Territorial jurisdiction for commercial transport contracts: alternative competence at place of unloading under Art. 10(5) CPC

Decizia nr. 1155/2015

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 20 februarie 2012 sub nr. 2317/1748/2012 reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, să se dispună obligarea pârâtei să-şi execute obligaţia asumată prin contractul de transport încheiat între părţi la data de 14 martie 2011, în calitate de transportator şi la plata beneficiului nerealizat, ce va fi determinat prin expertiză contabilă, cu cheltuieli de judecată.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 82 şi art. 112 C. proc. civ., art. 1270, art. 1280, art. 1350, art. 1961 şi urm. C. civ.

Prin întâmpinare pârâta SC B. SRL a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cornetu în soluţionarea cererii, care a fost admisă prin Sentinţa civilă nr. 3042 din 15 aprilie 2014 pronunţată de Judecătoria Cornetu, constatându-se incidente în cauză dispoziţiile art. 7 C. proc. civ., în baza cărora cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Pe rolul acestei instanţe cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de Dosar nr. x/1748/2012.

În şedinţă publică, la data de 13 octombrie 2014 instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti şi făcând aplicarea dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ.

Judecătoria Piteşti, secţia civilă, a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Piteşti în soluţionarea acestei cauze iar prin Sentinţa nr. 9624 din 13 octombrie 2014 a admis această excepţie, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cornetu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

În pronunţarea acestei soluţii cea de-a doua instanţă a reţinut că părţile au inserat în cuprinsul contractului de transport, ca adresa de descărcare a mărfii: "Centură Bucureşti - Pod Bragadiru", această locaţie fiind în concluzie locul de descărcare, că potrivit art. 10 pct. 5 C. proc. civ., anterior, în afara de instanţa domiciliului pârâtului, în cererile izvorâte dintr-un contract de transport, mai este competentă şi instanţa locului de plecare sau de sosire, textul de lege instituind o competenţă teritorială alternativă.

A considerat instanţa că faţă de menţiunile contractului de transport, locul de descărcare a fost stabilit în zona "Centură Bucureşti - Pod Bragadiru" locaţie care, în conformitate cu dispoziţiile H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, atrage competenţa teritorială a Judecătoriei Cornetu.

Înalta Curte, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în raport de art. 22 alin. (3) C. proc. civ., constată că Judecătoria Cornetu este competentă teritorial în soluţionarea cauzei.

Aceasta întrucât pretenţiile reclamantei îşi au izvorul într-un contract comercial în care părţile au convenit că locul de descărcare al mărfii este Centura Bucureşti - Pod Bragadiru, situaţie în care, în aplicarea art. 10 pct. 5 C. proc. civ., incident în cauză şi care instituie o competenţă teritorială alternativă, opţiunea reclamantei de a învesti Judecătoria Cornetu este valabilă, fiind conformă cu legea părţilor, expresie a principiului libertăţii de voinţă consacrat conform art. 969 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 28 aprilie 2015.

Procesat de GGC - NN