Contractual penalties upheld against energy supplier for unperformed reserve obligations.

Decizia nr. 645/2015

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. obligarea pârâtei la plata sumei de 5.321.170 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor aferente nerealizării serviciilor tehnologice de sistem.

Prin Sentinţa nr. 3717/CA/2013 Tribunalul Hunedoara a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumei de 5.321.170 lei reprezentând contravaloarea penalităţilor aferente nerealizării serviciilor tehnologice de sistem şi suma de 57.322,70 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut în esenţă următoarele:

În temeiul contractului nr. C595 din 30 septembrie 2011 de vânzare-cumpărare a serviciilor tehnologice de sistem, pârâta ca succesoare a C. şi-a asumat obligaţia de a rezerva şi, respectiv de a vinde reclamantei în cursul lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie 2011 cantitatea de 20 h MW, respectiv 20 h MW pentru fiecare interval orar de 1 h (totalul zilnic fiind astfel de 480 MW) în scopul asigurării rezervei terţiare rapide.

De asemenea, prin încheierea convenţiilor tripartite aferente lunilor octombrie 2011 şi noiembrie 2011 între reclamantă, C. şi D., C. şi-a asumat obligaţia de a presta către reclamantă cantităţile de rezervă terţiară rapidă de 5960 h KW (aferentă lunii octombrie 2011) şi 4992 h KW (aferentă lunii noiembrie) şi dreptul corelativ de a încasa de la reclamantă contravaloarea acestor servicii.

S-a constatat că întreaga cantitate de energie electrică ce trebuia în mod obligatoriu rezervată în folosul reclamantei pentru întreg intervalul avea caracter reglementat, fiind prevăzută în mod expres inclusiv în Decizia nr. 2449 din 30 septembrie 2011 privind achiziţia serviciilor tehnologice de sistem furnizate de C. emisă ANRE.

Tribunalul a apreciat că C. nu a realizat rezerva contractată pentru serviciul banda de reglaj secundar frecvenţă - putere şi nici serviciul rezervă terţiară rapidă, nefiind respectate nici reglementările incidente pieţei serviciilor tehnologice de sistem şi nici prevederile contractului încheiat, astfel încât sunt incidente disp art. 10 alin. (2) lit a raportat la clauzele de la art. 12, art. 16 lit. d) şi art. 19, fiind datorată penalizarea specifică corespunzătoare unei valori de 200% din preţul de contract pentru cantităţile de servicii tehnologice de sistem contractuale şi nerealizate, pentru care au fost emise facturile de către reclamantă, în sumă totală de 5.321.170 lei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta B. solicitând schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

S-a arătat că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală întrucât instanţa de fond şi-a fundamentat concluziile doar pe afirmaţiile reclamantei, fără a lua în calcul dovezile depuse de pârâtă şi fără a realiza o cercetare a stării de fapt.

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, prin Decizia nr. 307 din 10 septembrie 2014 a respins apelul.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut în esenţă următoarele:

Susţinerea apelantei privind greşita interpretare de către prima instanţă a obiectului contractului nr. C595 din 30 septembrie 2011 este nefondată, aceasta vizând obligaţia apelantei pârâte de a rezerva, pentru fiecare interval orar, cantităţile de energie stipulate contractual şi de a le vinde în cazul când erau necesare pentru asigurarea echilibrării sistemului energetic naţional.

Potrivit clauzelor contractuale şi Procedurii operaţionale rezervele de putere asumate contractual de către antecesoarea apelantei trebuie puse la dispoziţia reclamantei prin notificare fizică aprobată în ziua D1 pentru unitatea dispecerizabilă (în speţă UD - TA4 Paroşeni) cu o zi înainte de ziua rezervării pentru întregul interval orar al zilei următoare.

În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice în domeniul electroenergetic.

După explicarea modului de funcţionare a tandemului Piaţa de Echilibrare - Piaţa de Servicii Tehnologice în cadrul Pieţei de Energie electrică, expertul a indicat că suspendarea contractului bilateral încheiat de pârâtă cu E., ca urmare a invocării forţei majore nu a influenţat validitatea Contractului nr. C595/2011 pentru serviciile de servicii tehnologice de sistem (STS) contractate în regim reglementat şi preţurile reglementate în conformitate cu Decizia ANRE nr. 2449/2011.

