Employee appeal inadmissible after final appellate ruling on reinstatement and back wages
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff-employee's appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision that had partially granted the labor dispute claim, annulled the employer's termination decision, ordered reinstatement and payment of back wages for a one-month period, and rejected the remaining claims. The appeal was brought against a decision in a labor dispute filed after February 15, 2013, which, under Article 214 of Law No. 62/2011 as amended, is subject only to appeal and not to recourse; the challenged decision was therefore final, and the extraordinary remedy of recourse was unavailable, consistent with the principle of legality of appeal channels under Article 457 of the Civil Procedure Code and Article 129 of the Constitution. The merely confirmatory prior trial court judgment had been reversed on appeal, and the appellate ruling remains final and binding.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C.proc. civ, art. 214 din Legea nr. 62/2011, art. 457 C. proc. civ, art. 634 alin. (1) C. proc. civ; Employee appeal inadmissible after final appellate ruling on reinstatement and back wages: The appeal was brought against a decision in a labor dispute filed after February 15, 2013, which, under Article 214 of Law No. 62/2011 as amended, is subject only to appeal and not to recourse; the challenged decision was therefore final, and the extraordinary remedy of recourse was unavailable, consistent with the principle of legality of appeal channels under Article 457 of the Civil Procedure Code and Article 129 of the Constitution. The merely confirmatory prior trial court judgment had been reversed on appeal, and the appellate ruling remains final and binding.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedAccording to the report, the appeal was declared inadmissible on the grounds that the decision was final and not subject to further appeal, and the report was communicated to the parties.
The appeal was dismissed as inadmissible because the decision under appeal was final and did not fall under this provision, which regulates the cases in which appeal is allowed.
The appeal was dismissed as inadmissible because, in labor litigations filed after 15 February 2013, only appeal is allowed against the first-instance court's decision, so the appellate decision cannot be attacked by appeal.
Full text
Decizia nr. 1158/2015
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 9333/2013 din 28 octombrie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu SC B. SRL - prin administrator judiciar - C. SPRL.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A.
Prin Decizia nr. 1019/2014 din 27 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul şi, rejudecând fondul, a admis, în parte, contestaţia. A fost anulată Decizia nr. 45 din 25 iunie 2008. S-a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia de director salarizare, pentru perioada 16 iunie 2008 - 15 iulie 2008. Â fost obligată pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în perioada 16 iunie 2008 - 15 iulie 2008. Au fost respinse restul pretenţiilor, ca neîntemeiate.
Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a concluzionat în sensul că decizia atacată nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, soluţia preconizată fiind aceea de anulare a recursului, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, care nu se înscrise în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
În temeiul art. 493 alin. (4) C.proc. civ, raportul a fost comunicat părţilor.
Recurentul a depus contestaţie la raport prin care a susţinut că dispoziţiile legale nu permit recalificarea căii de atac iar acesta nu are nicio incidenţă în cauză deoarece este motivat în temeiul art. 493 alin. (2) noul C. proc. civ. care se referă la calea de atac a recursului.
Conform art. 499, teza a II-a C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, cum este şi recursul în cauză, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare.
Cu referire la motivul de inadmisibilitate, Înalta Curte retine următoarele:
Înalta Curte, reţine că hotărârile pronunţate în litigiile de muncă promovate după data de 15 februarie 2013, cum este şi cea de faţă se pot ataca doar cu apel, conform art. 214 din Legea nr. 62/2011 care prevede că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului, prin urmare hotărârea instanţei de apel nu poate fi atacată cu recurs.
Art. 214 din Legea nr. 62/2011 a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 conform art. I, pct. 1 din O.U.G. nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 68/31.01.2013.
Recursul este o cale extraordinară de atac şi poate fi exercitat numai în cazurile prevăzute de art. 483 (1) C. proc. civ.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţare, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Conform acestui principiu hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, prin urmare, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Cum, hotărârea atacată în cauză este definitivă conform art. 634 alin. (1) C. proc. civ., înseamnă că împotriva acesteia nu se mai poate exercita calea de atac a recursului.
În aceste condiţii, recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 (2) C. proc. civ., întrucât legea nu prevede această cale de atac.
În consecinţă, Înalta Curte, va respinge recursul astfel promovat ca inadmisibil, prezenta hotărâre urmând a fi comunicată părţilor conform cu dispoziţiile menţionate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei nr. 1019 din 27 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a Civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 aprilie 2015.
Procesat de GGC - NN