Judicial appointment request denial; statutory prioritization of workload and vacancy criteria over favorable advisory opinions

Decizia nr. 2102/2015

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20 februarie 2015, sub nr. 734/1/2015, contestatoarea A., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care:

1. să se dispună anularea Hotărârii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a respins cererea contestatoarei de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Craiova sau la Tribunalul Dolj cu menţiunea gradului corespunzător curţii de apel.

2. să fie obligat intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre prin care să dispună numirea contestatoarei în funcţia de judecător la Tribunalul Dolj sau Curtea de Apel Craiova.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate instanţei următoarele:

Prin cererea formulată la data de 10 noiembrie 2014 a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republicată numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Craiova sau la Tribunalul Dolj cu menţinerea gradului corespunzător curţii de apel.

În susţinerea cererii au fost invocate motive de ordin profesional.

La data de 20 noiembrie 2014 contestatoarea a susţinut interviul prev. de disp. art. 61 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată.

Prin Hotărârea nr. 1268 din 20 ianuarie 2014, secţia pentru judecători a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege privind numirea în funcţia de judecător şi a sesizat Plenul C.S.M.

Prin Hotărârea nr. 1321 din 27 noiembrie 2014, Plenul C.S.M. cu majoritatea membrilor prezenţi, a respins solicitarea, reţinând în esenţă că faţă de volumul de activitate al Curţii de Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi respectiv al Parchetului Curţii de Apel Craiova, în condiţiile în care la data de 07 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a C.S.M. a situaţiei posturilor de procuror la unităţile de parchet la Parchetul Curţii de Apel Craiova din cele 16 posturi de procuror (5 posturi de conducere şi 11 de execuţie) erau vacante 1 post de conducere şi 1 post de execuţie, este necesară asigurarea bunei funcţionări a unităţii de parchet.

S-a afirmat de către contestatoare că Hotărârea nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a fost emisă cu încălcarea condiţiilor de legalitate şi oportunitate, fără a se asigura un just echilibru între dreptul meu, drept prev. de disp. art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi interesul public de administrare a resurselor umane din domeniul justiţiei.

Conform jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin legalitatea unui act se înţelege conformarea acestuia cu legile, precum şi cu alte acte normative cu forţă juridică superioară, iar oportunitatea se manifestă sub forma dreptului de apreciere al autorităţii care emite actul.

Aspectele ce ţin de oportunitatea numirii într-o funcţie de judecător se subsumează analizei legalităţii actului administrativ atacat.

Limitele dreptului de apreciere al unei autorităţi sunt determinate prin conţinutul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 care defineşte excesul de putere ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al unei autorităţi publice prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

În cazul transferului judecătorilor sau procurorilor, dreptul este reglementat de art. 61 din Legea nr. 303/2004, text care cuprinde şi condiţiile în care se poate efectua transferul.

Îndeplinirea condiţiilor legii nu a fost contestată de intimat, ci dimpotrivă, Hotărârea nr. 1268 din 20 noiembrie 2014 a secţiei pentru judecători a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de judecător.

Autorităţile judiciare implicate în procedură, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Curtea de Apel Craiova şi-au exprimat avizul favorabil.

Interesul public, respectiv buna administrare a resurselor umane şi asigurarea bunei desfăşurări a activităţii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu este afectat prin admiterea cererii, volumul de activitate în cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nefiind de natură a justifica refuzul transferului. (în acelaşi sens Hotărârea Plenului nr. 1307 din 27 noiembrie 2014, hotărâre adoptată în aceiaşi şedinţă. Hotărârea Plenului nr 1390 din 10 decembrie 2013)

Dimpotrivă, avizul pozitiv al Parchetului demonstrează că prin transferul subsemnatei nu este afectată activitatea acestuia.

Hotărârea atacată este emisă cu exces de putere, ceea ce conduce la nelegalitatea acesteia, având ca şi consecinţă vătămarea dreptului recunoscut de dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 303/2004.

Astfel, deşi potrivit art. 23 alin. (1) din Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător la soluţionarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) "pot fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;

- vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;

- vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită numirea", la soluţionarea cererii mele Plenul C.S.M. nu a luat în considerare în niciun fel criteriile ce ţin de carieră, respectiv vechimea în funcţia de procuror de 11 ani, din care 4 ani, 4 luni şi 17 zile la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Pe de altă parte nici criteriul volumului de activitate şi al posturilor vacante enunţat în hotărâre nu a fost evaluat corect din mai multe considerente:

I. Potrivit dispoziţiilor legale menţionate, criteriul enunţat trebuie evaluat şi prin raportare la dificultăţile de ocupare a posturilor vacante, aspect cu privire la care hotărârea contestată nu face niciun fel de referire.