S-a constatat că, faptul că grupul TA4 Paroşeni a fost pornit de către Dispeceratul Energetic Naţional, în ordinea de merit şi a funcţionat în perioada vizată în acţiune s-a datorat tocmai notificării "0" a rezervei de energie, fără ca prin această funcţionare să se asigure însă serviciile tehnologice de sistem către reclamantă.

Faptul că A. a modificat prin dispoziţii de dispecer emise prin Piaţa de Echilibrare, notificarea fizică a producătorului de la "0" MW la nivelul de "112" MW şi livrarea energiei de reglaj secundar aferentă unei benzi de 20 MW este explicat de expertul tehnic F. prin necesitatea echilibrării sistemului energetic naţional. În perioada 5 octombrie 2011 - 23 decembrie 2011 puterea notificată a fost zero (grupul era notificat ca fiind oprit), pe piaţa de echilibrare, utilizând reglajul terţiar lent, astfel că s-a stabilit notificarea fizică aprobată la 112 MW (a primit dispoziţie de creştere de putere de la 0 la 112 MW - cu consemnări operative în registrul raport de tură).

Ulterior dispoziţiei de reglaj terţiar lent, fără de care expertul concluzionează că nu era posibilă selectarea acestei unităţi în reglaj secundar, UD Paroşeni a putut fi selectată prin livrarea reglajului secundar.

În conformitate cu regulile Pieţei de Echilibrare, C. com., energia de reglaj terţiar este plătită prin Piaţa de Echilibrare la preţul ofertat, iar energia de reglaj secundar este plătită la preţul marginal. Din analiza modului de facturare şi plată rezultă că B. a primit, în integralitatea sa, contravaloarea energiei electrice livrată în sistemul energetic.

Expertul a menţionat că din analiza rapoartelor - diagramelor zilnice de funcţionare ale blocului nr. 4 Paroşeni rezultă că grupul a fost selectat pentru reglaj secundar în ordinea de merit pentru acest tip de reglaj, în alt segment al Pieţei de energie, încasând sumele aferente, confirmând apărările reclamantei intimate că acest aspect nu era posibil în cazul respectării obligaţiilor contractuale.

Faptul că apelanta a ofertat grupul pentru producerea energiei electrice pe o altă piaţă, respectiv, Piaţa de Echilibrare, tranzacţionând energia produsă, iar nu rezerve ca în cazul Pieţei de Servicii Tehnologice de Sistem, nu echivalează cu îndeplinirea obligaţiei de rezervare către reclamantă.

În aceste condiţii pentru energia produsă în perioada 5 octombrie 2011 - 23 decembrie 2011 apelanta a încasat atât preţul din ofertă pe Piaţa de Echilibrare, cât şi tariful achitat în avans de către intimată pentru serviciile de rezervare neprestate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. solicitând modificarea deciziei în sensul admiterii apelului, schimbării sentinţei şi respingerii acţiunii reclamantei. Se invocă următoarele motive de nelegalitate: art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

Instanţa de apel a interpretat greşit actul dedus judecăţii iar decizia cuprinde motive contradictorii şi nu a luat în calcul starea de forţă majoră/necesitate existentă la momentul respectiv în Sistemul Energetic Naţional, stare notificată de E.

Instanţa nu a luat în calcul ordinele DEN, ordine respectate de recurentă care au fost dispuse în mod unilateral de Dispecerul Energetic Naţional.

Faptul că decizia A. de a diminua cantitatea ofertată a fost luată unilateral de aceasta este stipulată atât în raportul de expertiză cât şi în motivarea deciziei din apel.

Ca o consecinţă a stării de forţă majoră, A. a modificat unilateral oferta recurentei privind necesitatea accesării serviciilor de sistem, dar nu a respectat şi prevederile art. 43 din contract, prevedere potrivit căreia aceasta nu avea dreptul de a mai aplica penalităţi.

Decizia Curţii de Apel reţine faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de contract pentru a se putea constata inexistenţa rezervei de reglaj secundar, respectiv nu sunt îndeplinite prevederile art. 10 din contract, dar cu toate acestea consideră că serviciile de sistem nu au fost realizate.

Instanţa nu a luat în calcul situaţia de forţă majoră existentă în Sistemul Energetic Naţional.

