Minority shareholder standing to invoke absolute nullity of stock sale based on pre-emptive rights and illegality of cause

Decizia nr. 948/2015

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea formulată de reclamanta A. a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtele B. Craiova şi C. să constate nulitatea absolută a operaţiunilor de vânzare-cumpărare încheiate la data de 31 august 2012 şi la data de 5 septembrie 2012, prin care pârâta B. a vândut către pârâta C. acţiuni ale emitentului D.

Prin Sentinţa nr. 1159 din 28 noiembrie 2013, Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, a respins acţiunea ca lipsită de interes.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut în esenţă următoarele:

Acţiunile sunt de principiu titluri negociabile. Ele încorporează o valoare şi pot fi transmise în condiţiile cererii şi ofertei, caracterul negociabil al acţiunilor fiind ceea ce distinge societăţile pe acţiuni de alte tipuri de societăţi.

Acţiunile emise de D., admise la tranzacţionare, sunt liber transferabile.

Din momentul în care D. a fost calificată drept societate "cotată" pe o piaţă organizată, ea nu mai face parte din societăţile de tip închis, astfel încât acţiunile ei nu mai pot fi tranzacţionate decât pe bursa de valori. Actele constitutive ale unei societăţii deschise nu pot conţine clauze sau prevederi care să limiteze libera transferabilitate a valorilor mobiliare emise de acestea.

În speţă, reclamanta nu a emis vreun ordin de cumpărare de acţiuni emise de D., astfel că dobândirea acestora de către C. nu are de ce să o prejudicieze. Pe de altă parte, nefiind acţionar al pârâtei B., reclamanta nu are calitatea de a pune în discuţie decizia acesteia de a înstrăina acţiunile pe care le deţine la D.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

A precizat că este justificat interesul promovării acestei acţiuni, în condiţiile în care o eventuală constatare a nulităţii absolute a operaţiunilor de vânzare-cumpărare a acţiunilor înstrăinate fraudulos ar determina o întoarcere a acestora în patrimoniul B., în prezent legal reprezentat printr-un consiliu de administraţie legitim, altul decât cel care a decis vânzarea acţiunilor, situaţie în care apelanta ar redobândi poziţia majoritară în cadrul D. În măsura în care B., prin actuala conducere, ar decide vânzarea unor acţiuni, a susţinut că are interesul de a-şi exercita dreptul de preferinţă la dobândirea acestora, pentru a-şi consolida poziţia în cadrul D.

Prin întâmpinarea depusă, intimata pârâtă C. a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

Pe cale de excepţie, a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional al persoanei care a semnat apelul, întemeiată pe lipsa calităţii de reprezentant legal a persoanei care a angajat societatea la încheierea contractului de asistenţă juridică, şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei-reclamante.

Prin Decizia nr. 144 din 26 martie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, a respins excepţiile lipsei calităţii de reprezentant şi lipsei calităţii procesuale active invocate de intimata C. ca nefondate; a admis apelul declarat de apelanta reclamantă A., a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut în esenţă următoarele:

Din analiza certificatului de furnizare informaţii nr. 45029 din 30 septembrie 2013 emis de ORC de pe lângă Tribunalul Bihor nu rezultă că după expirarea mandatului administratorului E. a fost numit un nou administrator/reprezentant al societăţii, deci că s-a schimbat starea de fapt avută în vedere de către instanţa de fond la data respingerii excepţiei calităţii de reprezentant.

Potrivit art. 15319 din Legea nr. 31/1990, mandatul administratorului E. este valabil până la revocarea lui, prin desemnarea unui nou administrator sau, după caz, a unui preşedinte al CA şi a înregistrării acestei schimbări în Registrul Comerţului. Totodată, prin acelaşi certificat de furnizare informaţii rezultă că E. este reprezentată prin F.

La 17 martie 2014, intimata reclamantă a depus o adresă prin care F., în calitate de Director General al A., a confirmat expres mandatul acordat societăţii de avocatură G. pentru a reprezenta interesele societăţii în Dosarele nr. x/63/2013 şi nr. y/63/2013, precum şi faptul că, la data de 2 decembrie 2012, între A., reprezentată prin F., în calitate de Director General şi G. s-a încheiat un contract de asistenţă juridică-cadru, având ca obiect şi acordarea de servicii de asistenţă şi reprezentare juridică în legătură cu Dosarele nr. x/63/2013 şi y/63/2013 pentru toate fazele procesuale.

De vreme ce reprezentantul legal al administratorului a confirmat mandatul acordat reprezentantului convenţional, excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional a G. este neîntemeiată.

Justificarea calităţii procesuale active presupune stabilirea unei identităţi între persoana ce formulează cererea de chemare în judecată şi persoana titulară a dreptului dedus judecăţii. În cazul unor cereri vizând protecţia unor interese generale, legea recunoaşte calitate procesuală activă oricărei persoane ce justifică un interes.

