Recourse inadmissible: Labor and pension disputes limited to single appeal under transitional Law No. 2/2013

Decizia nr. 938/2015

Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea formulată de contestatorul A. la Tribunalul Călăraşi a solicitat anularea Deciziei de regularizare nr. 165 din 10 iulie 2013 emisă de Casa Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, prin care a constituit în sarcina contestatorului A. un debit în cuantum de 5.118 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioada 1 mai 2012 - 1 martie 2013, iar temeiul de drept este Legea nr. 241/2013 privind drepturile de pensie ale contestatorului.

Prin sentinţa civilă nr. 1649 din data de 19 noiembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă, în Dosarul nr. x/116/2013 a fost admisă contestaţia formulată de contestator şi în consecinţă a fost dispusă anularea Deciziei de regularizare nr. 165 din 10 iulie 2013 emisă de Casa de Pensii Sectorială a S.R.I. şi restituirea sumelor încasate în temeiul acesteia.

Prin Decizia nr. nr. 928 din 16 iunie 2014 pronunţată de de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis apelul declarat împotriva sentinţei tribunalului şi, pe cale de consecinţă a fost schimbată în tot, în sensul că a fost respinsă acţiunea contestatorului.

Împotriva deciziei pronunţată în recurs, contestatorul a declarat recurs.

Înalta Curte după ce a constatat îndeplinirea cerinţelor de formă prevăzute de lege şi analiza raportului de filtru, s-a dat termen pentru azi, când a hotărât următoarele:

Contestatorul A. - cu domiciliul stabil în Brăila, judeţul Brăila, în contradictoriu cu intimatul Serviciul Român de Informaţii - Casa de Pensii Sectorială cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, reprezentată de Oficiul Juridic- U.M. ... a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 928 din 16 iunie 2014 pronunţată de de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă pentru cause privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

În mod eronat, contestatorul a indicat calea de atac ca fiind apel şi hotărârea pronunţată în apel, ca fiind sentinţă, în loc de decizie. Astfel, calea de atac formulate de contestator este recurs, iar hotărârea atacată este decizie.

Obiectul cauzei dedus judecăţii derivă din raporturile juridice de muncă, respectiv anularea Deciziei de regularizare nr. 165 din 10 iulie 2013 emisă de Casa Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, prin care a constituit în sarcina contestatorului A. un debit în cuantum de 5.118 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioada 1 mai 2012 - 1 martie 2013, iar temeiul de drept este Legea nr. 241/2013 privind drepturile de pensie ale contestatorului.

Faţă de obiectul cauzei dedus judecăţii, astfel de litigii sunt supuse în noua reglementare numai apelului, astfel că apelul declarat de contestator împotriva deciziei instanţei de recurs este inadmisibil.

Potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (1) C. muncii, republicat, astfel cum a fost modificat de art. 20 din Legea nr. 2/2013, prevede ca judecarea conflictelor de munca este de competenta instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii, iar conform art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, astfel cum a fost modificat prin art. 21 din Legea nr. 2/2013, stabileşte că tribunalul ca instanţa care soluţionează conflictele individuale de munca in prima instanţa.

Art. 18 din Legea nr. 2/2013 prevede:"

(1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicata, se aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016.

(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civila şi activitatea în porturi, conflictele de munca şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri valuabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.

Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.

Aşa fiind, în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduce după intrarea în vigoare a N.C.P.C., calea de atac este numai a apelului.

Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

În considerarea dispoziţiilor art. 493 din N.C.P.C., soluţia preconizată este aceea de anulare a recursului, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, care nu se înscrise în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 928/2014 din 16 iunie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2015.