Cassation appeal rejected for lack of active procedural capacity due to mismatched entity designation between lower and appellate instances.

Decizia nr. 1224/2015

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti la data de 23 noiembrie 2012, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primar General constatarea nulităţii absolute a Contractului de donaţie autentificat sub nr. x din 23 octombrie 1964 de Notariatul de Stat al Raionului 23 August Bucureşti.

Prin Sentinţa civilă nr. 10029 din 4 decembrie 2013, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, faţă de valoarea imobilului ce a format obiectul donaţiei, stabilită prin expertiză la suma de 641.627 RON, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 23 ianuarie 2014.

Prin Sentinţa civilă nr. 656 din 30 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General.

S-a constatat nulitatea absolută a Contractului de donaţie autentificat sub nr. x din 23 octombrie 1964 de Notariatul de Stat al Raionului 23 August Bucureşti, fiind obligat pârâtul la plata sumei de 800 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în raport de situaţia de fapt că, contractul de donaţie este lovit de nulitate absolută pentru lipsa unei condiţii de fond esenţiale pentru validitatea actului, anume intenţia de a gratifica, intenţie care este de esenţa donaţiei, fiind cauza acesteia - art. 948 pct. 4 C. civ.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia civilă nr. 578-A din 19 decembrie 2014 a respins ca nefondat, apelul declarat de apelantul pârât Municipiul Bucureşti prin Primarul General.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a constatat că intenţia de a dona un bun important de către proprietar - propria lor locuinţă - unei persoane, unei entităţi, se caracterizează prin sentimente nobile de care donatoarele ar fi trebuit să fie animate - într-un scop de binefacere, scop ştiinţific, din recunoştinţă, dragoste, respect, or, în speţă, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, cele două instanţe au constatat, cu privire la oferta de donaţie că nicio caracteristică din cele menţionate nu s-a regăsit, nici măcar în susţinerile reclamantelor ori dimpotrivă, ale pârâtului, aceasta ducând la aprecierea lipsei însăşi a intenţiei de a gratifica în oferta de donaţie astfel făcută şi care este de esenţa donaţiei, iar lipsa intenţiei de a gratifica echivalează cu lipsa cauzei contractului de donaţie, sancţionată de legiuitor cu nulitatea absolută.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului pârâtei şi schimbării sentinţei instanţei de fond, cu consecinţa respingerii acţiunii pe fond ca neîntemeiată.

În raport de invocarea, din oficiu a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a recurentei-pârâte Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General în promovarea prezentului recurs, Înalta Curte va analiza calea extraordinară de atac formulată în cauză, din această perspectivă, în conformitate cu art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, printre condiţiile ce se cer întrunite cumulativ pentru a fi parte în proces - alături de capacitatea procesuală, interesul şi afirmarea unui drept pentru realizarea căruia calea justiţiei este obligatorie - se numără şi calitatea procesuală.

În privinţa reclamantului trebuie să constate că este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii ori se poate prevala de interesul ce poate fi realizat pe calea justiţiei, iar în privinţa pârâtului trebuie verificat, pornind de la acelaşi raport juridic supus cercetării instanţei, dacă el este obligat în acel raport.

În acest sens, instanţa de control judiciar trebuie să stabilească, în privinţa calităţii procesuale a părţilor, că acestea au participat la judecata în etapele procesuale anterioare.

Examinarea calităţii procesuale a părţilor se poate face în tot cursul judecăţii, nefiind stabilită o etapă procesuală limită până la care ar trebui făcută această cercetare, astfel că, excepţia lipsei calităţii procesuale poate fi invocată pe cale de excepţie.

Având în vedere criteriile de clasificare a excepţiilor procesuale, excepţia lipsei calităţii procesuale active poate fi clasificată drept o excepţie de fond pentru că este în legătură cu una din condiţiile de exerciţiu ale acţiunii, peremptorie sau dirimantă pentru că tinde la respingerea acţiunii şi absolută pentru că normele care reglementează această condiţie de exerciţiu au caracter imperativ.

Ca atare, excepţia lipsei calităţii procesuale active poate fi invocată de oricare dintre părţi sau de instanţă din oficiu, în orice stare a pricinii, iar admiterea excepţiei face de prisos cercetarea fondului dreptului.

În urma admiterii excepţiei acţiunea, în diferitele sale componente - cerere de chemare în judecată, cerere de intervenţie, cale de atac - se va respinge ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

În raport de cele evocate, Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General nu poate fi primită, întrucât nu sunt întrunite cumulativ cerinţele arătate, totodată avându-se în vedere faptul că în cererea introductivă de instanţă a reclamantei A. a figurat ca pârât Municipiul Bucureşti prin Primarul General, iar apelul declarat în cauză a fost formulat tot de către pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General, însă prezentul recurs a fost declarat de pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General, pentru lipsa calităţii procesuale active.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General împotriva Deciziei civile nr. 578-A din 19 decembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pentru lipsa calităţii procesuale active.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2015.

Procesat de GGC - MI