În cauză, apelanta reclamantă a solicitat constatarea nulităţii absolute a unui act juridic, invocând în susţinerea cererii sale mai multe cauze de nulitate: încălcarea dreptului său de preferinţă la achiziţionarea de acţiuni aparţinând D., încălcarea statutului B. şi a statutului C., existenţa unei cauze ilicite a operaţiunilor de vânzare-cumpărare acţiuni ale emitentului D. şi fraudarea legii în realizarea acestor operaţiuni.

Frauda la lege şi cauza ilicită reprezentând cauze de nulitate absolută ce pot fi invocate de către orice persoană, urmărind ocrotirea unui interes general, susţinerea lor în cuprinsul cererii introductive conferă apelantei-reclamante calitate procesuală activă, în acest sens fiind şi dispoziţiile Noului C. civ. reglementând regimul juridic al nulităţii absolute.

Chiar şi în condiţiile în care unele din cauzele invocate ar fi relative, justificarea unui interes personal, legitim, născut şi actual faţă de acestea i-ar conferi apelantei calitate procesuală activă, cele două condiţii de exercitare a acţiunii civile fiind strâns legate una de cealaltă.

Interesul exercitării unei acţiuni civile reprezintă folosul practic urmărit prin exercitarea oricăreia dintre formele procedurale ale acesteia.

Pentru ca interesul să existe, acesta trebuie să fie legitim, născut şi actual, direct şi personal.

În prezenta cauză apelanta reclamantă urmăreşte constatarea nulităţii absolute a unor operaţiuni de vânzare-cumpărare de acţiuni aparţinând unei societăţi comerciale al cărei acţionar minoritar este.

Folosul practic pe care apelanta îl urmăreşte este reîntoarcerea în patrimoniul societăţii emitente a acţiunilor înstrăinate şi reluarea operaţiunilor de vânzare, cu respectarea normelor legale reglementând posibilitatea înstrăinării, norme cu privire la care apelanta pretinde că ar fi fost încălcate.

Un asemenea folos practic este legitim. Din modalitatea în care obiectul cererii introductive a fost formulat rezultă legătura clară dintre pretenţia formulată - nulitatea unor acte juridice şi interesul reclamantei - reluarea operaţiunilor de vânzare.

Interesul indicat este născut şi actual. În lipsa exercitării prezentului demers procedural reclamanta s-ar lipsi de posibilitatea valorificării unor drepturi procedurale pe care le pretinde - dreptul de preferinţă la dobândirea de acţiuni, şi ar crea posibilitatea suferirii unui prejudiciu, prin schimbarea structurii acţionariatului în cadrul societăţii H.

Interesul este personal şi direct întrucât ceea ce apelanta reclamantă urmăreşte prin promovarea cererii introductive o vizează în mod direct, efectele eventualei constatări a nulităţii absolute a actelor juridice contestate profitându-i acesteia.

Prin sentinţa apelată, instanţa de fond, deşi a concluzionat în sensul lipsei de interes al reclamantei, a analizat în considerentele hotărârii sale fondul operaţiunilor de vânzare-cumpărare de acţiuni, concluzionând în sensul realizării lor cu respectarea condiţiilor de tranzacţionare a acţiunilor pe bursa de valori.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta C., criticând-o sub următoarele motive de nelegalitate:

Instanţa de apel a pronunţat hotărârea cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) şi cu încălcarea legii, admiţând o cerere formulată fără îndeplinirea condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, de către o persoană fără calitatea de reprezentant legal al societăţii reclamante.

A. a pretins că acţionează prin domnul F. în temeiul calităţii de director general, depunând ca probă un contract de muncă. Prerogativa reprezentării poate fi acordată doar unui director general în sensul Legii societăţilor comerciale, iar nu unui general salariat.

Ignorând prevederile legale în materie şi faptul că societatea nu are reprezentanţi legali, instanţa de apel s-a considerat în mod legal investită cu o cerere de apel considerând că mandatul acordat G. este valabil.

Instanţa de apel a pronunţat hotărârea cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) şi cu încălcarea legii, admiţând o cerere formulată fără îndeplinirea condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, de către o persoană fără calitate procesuală activă.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, nu există un raport între recurentă sau B. şi reclamantă, aceasta neavând niciun drept izvorât din tranzacţiile efectuate pe piaţa de capital ce fac obiectul cererii de chemare în judecată formulate.

Instanţa de apel a stabilit fără a analiza raportul juridic dedus judecăţii că reclamanta are calitate procesuală activă pentru a ataca actele respective.

Instanţa de apel a pronunţat hotărârea cu încălcarea formelor de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) şi cu încălcarea legii, admiţând o cerere formulată fără îndeplinirea condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, fiind formulată de o persoană care nu justifică un interes personal şi direct.

Motivarea deciziei nu poate să fie implicită, ci trebuie să se refere la criticile în concret formulate de apelant şi la argumentele de fapt şi de drept pentru care acestea nu au putut fi primite.

Interesul de a reîntoarce acţiunile în patrimoniul societăţii emitente, nu poate fi atins prin intermediul demersului judiciar ce face obiectul prezentului dosar. Societatea emitentă este societatea D. Acţiunile înstrăinate nu au fost niciodată în patrimoniul acesteia, iar prin admiterea cererii de chemare în judecată, acestea nu ar putea ajunge în patrimoniul societăţii D.

