Government appeal allowed; specific performance of ECHR-mandated community development program and moral damages dismissed as unfounded

Decizia nr. 1775/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., XX., YY., ZZ., AAA., BBB. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României au solicitat instanţei a fi obligat pârâtul Guvernul României să-şi aducă la îndeplinire obligaţiile asumate ca urmare a pronunţării hotărârii Curţii europene a Drepturilor omului nr. 1/2005 din data de 5 iulie 2005 publicată în M. Of. al României nr. 796 din 1 septembrie 2005 aşa cum au fost aceste obligaţii detaliate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni judeţul Mureş; obligarea pârâtului la acordarea de reparaţii materiale şi morale pentru faptul neexecutării în termen a obligaţiilor asumate, respectiv A. - 400.000 euro, B. - 400.000 euro, C. - 400.000 euro, D. - 400.000 euro, E. - 50.000 euro, F. - 50.000 euro, G. - 50.000 euro, H. - 40.000 euro, I. - 40.000 euro, J. - 450.000 euro, K. - 50.000 euro, L. - 70.000 euro, M. - 450.000 euro, N. - 30.000 euro, O. - 30.000 euro, P. - 30.000 euro, Q. - 30.000 euro, R. - 30.000 euro, S. - 30.000 euro, T. - 30.000 euro, U. - 50.000 euro, V. - 400.000 euro, W. - 100.000 euro, X. - 60.000 euro, Y. - 50.000 euro, Z. - 60.000 euro, AA. - 50.000 euro, BB. - 60.000 euro, CC. - 70.000 euro, DD. - 60.000 euro, EE. - 60.000 euro, FF. - 60.000 euro, GG. - 40.000 euro, HH. - 50.000 euro, II. - 50.000 euro, JJ. - 60.000 euro din care 50.000 euro pentru cei 5 copii acesteia şi 10.000 euro pentru reclamantă şi tatăl său, KK. - 60.000 euro, LL. - 50.000 euro, MM. - 40.000 euro, NN. - 40.000 euro, OO. - 40.000 euro, PP. - 45.000 euro, QQ. - 50.000 euro, RR. - 50.000 euro, SS - 50.000 euro, TT. - 30.000 euro, UU. - 30.000 euro, VV. - 30.000 euro, XX. - 30.000 euro, YY. - 40.000 euro, ZZ. - 20.000 euro şi AAA. - 10.000 euro.

Pe parcursul demersului au formulat cerere de intervenţie în interes propriu CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., XXXX. şi ZZZZ. prin care au solicitat admiterea cererii acesteia, obligarea pârâtului Guvernului României la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş, pentru perioada 2006 - 2008, ca urmare pronunţării de către Curtea europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005; obligarea Guvernului României la acordarea de daune morale şi materiale, respectiv: CCC. - 60.000 euro, DDD. - 30.000 euro, EEE. - 25.000 euro, FFF. - 15.000 euro, GGG. - 30.000 euro, HHH. - 15.000 euro, III. - 100.000 euro, JJJ. - 60.000 euro, KKK. - 15.000 euro, LLL. - 65.000 euro, MMM. - 50.000 euro, NNN. - 30.000 euro, OOO. - 20.000 euro, PPP. - 20.000 euro, QQQ. - 18.000 euro, RRR. - 30.000 euro, SSS. - 15.000 euro, TTT. - 15.000 euro, UUU. - 50.000 euro, UUU. - 25.000 euro, VVV. - 15.000 euro, XXX. - 25.000 euro, YYY. - 20.000 euro, ZZZ. - 15.000 euro, AAAA. - - , BBBB. - 20.000 euro, DDDD. – 10.000 euro, EEEE. - 120.000 euro, FFFF. - 15.000 euro, GGGG. - 100.000 euro, HHHH. - 24.000 euro, IIII. - 70.000 euro, JJJJ. - 15.000 euro, KKKK. - 40.000 euro, LLLL. - 15.000 euro, MMMM. - 20.000 euro, NNNN. - 50.000 euro, OOOO. - 30.000 euro, PPPP. - 30.000 euro, RRRR. - 25.000 euro, SSSS. - 25.000 euro, TTTT. - 18.000 euro, UUUU. - 50.000 euro, VVVV. - 15.000 euro, XXXX. - 10.000 euro şi ZZZZ. - 400.000 euro.