În contractul încheiat între părţi sunt prevăzute situaţiile când se poate constata inexistenţa rezervei de reglaj şi anume: unitatea este retrasă din exploatare sau indisponibilă sau nu a putut răspunde ordinelor regulatorului automat frecvenţă ori grupul de la Paroşeni nu s-a aflat în niciuna din aceste situaţii.

Instanţa de apel reţine în mod corect că pârâta avea obligaţia de a rezerva pentru fiecare interval oral cantităţile de energie stipulate contractual şi de a le vinde în cazul în care erau necesare pentru asigurarea echilibrării sistemului energetic naţional.

Ca urmare a faptului că instanţa de apel a constatat reţinerea eronată a stării de fapt de către instanţa de fond, recurenta consideră că menţinerea Sentinţei nr. 3717/CA/2013 este lipsită de temei legal.

În cauză, A. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază recursul ca nefondat şi acesta urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Încheierea contractului C595 din 30 septembrie 2011 a fost reglementată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei în calitate de autoritate de reglementare, coordonare şi supraveghere a respectării reglementărilor specifice pieţelor de energie în scopul asigurării stabilităţii funcţionării Sistemului Energetic Naţional.

Întreaga cantitate de energie electrică ce trebuia rezervată de către C. către A. SA pentru întreg intervalul 1 octombrie 2011 - 31 decembrie 2011 are caracter reglementat, fiind prevăzută în mod expres în Decizia nr. 2449 din 30 septembrie 2011 emisă de ANRE.

Pentru realizarea serviciilor de rezervare, C. SA trebuia să notifice astfel încât să rezulte rezerva de putere în vederea asigurării rezervei în cantitatea contractată cu A. SA.

Faţă de situaţia nerespectării obligaţiei de a pune la dispoziţia intimatei rezerva de servicii tehnologice de sistem, au fost emise facturi de penalităţi în conformitate cu art. 12 din contractul C595 din 30 septembrie 2011.

În ceea ce priveşte notificarea rezervei de sistem conform contractului, acest aspect a fost reţinut de către expert în raportul de expertiză efectuat.

În cauză nu a fost interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, respectiv contractul C595 din 30 septembrie 2011.

Ordinele DEN au fost consecinţa nerespectării de către recurentă a art. 10 din contract.

Faptul că recurenta nu a asigurat rezerva de sistem, aşa cum s-a obligat prin contract, notificând rezerva egală cu "O" a determinat DEN să pornească grupul 4 Paroşeni pe ordinea de merit.

Ordinea de merit reprezintă un alt segment al Pieţei de Echilibrare, faţă de segmentul reglementat, care înseamnă tarife diferite.

Recurenta a încasat atât tarifele pentru servicii de sistem în baza contractului, dar nerealizate, cât şi tarifele de pe Ordinea de merit, în aceeaşi perioadă de timp.

Situaţia societăţii E. nu reprezintă caz de forţă majoră în cadrul contractului C595 din 30 septembrie 2011.

Expertiza efectuată în cauză a fost realizată la solicitarea recurentei.

Nerespectarea de către aceasta a obligaţiei de a asigura rezerva de servicii tehnologice de sistem a fost constatată de către Dispecerul Energetic Naţional şi a explicat faptul că, din cauza deficitului mare de energie din sistem, grupul 4 Paroşeni a fost pornit în ordinea de merit, prin dispoziţia dispecerului pe Piaţa de Echilibrare.

Grupul 4 Paroşeni a funcţionat pe un alt segment al Pieţei de Echilibrare şi anume pe ordinea de merit cu toată energia produsă, reglajele de sistem au fost realizate din energia de pe Piaţa de Echilibrare, recurenta nerespectându-şi obligaţia asumată prin contractul C595 din 30 septembrie 2011.

Instanţa de apel nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, reţinând că recurenta pârâtă nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin contract şi ca atare, răspunde pentru aceasta conform dispoziţiilor contractuale.

Hotărârea cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor şi răspunde exigenţelor art. 261 pct. 5 C. proc. civ.

Soluţia pronunţată este rezultatul analizării probelor administrate în cauză şi aplicării corecte a legii la situaţia de fapt reţinută.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de nelegalitate care să impună casarea sau modificarea deciziei recurate şi, pe cale de consecinţă, potrivit disp art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta B. împotriva Deciziei nr. 307/2014 din 10 septembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2015.

Procesat de GGC - GV