Territorial competence for customs contravention: place of declaration versus entry point for intellectual property infringement under transit regime

Decizia nr. 2978/2015

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare, petenta SC A. SRL a formulat plângere contravenţională împotriva procesului verbal de contravenţie, încheiat la data de 21 noiembrie 2014 de către un agent constatator din cadrul Biroului Vamal de Interior Maramureş, solicitând anularea procesului verbal ca netemeinic şi nelegal, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Judecătoria Baia Mare, prin sentinţa nr. 1911 din 20 martie 2015, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a avut în vedere că petenta a importat din China mărfurile cu privire la care s-a reţinut că s-ar fi încălcat un drept de proprietate intelectuală, bunurile intrând în ţară prin portul Constanţa Agigea Sud unde, de altfel, s-a şi încheiat documentul vamal de tranzit.

Aşa fiind, a apreciat că presupusa faptă contravenţională prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 344/2005 s-a consumat la momentul intrării mărfurilor în portul Constanţa, neavând relevanţă în cauză locul unde s-a efectuat verificarea fizică a mărfurilor în vederea punerii acestora în circulaţie.

2.2. Judecătoria Constanţa, prin sentinţa nr. 6943 din 11 iunie 2015, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, şi, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a reţinut că Biroul Vamal de interior Maramureş este biroul vamal desemnat de către autoritatea vamală conform reglementărilor vamale la care trebuie să fie îndeplinite toate formalităţile vamale şi controlul corespunzător destinat evaluării riscurilor, pentru a da o destinaţie vamală mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al României.

Mărfurile petentei care au fost prezentate Biroului Vamal de Interior Maramureş au făcut obiectul documentului vamal de tranzit emis de Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, având ca birou vamal de destinaţie Biroul Vamal Maramureş.

Regimul de tranzit, potrivit art. 113 C. vam., permite transportul de la un birou vamal la alt birou vamal a mărfurilor străine, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială, iar în conform art. 114 din acelaşi act normativ, regimul de tranzit se încheie şi obligaţiile titularului se consideră îndeplinite când mărfurile plasate sub acest regim şi documentele solicitate au fost prezentate biroului vamal de destinaţie, în concordanţă cu dispoziţiile regimului.

Mărfurile care au făcut obiectul tranzitului şi pentru care a fost depusă declaraţia vamală, nu au fost puse în liberă circulaţie la Biroul Vamal Constanţa, ci, acestea au fost prezentate în vederea atribuirii unei destinaţii vamale la Biroul Vamal de Interior Maramureş.

Prin urmare, elementul material al contravenţiei constatate şi sancţionate de către Biroul Vamal de Interior Maramureş s-a consumat în locul şi la momentul depunerii declaraţiei vamale, respectiv la sediul acestui birou din localiatea Sasar, judeţ Maramureş, în data de 21 noiembrie 2014.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., republicat, urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, dispoziţii care prevăd că fapta declarantului/destinatarului/detinatorului mărfurilor de a introduce sau scoate de pe teritoriul României mărfurile stabilite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

În stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispoziţiile legale ce vizează "locul săvârşirii contravenţiei" reglementat de art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, ceea ce presupune a statua asupra conţinutului contravenţiei cu consecinţa identificării locului săvârşirii acesteia.

Este de reţinut că, potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, competenţa de soluţionare a plângerilor contravenţionale aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

În cauză, determinant pentru stabilirea locului săvârşirii faptei contravenţionale - în identificarea judecătoriei competente să soluţioneze plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale este faptul că mărfurile în litigiu şi pentru care s-a depus declaraţia vamală au fost prezentate în vederea atribuirii unei destinaţii vamale la Biroul Vamal de Interior Maramureş.

Astfel, nu are relevanţă că mărfurile în cauză au intrat fizic pe teritoriul României prin Biroul vamal Constanţa, biroul vamal desemnat de autoritatea vamală către care mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României trebuie să fie dirijate fără întârziere şi la care acestea sunt supuse controalelor corespunzătoare la intrare destinate analizei de risc, câtă vreme art. 63 C. vam. prevede că mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României se află sub supraveghere vamală din momentul intrării lor şi pot fi supuse controlului vamal până la stabilirea statutului lor vamal.

Aşadar, locul intrării efective a mărfii în România este locul în care a fost depusă declaraţia vamală de import, respectiv Biroul Vamal de Interior Maramureş, astfel locul săvârşirii contravenţiei se află în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare.

3. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională Vamală Cluj Napoca - Biroul Vamal de Interior Maramureş, în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2015.