Reclamanta A. este acţionar minoritar al D., deţinând 1,148% din capitalul social al acestei societăţi listate şi nu îşi poate justifica interesul prin pretinsul folos al unei alte persoane, în speţă, al pârâtei B.

Cerinţa interesului de a fi direct subliniază faptul că o persoană nu poate apăra dreptul unei alte persoane.

Instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu încălcarea legii, trimiţând spre rejudecare o acţiune declarată prin lege inadmisibilă.

Această hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 169 din Legea nr. 297 privind piaţa de capital, prin care se interzice anularea tranzacţiilor, contractelor sau ordinelor de transfer acţiunilor.

În drept sunt invocate disp art. 304 pct. 5, 7, 9 C. proc. civ.

În cauză, intimata reclamantă A. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

La dosar s-au depus înscrisuri.

Analizând recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Expirarea mandatului administratorului nu conduce la pierderea calităţii de a mai reprezenta în mod legal societatea. După expirarea mandatului administratorului A., nicio altă persoană nu a fost înregistrată la registrul comerţului care să reprezinte societatea.

Reprezentanţii legali ai A. sunt administratorul E. şi F. al cărui contract de muncă pentru funcţia de director al societăţii a fost încheiat cu administratorul şi este valabil, producând în continuare efecte.

Invocarea de către recurentă a încălcării prevederilor art. 1371 din Legea nr. 31/1990 nu prezintă relevanţă, în speţă nefiind vorba despre o persoană fizică, persoană care în calitate de administrator al societăţii are şi contract de muncă cu aceeaşi societate.

Contractul de muncă al domnului F. este încheiat cu administratorul E., F. neavând la data încheierii acestui contract şi calitatea de administrator al A.

Societatea reclamantă a fost legal reprezentată la data promovării cererii de chemare în judecată şi a mandatat în mod valabil G. în calitate de reprezentant convenţional.

Instanţa de apel a arătat în mod neechivoc care sunt motivele care au determinat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active invocată de recurenta pârâtă.

Reclamanta a invocat motive de nulitate absolută, respectiv lipsa totală a consimţământului vânzătoarei la vânzarea pachetelor de acţiuni pe care le deţinea la emitentul D., frauda la lege şi cauza ilicită a operaţiunilor contestate.

Aşa fiind, reclamanta are calitate procesuală de a promova acţiunea în constatarea nulităţii operaţiunilor de vânzare-cumpărare, chiar dacă nu este parte în operaţiunea a cărei nulitate se solicită.

Reţinând că reclamanta are atât calitate procesuală activă cât şi faptul că şi-a dovedit interesul procesual, instanţa nu a antamat fondul cauzei.

Hotărârea recurată respectă cerinţele art. 261 pct. 5 C. proc. civ. întrucât cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

A. are calitatea de acţionar al societăţii emitente D. Prin vânzarea pachetului de acţiuni de 18,84% s-a schimbat structura acţionariatului.

Interesul A. de a anula transferurile de acţiuni este determinat, legitim, născut şi actual întrucât, are potrivit disp art. 11 din Actul constitutiv al D., un drept de preferinţă la dobândirea acţiunilor.

S-a reţinut în mod corect de către instanţa de apel că reclamanta urmăreşte reluarea operaţiunilor de vânzare, cu respectarea normelor legale reglementând posibilitatea înstrăinării, norme cu privire la care apelanta pretinde că ar fi fost încălcate.

Aşa fiind, reclamanta are interesul de a-şi proteja drepturile decurgând din calitatea de acţionar al D., respectiv dreptul de preferinţă la dobândirea acţiunilor.

Atât timp cât se invocă motive de nulitate absolută a unui act juridic cu efecte prejudiciabile nu prezintă importanţă procentul de participaţie, ci interesul ocrotit prin norma legală încălcată şi prejudiciul la care s-ar expune partea, dacă nu ar recurge la demersul procedural promovat.

Legea nr. 297/2004 nu exceptează de la controlul judecătoresc actele juridice efectuate pe piaţa de capital, acestea fiind acte juridice civile supuse condiţiilor de valabilitate impuse de legea civilă.

Potrivit art. 169 din Legea nr. 297/2004: "ordinele de transfer sunt irevocabile, producând efecte juridice între participanţi şi sunt opozabile terţilor din momentul introducerii lor în sistemul de compensare -decontare, moment stabilit de regulile sistemului".

În realitate, legea interzice revocarea ordinului de vânzare sau cumpărare de către participantul la o altfel de operaţiune bursieră.

Promovarea unor acţiuni în justiţie împotriva operaţiunilor de vânzare-cumpărare efectuate cu încălcarea legii este perfect admisibilă.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de nelegalitate care să impună casarea sau modificarea deciziei recurate şi, pe cale de consecinţă, potrivit disp art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta C. Oradea împotriva Deciziei nr. 144/2014 din 26 martie 2014, pronunţata de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2015.

Procesat de GGC - GV