen. şi art. 167 din acelaşi cod.

Toate aceste infracţiuni au fost înlocuite de cea prevăzută de art. 367 din Noul C. pen.

Prin reglementarea din Noul C. pen. s-a preluat conţinutul constitutiv al infracţiunii, astfel cum este reglementat de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, fiind reduse limitele de pedeapsă prevăzute pentru sancţionarea acesteia.

S-a menţinut prevederea privind reţinerea concursului de infracţiuni în situaţia comiterii faptei pentru care s-a constituit gruparea infracţională, fără a mai fi preluată condiţia privind cuantumul pedepsei aplicabile în acest caz pentru sancţionarea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. S-au preluat dispoziţiile existente în legea specială mai sus menţionată privind cauza de nepedepsire şi cea de reducere a pedepsei.

S-a preluat în linii mari definiţia grupului infracţional organizat existentă în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003.

Dispoziţiile art. 367 C. pen. actual reglementează constituirea unui grup infracţional organizat . Astfel la alin. (1) şi (2) se prevăd că: "(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."

Cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. invocat de către recurentul A. prevede că hotărârile sunt supuse casării când se constată că în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal.

În cadrul acestui caz de casare, însă, inculpatul recurent a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Or, critica, în fapt susţinută, dar circumscrisă cazului de casare invocat de către recurent [438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. actual] este corespondentă cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. anterior, caz de casare în analizarea căii ordinare de atac a recursului .

Astfel, se constată că inculpatul a invocat formal cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., întrucât achitarea inculpatului pentru o faptă pentru care instanţele anterioare au dispus condamnarea acestuia nu se mai poate analiza în actualul C. proc. pen. ca şi caz de casare în contextul căii extraordinare a recursului în casaţie.

Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A. şi C. împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - NCPP, pronunţată în Dosarul nr. x/99/2011*.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Cu apel în 48 de ore de la pronunţare.

II. Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii A. şi C. împotriva Deciziei penale nr. 617 din 31 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - NCPP, pronunţată în Dosarul nr. x/99/2011*.

Obligă recurenţii inculpaţi A. şi C. la plata sumei de câte 265 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 65 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi B., F., E., K., H., J. şi G. în sumă de câte 260 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2016.

Procesat de GGC - GV