Ori, din evidenţele publicate pe pagina de internet a C.S.M. rezultă că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu există dificultăţi de ocupare a posturilor, astfel încât admiterea cererii pe care am formulat-o nu determină perturbarea bunei funcţionări. Astfel la data de 2 octombrie 2014 gradul de ocupare este de 100%, fiind evidenţiate 2 posturi de execuţie peste schemă, la data de 03 noiembrie 2014 este vacant un singur post de conducere, motiv pentru care prin Hotărârea Plenului nr. 1167 din 06 noiembrie 2014 au fost respinse cererile de valorificare a rezultatelor examenului de promovare în funcţii de execuţie formulate de doi procurori, ulterior, în şedinţa din 21 ianuarie 2015 fiind admisă cererea de transfer a d-nei procuror B.

2. Pe de altă parte, deşi în hotărâre se face referire la faptul că la dala de 07 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a C.S.M. a situaţiei posturilor de procuror la unităţile de parchet la Parchetul Curţii de Apel Craiova din cele 16 posturi de procuror (5 posturi de conducere şi 11 de execuţie) erau vacante 1 post de conducere şi 1 post de execuţie, potrivit situaţiei publicate pe pagina de internet la data de 03 noiembrie 2014 la Parchetul Curţii de Apel Craiova era vacant un singur post de conducere.

Postul de execuţie a devenit vacant ulterior, pe parcursul derulării procedurii prev. de art. 23 din Regulament, prin admiterea la data de 20 noiembrie 2014 a cererii formulate de dl. procuror C. de transfer de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Intimatul nu a evaluat în mod echitabil aspectul ce ţine de buna administrare a resurselor umane şi asigurarea bunei desfăşurări a activităţii la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în condiţiile în care la momentul admiterii acestei cereri dl. procuror avea o vechime în funcţia de procuror cu grad corespunzător parchet curte de apel de numai 20 zile (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 1003 din 23 septembrie 2014 a Plenului C.S.M.).

3. Sub un alt aspect, deşi potrivit art. 22 alin. (3) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător solicitarea punctului de vedere al conducătorului parchetului la care funcţionează procurorul care solicită numirea în funcţia de judecător este obligatorie, în hotărârea contestată nu se face niciun fel de menţiune cu privire la acesta, deşi avizul favorabil exprimat de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost înaintat C.S.M. conform adresei din 18 noiembrie 2014.

Singura menţiune cuprinsă în hotărâre este aceea referitoare la avizul favorabil exprimat de Curtea de Apel Craiova.

Or, avizul favorabil exprimat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova are semnificaţia faptului că activitatea unităţii de parchet nu este perturbată prin admiterea cererii formulate.

Apărările intimatei

Intimata prin întâmpinare a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, apreciind criticile ca nefondate în raport de următoarele argumente:

În cauza de faţă nu se poate reţine că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a fost adoptată cu exces de putere.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, excesul de putere este definit ca fiind „exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".

Aceste prevederi nu sunt aplicabile, întrucât respingerea cererii s-a făcut în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

Prin aceste norme cu caracter supletiv se prevede câ „la cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege".

De asemenea, potrivit art. 22 din Regulament, „(1) Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător se soluţionează de două ori pe an, în baza criteriilor prevăzute la art. 23 alin. (11). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte, prin hotărâre, lunile în care se organizează sesiunile de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

(2) Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător se formulează în scris şi se depune la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a listei prevăzute la art. 2 alin. (1), din luna stabilită potrivit alin. (1).

(3) la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) Direcţia resurse umane şi organizare; solicită punctul de vedere al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul care solicită numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror. Punctul de vedere trebuie să fie comunicat în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării.

(4) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen util, un referat care va cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau Ia parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa ori parchetul la care se solicită numirea, date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţa sau parchetul implicat în procedura de ocupare a funcţiei în condiţiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau parchetul la care se solicită numirea şi durata vacanţelor posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.

(5) La soluţionarea cererilor de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător sunt avute în vedere posturile din lista prevăzută la alin. (2), în măsura în care acestea mai sunt vacante".

Art. 23 din acelaşi regulament stabileşte următoarele: „Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una dintre funcţiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(11) La soluţionarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) pot fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror; vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul; vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită numire;

Secţia corespunzătoare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre şi sesizează Plenul Consiliului.

(3) În cazul admiterii cererii. Plenul Consiliului Superiorul Magistraturii propune Preşedintelui României eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător.

(4) Dispoziţiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător". doamna A., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat numirea ca judecător la Tribunalul Dolj sau la Curtea de Apel Craiova şi menţinerea gradului corespunzător curţii de apel.

Normele care reglementează instituţia numirii din funcţia de procuror în funcţia de judecător, respectiv din funcţia de judecător în cea de procuror au un caracter supletiv şi conferă doar o vocaţie în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept la o astfel de numire.

Prin Hotărârea nr. 1268 din 20 noiembrie 2014, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de judecător a doamnei procuror, fiind reţinută şi vechimea sa în magistratură în funcţia de procuror.

