European Arrest Warrant upheld for temporary surrender of convicted Romanian national to face Hungarian homicide charges; refusal grounds inapplicable.

Decizie nr. 1231/2015

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 143/PI din 11 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/59/2015, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, şi în baza art. 103 alin. (5) şi art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 06 iulie 2015 de către Tribunalul Kecskemet din Ungaria, faţă de persoana solicitată A., cetăţean român, în prezent privat de libertate în Penitenciarul Oradea.

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Ungaria, şi s-a constatat că persoana solicitată nu a consimţit la predare şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.

În baza art. 112 rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 a fost amânată predarea persoanei solicitate până la punerea în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. x/2013 din 04 aprilie 2014 emis de Judecătoria Satu Mare sau până la executarea la termen.

În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. x/2013 din 04 aprilie 2014 emis de Judecătoria Satu Mare sau până la executarea la termen.

În baza art. 112 rap. la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare ungare, de predare temporară a persoanei solicitate către autorităţile judiciare emitente ale mandatului european de arestare pentru perioada 19 octombrie 2015 - 18 decembrie 2015.

În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei a sumei de 420 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu către Baroul Timiş.

În urma analizării actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa de fond a constatat că faţă de persona solicitată A. a fost emis la data de 06 iulie 2015 de către Tribunalul din Kecskemet Ungaria în Dosarul nr. x/2015, un mandat european de arestare, acesta fiind suspectat de comiterea la data de 04 mai 2007 a infracţiunii de omor calificat, în localitatea Fulopszallas din Ungaria, asupra victimei, B., faptă pedpesită de codul penal maghiar cu pedeapsa cu închisoarea pe viaţă.

Conform mandatului, autorităţile judiciare din Ungaria au solicitat punerea în executare a mandatului prin predarea temporară a persoanei solicitate, în perioada 19 octombrie 2015-18 decembrie 2015, în vederea audierii acestuia în proces, urmând a fi menţinut în detenţie şi returnat în cel mai scurt timp, cheltuielile ocazionate de predare şi returnare să fie suportate de statul emitent.

S-a reţinut că, persoana solicitată A. se află privat de libertate în Penitenciarul Arad, fiind în executarea unei pedepse rezultante de 18 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1482 din 30 octombrie 2013 a Judecătoriei Satu Mare şi în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. x/2013 din 04 aprilie 2014 emis de Judecătoria Satu Mare, executarea pedepsei începând la data de 16 iunie 2010 şi expiră la data de 02 noiembrie 2027, fiind deduse un număr de 226 zile.

La data de 18 august 2015, în prezenţa avocatului din oficiu, instanţa de fond a procedat la aducerea la cunoştinţa persoanei solicitate a cererii autorităţilor judiciare din Ungaria, la înmânarea unui exemplar al mandatului european tradus în limba română şi la audierea persoanei.

În cuprinsul referatului întocmit de procuror, s-a reţinut că, referitor la solicitarea autorităţilor străine de a fi predat temporar în perioada 19 octombrie 2015 - 18 decembrie 2015, pentru a fi audiat cu privire la acuzaţia de omor, A. a declarat ca nu este de acord să fie predat temporar autorităţilor maghiare, susţinând că, în luna noiembrie 2007, a fost arestat în România pentru fapta de omor din Ungaria, în baza unui mandat european de arestare emis de autorităţile maghiare, iar în luna decembrie 2007 a fost predat în Ungaria, unde a fost arestat preventiv până în luna iunie 2008. In acest interval de timp, a fost audiat în legătură cu fapta de omor din 04 mai 2007, a fost amprentat şi i-au fost prelevate probe A.D.N. În urma acestor investigaţii, nu s-a dovedit vinovăţia sa, astfel că, a fost eliberat şi s-a dat în privinţa sa soluţia de neîncepere a urmăririi penale. În anul 2013, a primit o înştiinţare personală că dosarul a fost redeschis şi că este din nou suspect de comiterea faptei de omor. In anul 2014,era privat de libertate în Penitenciarul Oradea, în vederea executării pedepsei actuale, astfel că, a fost audiat prin comisie rogatorie de către un procuror din Oradea în legătură cu fapta din Ungaria. Autorităţile maghiare nu au solicitat atunci predarea temporară, ci au optat pentru audiere prin comisie rogatorie.

Totodată s-a reţinut că, în vara anului 2014, persoana solicitată a primit din nou înştiinţare de la autorităţile din Ungaria că s-a dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale, iar în luna iunie 2015, a primit o nouă comunicare că, în luna mai 2015,cazul a fost redeschis şi are din nou calitatea de suspect.

A. a susţinut în faţa procurorului că a fost audiat deja de două ori în această cauză, considerând că nu mai are nimic în plus de declarat autorităţilor din Ungaria şi a solicitat reaudierea sa în România cu privire la fapta de care este suspectat în Ungaria.

Procurorul a mai reţinut că persoana solicitată nu a depus la data audierii, înscrisuri care să facă dovada celor declarate, însă şi-a rezervat dreptul de a le depune în fata instanţei de judecată, întrucât aceasta este autoritatea judiciară de executare.

