Exclusion of public domain land from municipal inventory: whether Official Gazette publication of the main decree triggers the statutory limitation period for challenging unpublished annexes

Decizia nr. 1889/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal reclamanta A. Vrancea a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României modificarea parţială a H.G. nr. 908/2002, Anexa 48, în sensul înlăturării din inventarul domeniului public a Comunei Slobozia Ciorăşti a Poziţiei nr. x, Cod clasificare y, respectiv a suprafeţei de 68.000 mp din Satul Jilişte, Comuna Slobozia Ciorăşti, Vrancea.

Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Slobozia Ciorăşti a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Guvernul României.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 172 din 21 august 2013, Curtea de Apel Galaţi a admis cererea de intervenţie formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Slobozia Ciorăşti şi a respins ca tardiv formulată cererea de modificare parţială a H.G. nr. 908/2002, poziţia 48.

Instanţa a reţinut că prin H.G. nr. 908/2002, la Anexa 48 se atestă domeniul public al Comunei Slobozia, Judeţul Vrancea, iar actul administrativ individual contestat a fost publicat în M. Of. la data de 6 septembrie 2002.

În speţă cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 4 februarie 2013, cu depăşirea termenului imperativ prevăzut de dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, de un an.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. Vrancea, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, în sensul modificării parţiale a actului administrativ H.G. nr. 908/2002 Anexa 48, în sensul înlăturării din inventarul domeniului public al Comunei Slobozia Ciorăşti, Judeţul Vrancea, a poziţiei nr. x, cod de clasificare y, respectiv suprafaţa de 68.000 mp - luciu de apă şi teren - situată în satul Jilişte, Comuna Slobozia Ciorăşti, Judeţul Vrancea.

În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut, în esenţă, că actul administrativ a cărui modificare parţială se solicită, este un act administrativ unilateral cu caracter normativ şi nu un act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel că în opinia recurentului, conform art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând.

1.4. Procedura de examinare a recursului

Raportul întocmit potrivit art. 493 alin. (2) şi (3) din Noul C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor, potrivit Încheierii de şedinţă din 7 octombrie 2014, conform art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ., republicat.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 10 noiembrie 2014, recursul a fost admis în principiu, fiind fixat termen pentru judecata acestuia la data de 7 mai 2015, cu citarea părţilor în şedinţă publică.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi potrivit prevederilor art. 498 şi art. 499 din Noul C. proc. civ.

2.1. Recursul este întemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Într-adevăr, aşa cum s-a arătat la pct. 1.2. al acestor considerente, instanţa de fond a respins acţiunea ca tardiv formulată reţinând, în esenţă şi în mod exclusiv, că acţiunea reclamantei a fost formulată/înregistrată la data de 12 martie 2013, în timp ce actul administrativ atacat - H.G. nr. 908/2002 fusese publicat în M. Of. al României, Partea I nr. 663/6 septembrie 2002, fiind astfel încălcate termenele prevăzute la art. 7 alin. (1) şi, respectiv, art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentei că H.G. nr. 908/2002 ar fi un act administrativ cu caracter normativ, instanţa de recurs constată că este nefondată. În jurisprudenţa sa îndelungată, secţia contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi a reţinut în mod constant că actul/actele administrative prin care se aprobă inventarul bunurilor din domeniul public sau se atestă apartenenţa la domeniul public a bunurilor imobile aparţinând unităţilor administrativ teritoriale sau statului, sunt acte administrative cu caracter individual.

În ceea ce priveşte concluzia instanţei de fond că reclamanta a luat cunoştinţă sau trebuia să ia cunoştinţă de actul atacat la data publicării acestuia, aceasta este neîntemeiată.

Analizând conţinutul H.G. nr. 908/2002 rezultă că potrivit articolului unic, prin acest act a fost atestată apartenenţa la domeniul public al judeţului Vrancea, precum şi a municipiilor, oraşelor şi comunelor din acest judeţ, a bunurilor cuprinse în anexele nr. 1 - 65 care fac parte integrantă din hotărâre.

Totodată, s-a specificat printr-o notă separată, că „anexele nr. 1 - 65 se publică ulterior”.

Or, Înalta Curte a constatat că în practica R.A. M. Of., anexele se publică şi se trimit exclusiv la cererea unităţilor administrativ-teritoriale, situaţie în care, aşa cum a reţinut instanţa supremă în jurisprudenţa sa constantă, această modalitate nu echivalează cu o veritabilă publicare în măsură să constituie o deplină aducere la cunoştinţă a actului administrativ respectiv.

În cauză, actul contestat îl reprezintă Anexa 48 - comuna Slobozia Ciorăşti, poz. x, cod de clasificare y, iaz peşte de 68.000 mp, care constituie parte integrantă a H.G. nr. 908/2002, iar în cauză nu există nicio dovadă că acesta ar fi fost comunicat/adus la cunoştinţa reclamantei la data publicării - 6 septembrie 2002, cum în mod greşit reţine instanţa de fond.

Astfel fiind, soluţia instanţei de fond este nelegală, concluzia tardivităţii acţiunii, aşa cum a fost reţinută şi motivată de judecătorul fondului fiind lipsită de temei.

În consecinţă, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată iar dosarul va fi trimis aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. Vrancea împotriva Sentinţei nr. 172 din 21 august 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2015.

Procesat de GGC - LM