Însă, adoptarea hotărârii secţiei pentru judecători privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru numirea în funcţia de judecător nu creează în mod automat un drept la numire şi nu conduce de plano la admiterea cererii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Dispoziţiile legale şi regulamentare anterior menţionate conferă numai o vocaţie în sensul arătat, rămânând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii să dispună cu privire la cererile care au ca obiect numirea procurorilor în funcţia de judecător.

Astfel, în mod evident, din interpretarea tuturor dispoziţiilor legale şi regulamentare privitoare la asemenea solicitări, rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncţionalităţi în activitatea parchetelor şi a instanţelor implicate în această procedură.

Analiza cererii doamnei procuror A. s-a făcut prin prisma tuturor criteriilor prevăzute de art. 23 alin. (11) din Regulament, tocmai pentru a se asigura luarea unei decizii obiective. În condiţii de legalitate şi oportunitate şi în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei solicitări, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul legitim privat.

Din modalitatea de reglementare a art. 23 alin. (11) din Regulament, rezultă că primul şi cel mai important criteriu a avut în vedere la soluţionarea cererilor de numire a unui procuror în funcţia de judecător este cel care vizează asigurarea activitate instanţele şi parchetele implicate în această procedură.

Din evidenţele direcţiei de resort, a rezultat că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, la care este încadrată doamna procuror A. dintre cele 16 posturi de procuror prevăzute în schemă (5 posturi de conducere şi 11 posturi de execuţie), erau ocupate 4 posturi de conducere şi 10 posturi de execuţie, fiind vacante 1 post de conducere şi 1 post de execuţie. În ceea ce priveşte volumul de activitate, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în anul 2013 s-a înregistrat o încărcătură de 88 de dosare/procuror, comparativ cu media naţională de 71 de dosare iar în primul semestru din anul 2014 s-a înregistrat o încărcătură medie de 43 de dosare/procuror, egala cu media naţională de 43 de dosare.

Volumul ridicat de activitate al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în primul semestru al anului 2014 constituie un aspect ce a fost analizat şi prin prisma faptului că cele două posturi vacante existente la nivelul acestei unităţi de parchet la dala soluţionării cererii contestatoarei, reprezentau 12,5% din schema de magistraţi, astfel încât admiterea cererii contestatoarei de numire în funcţia de judecător ar fi condus la îngreunarea considerabilă a activităţii la această unitate de parchet.

Referitor la instanţele la care contestatoarea a solicitat numirea în funcţia de judecător, din evidenţele direcţiei de resort a rezultat că la 07 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a situaţiei posturilor de judecător la instanţele judecătoreşti, la Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj era câte un post efectiv vacant.

În ceea ce priveşte volumul de activitate s-a constatat că la Curtea de Apel Craiova, în primul semestru al anului 2014 încărcătura/judecător a fost de 190 de cauze/judecător, faţă de media naţională de 271 de cauze/judecător, iar încărcătura/schemă a fost de 187 de cauze, spre deosebire de media naţională de 252 de cauze pe schemă.

De asemenea, la Tribunalul Dolj, în primul semestru al anului 2014 încărcătura/judecător a fost de 343 de cauze/judecător, faţă de media naţională de 455 de cauze/judecător, iar încărcătura/schemă a fost de 333 de cauze, spre deosebire de media naţională de 414 cauze pe schemă.

La soluţionarea cererii de numire în funcţia de judecător a doamnei procuror s-a reţinut că la instanţele la care se solicită numirea ca judecător a fost înregistrată o încărcătură pe judecător situată considerabil sub media naţională, spre deosebire de situaţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova unde încărcătura de dosare/procuror a depăşit în anul 2013 media naţională, iar în primul semestru din anul 2014 s-a situat la nivelul acesteia.

La data adoptării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a fost analizată în mod corect situaţia posturilor vacante la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Conform evidenţelor direcţiei de resort la data de 03 noiembrie 2014, data publicării pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a situaţiei posturilor de procuror la Parchetul Curţii de Apel Craiova din cele 16 posturi de procuror (5 posturi de conducere şi 11 de execuţie) erau ocupate 4 posturi de conducere şi 11 de execuţie, fiind vacant un singur post de conducere.