Instanţa de fond a adus la cunoştinţa persoanei solicitate acuzaţiile ce-i sunt aduse în cuprinsul mandatului european de arestare emis de autorităţile ungare.

În cursul ascultării sale, persoana solicitată nu şi-a dat consimţământul să fie predată autorităţilor judiciare din Ungaria, aspect consemnat chiar în declaraţia dată de acesta în instanţă. în acest sens, a precizat faptul că nu este de acord să fie predat autorităţilor maghiare întrucât a mai fost arestat şi predat acestora pentru aceleaşi fapte şi ulterior după ce a fost predat a fost eliberat ca urmare a unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Persoanei solicitate i s-a adus la cunoştinţă şi conţinutul regulii specialităţii, acesta declarând că nu renunţă la efectele regulii specialităţii şi la drepturile conferite de această regulă.

Instanţa de fond, verificând admisibilitatea cererii, a constatat că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, infracţiunile pentru care este acuzată persoana solicitată sunt pedepsite şi de legea penală română, de asemenea, termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit, raportat la data săvârşirii faptelor arătate în mandatul european de arestare.

S-a reţinut totodată, că persoana solicitată se află în executarea mandatului de executare nr. x/2013 din 04 aprilie 2014 emis de Judecătoria Satu Mare, executând o pedeapsă privativă de libertate de 18 ani închisoare, stabilită de Judecătoria Satu Mare, prin sentinţa penală nr. 1482 din 30 octombrie 2013 pronunţată în Dosarul nr. x/296/2013. Executarea pedepsei a început la data de 16 octombrie 2010, urmând să expire la data de 02 noiembrie 2027, fiind deduse un număr de 226 zile, motiv pentru care s-a apreciat că se impune amânarea predării persoanei solicitate A. către autorităţile ungare, în conformitate cu dispoziţiile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată până la punerea în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. x/2013 din 04 aprilie 2014 emis de Judecătoria Satu Mare sau până la executarea la termen.

În acest sens, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. x/2013 din 04 aprilie 2014 emis de Judecătoria Satu Mare sau până la executarea la termen.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal persoana solicitată A. a formulat contestaţie.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele arătate în continuare.

Din conţinutul semnalării Biroului Naţional Sirene din data de 11 august 2015 şi al mandatului european de arestare emis în cauză, rezultă că faţă de persoana solicitată A. a fost demarată o procedură judiciară de către Tribunalul din Kecskemet din Ungaria pentru comiterea la data de 04 mai 2007 a infracţiunii de omor calificat, în localitatea Fulopszallas din Ungaria asupra victimei B., faptă pedepsită de codul penal maghiar cu detenţiunea pe viaţă sau cu pedeapsa închisorii.

Fapta menţionată se constată că este incriminată şi în legea penală română, regăsindu-se în conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 189 C. pen., fiind sancţionată cu pedeapsa închisorii.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că, persoana solicitată a precizat că nu doreşte să fie predată autorităţilor din Ungaria întrucât este nevinovată, solicitând, totodată, aplicarea regulii specialităţii.

Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din acelaşi act normativ, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate. Conform alin. (7) al aceluiaşi articol dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia cu privire exclusiv la poziţia acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare.

Totodată, se constată că dispoziţiile art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 prevăd că atunci când mandatul a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român şi declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent al mandatului european de arestare, instanţa română poate refuza executarea acestuia.

Întrucât dispoziţiile art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 vizează exclusiv situaţia executării unei pedepse cu închisoare, iar mandatul european de arestare a fost emis în vederea predării temporare pentru audierea persoanei solicitate în proces, Înalta Curte apreciază că aceste prevederi nu sunt aplicabile persoanei solicitate A. Pe de altă parte, situaţiile prevăzute de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) şi nu motive obligatorii, astfel că instanţa română poate dispune executarea mandatului european de arestare chiar în lipsa acordului persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta. Mai mult, motivele invocate de persoana solicitată pentru a justifica refuzul la predare, nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 302/2004, şi, ca atare, criticile apărării cu privire la acest aspect nu pot fi primite.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului de arestare emis de Tribunalul din Kecskemet Ungaria cu privire la persoana solicitată A., întrucât acesta a fost emis pentru audierea acestuia în proces, cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004, precum şi fapta pentru care se solicită predarea şi nu există niciun impediment în executare, cu respectarea, desigur, a regulii specialităţii potrivit art. 115 alin. (2) acelaşi act normativ, astfel cum a precizat contestatorul în declaraţia dată.

Totodată, se constată că având în vedere că persoana solicitată se află în executarea unui mandat de executare a pedepsei emis de Judecătoria Satu -Mare, în mod corect, instanţa de fond a dispus amânarea predării acestuia până la punerea în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului anterior menţionat şi arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis de Judecătoria Satu - Mare.

Pentru motivele mai sus arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei nr. 143/PI din 11 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei nr. 143/PI din 11 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 septembrie 2015.