La data soluţionării cererii contestatoarei, 27 noiembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut în mod judicios faptul că existau două posturi vacante la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, având în vedere că anterior, la data de 20 noiembrie 2014, s-a admis cererea domnului procuror C. de transfer de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Se apreciază că trebuie înlăturate criticile contestatoarei, prin care se susţine că în mod nelegal a fost admisă cererea de transfer a domnului procuror C., având în vedere că acestea nu pot fi formulate în cauza de faţă, ce are ca obiect contestaţia formulată de doamna A., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva hotărârii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Contrar susţinerilor contestatoarei privind obligativitatea admiterii cererii atunci când există avize consultative favorabile ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor implicate, revine exclusiv Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să decidă asupra oportunităţii unei asemenea măsuri, raportat la politica de resurse umane din sistemul judiciar, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute de regulament, şi anume;

- volumul de activitate al parchetului de la care provine contestatoarea şi al instanţelor la care s-a solicitat numirea, numărul posturilor vacante la parchetul şi la instanţele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de procuror;

- vechimea la parchetul de la care provine;

- vechimea în gradul aferent instanţelor, la care s-a solicitat numirea.

Mai mult, numirea unui procuror în funcţia de judecător nu este un simplu transfer, admiterea unei astfel de cereri implicând analiza mai multor proceduri aflate în derulare, fiind de notorietate că numărul procurorilor care doresc să devină judecători este tot mai mare, acest lucru afectând aşteptările legitime ale judecătorilor la transfer, detaşare, delegare sau valorificare a rezultatelor obţinute la examenele de promovare în funcţii de execuţie.

Din evidenţele Serviciului resurse umane pentru parchete a rezultat că la momentul soluţionării cererii contestatoarei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, de la care privire doamna procuror A., exista un grad de ocupare a posturilor ele 87,50 %, din totalul de 16 posturi fiind vacante două posturi un post de conducere şi un post de execuţie.

Prin urmare, la momentul soluţionării cererii de numire a contestatoarei în funcţia de judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a urmărit asigurarea unui just echilibru între interesul general, şi anume funcţionarea în bune condiţii a instanţelor şi parchetelor şi interesele de ordin personal şi/sau familial ale doamnei procuror care a solicitat aprobarea cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificatele şi completările ulterioare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Numirea procurorilor în funcţia de judecător este reglementată de Regulamentul aprobat prin H.C.S.M. nr. 193/2006.

Aceasta prevedea în art. 22 şi 23 criteriile ce pot fi avute în vedere la soluţionarea cererilor, primul dintre acestea şi cel aplicabil prioritar reprezentându-l volumul de activitate şi numărul de posturi vacante al instanţei sau parchetului de unde provine.

Trebuie subliniat că respectivele criterii se analizează în ordine şi nu global, astfel, doar după epuizarea unui criteriu, în cazul în care nu s-a reuşit diferenţierea candidaţilor, urmează a se realiza evaluările în raport de următorul criteriu.

Ori, în raport de criteriul volumului de activitate şi al posturilor vacante raportat la data publicării pe pagina de internet a C.S.M. a situaţiei posturilor vacante, respectiv 7 noiembrie 2014, la Parchetul Curţii de Apel Craiova era vacante două posturi de procuror. Situaţia anterioară acestei date, respectiv numărul de posturi vacante la data de 2 octombrie 2014, respectiv în ianuarie 2015, nu a prezentat interes în analiză.

Cât priveşte volumul de activitate acesta a relevat, necontestat de către A., faptul că aceasta se situa sub media pe ţară la instanţa Curţii de Apel Craiova respectiv peste media pe ţară la Parchetul Curţii de Apel Craiova.

Chiar şi din analiza acestui criteriu reieşea de netăgăduit faptul că prin acceptarea transferului contestatoarei acest decalaj s-ar fi mărit în ceea ce privea activitatea ambelor instituţii.

Raportat la cel de-al doilea motiv al contestaţiei, respectiv admiterea ulterioară a unei cereri de transfer, este de remarcat că acesta privea transferul între Parchete, supus unei proceduri diferite decât în speţa de faţă, şi care se raportează în concret la transferul la un parchet local, de obşte cele mai aglomerate.

Tot în acest context trebuie remarcat că a se lua în calcul toate posturile vacante, atât cele de conducere cât şi cele de execuţie, ambele intrând în calculul statistic.

Cel de-al treilea motiv, respectiv existenţa unor avize favorabile din partea Parchetului şi a Curţii de Apel Craiova, nu apare ca fundamentat, din perspectiva faptului că acestea sunt consultative, şi nu pot înfrânge condiţiile prevăzute de Regulament.

Concluzionând, Înalta Curte reţine că în cauză nu apar, cum susţine contestatoarea, a fi fost îndeplinite criteriile prevăzute de Regulament, pentru trecerea sa în funcţia de judecător.

De aceea nici afirmaţiile precum că, hotărârea ar fi fost dată cu exces de putere nu pot fi reţinute, Consiliul Superior al Magistraturii acţionând, în acest caz în limitele şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Plenului nr. 193/2006.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate.

În raport de motivele contestaţiei mai sus analizate, Înalta Curte, neconstatând încălcarea dispoziţiilor art. 22 din Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193/2006, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 raportat la art. 28 din Legea nr. 554/2004, o va respinge ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva hotărârii nr. 1321 din 27 noiembrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2015.