Pe parcursul demersului procesul au formulat cerere de intervenţie în interes propriu FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., XXXX. Şi ZZZZ. obligarea pârâtului Guvernului României la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006 pentru aprobarea programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş, pentru perioada 2006 - 2008, ca urmare a pronunţării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii nr. 1 din 5 iulie 2005; obligarea Guvernului României la acordarea de daune morale şi materiale, respectiv : CCC. - 60.000 euro, DDD. - 30.000 euro, EEE. - 25.000 euro, FFF. - 15.000 euro, GGG. - 30.000 euro, HHH. - 15.000 euro, III. - 100.000 euro, JJJ. - 60.000 euro, KKK. - 15.000 euro, LLL. - 65.000 euro, TT. Valentin - 50.000 euro, TT.ţa Măria - 50.000 euro, MMM. - 50.000 euro, NNN. - 30.000 euro, OOO. - 20.000 euro, PPP. - 20.000 euro, QQQ. - 18.000 euro, RRR. - 30.000 euro, SSS. - 15.000 euro, TTT. - 15.000 euro, UUU. - 50.000 euro, UUU. - 25.000 euro, VVV. - 15.000 euro, XXX. - 25.000 euro, YYY. - 20.000 euro, ZZZ. - 15.000 euro, AAAA. - - , BBBB. - 20.000 euro, DDDD. - 10.000 euro, EEEE. - 120.000 euro, FFFF. - 15.000 euro, GGGG. - 100.000 euro, HHHH. - 24.000 euro, IIII. - 70.000 euro, JJJJ. - 15.000 euro, KKKK. - 40.000 euro, LLLL. - 15.000 euro, MMMM. - 20.000 euro, NNNN. - 50.000 euro, OOOO. - 30.000 euro, PPPP. - 30.000 euro, RRRR. - 25.000 euro, SSSS. - 25.000 euro, TTTT. - 18.000 euro, UUUU. - 50.000 euro, VVVV. - 15.000 euro, XXXX. - 10.000 euro şi ZZZZ. - 400.000 euro.

De asemenea, s - a formulat şi cerere de intervenţie în interesul pârâtului de către Agenţia Naţională pentru Romi prin care a solicitat respingerea pe fond a cererii reclamanţilor ca ne temeinică şi nelegală.

Hotărârile pronunţate în cauză

Prin Sentinţa civilă nr. 16/2012 din 16 ianuarie 2012 a fost respinsă acţiunea şi cererea de intervenţie în interes propriu, admisă cererea de intervenţie accesorie.

Reclamanţii şi intervenienţii, prin promovarea căii de atac a recursului, în urma admiterii acestuia, prin Decizia nr. 7598 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 decembrie 2013 cauza a fost trimisă spre rejudecare, în considerarea în esenţă nefiind întrunite cerinţele cerute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pe parcursul judecăţii a fost conexată şi cererea înregistrată sub nr. 400/43/2012 la Curtea de Apel Târgu Mureş, prin care reclamanţii VV., TT., BBB. în contradictoriu cu Guvernul au solicitat a fi obligat pârâtul la îndeplinirea obligaţiilor asumate urmare a hotărârii C.E.DO. nr. 1/2005 şi aşa cum au fost detaliate prin H.G. nr. 523/2006, precum şi la plata reparaţiilor materiale şi morale în sumă de 30.000 euro pentru PPP., 40.000 euro pentru VV., 50.000 euro pentru TT. şi 18.000 euro pentru AAAAA.

În rejudecare, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 314 din 25 iulie 2014 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei AAAAA. formulată de pârâtul Guvernul României şi, în consecinţă respinge acţiunea formulată de această reclamantă în contradictoriu cu pârâtul.

Totodată, a admis, în parte, acţiunile conexate formulate de reclamanţi şi intervenienţii în interes propriu: FFFF., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., s.a.m.d. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi a obligat pârâtul să ducă la îndeplinire parte din obligaţiile asumate prin programul adoptat prin H.G. nr. 523/2006 rămase neimplementate respectiv: reconstruirea celor trei case, hală obiectiv economic, dispensar medical, angajarea unui consilier pe problemele romilor şi a unui mediator şcolar.

A respins petitul privind obligarea la plata daunelor materiale şi a dispus obligarea pârâtului la plata daunelor morale în favoarea fiecărui reclamant şi intervenient în interes propriu (persoane fizice) a câte 1.500 euro.

De asemenea, a admis în parte cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtului de către Agenţia Naţională pentru Romi cu sub aspectul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi a daunelor materiale şi a obligat pârâtul la plata pentru fiecare reclamant şi intervenient în interes propriu a câte 25 RON cheltuieli parţiale de judecată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea acestuia s - au arătat următoarele:

Pornind de la obiectul cererii introductive, respectiv punere în executare hotărâre CEDO se apreciază că soluţia instanţei de fond este nelegală, întrucât potrivit art. 46 din Convenţia europeană a Drepturilor Omului, start: contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale instanţei europene. Lectura acestui articol se face prin coroborare cu art. 1 şi art. 41 din Convenţie, care statuează angajamentul statelor de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale, respectiv dreptul părţii lezate de a primi o reparaţie echitabilă.

Cu toate acestea, aşa cum s - a arătat în doctrină (Sudre F, „Lcs grandes arrets de la Court europeenne des Droits de l' Homme" PUF, 5 - e edition, 2009, p.606 D.J. Harris. M. O'Boyle, E.P. Bates. CM. Buckley, Law of the european Convention of Human Rights, Oxford University Press, second edition 2009, p. 871 - în care autorii afirmă că hotărârile CEDO nu sunt „self - executing hotărârile CEDO au un caracter declarativ. Aşadar, instanţa europeana constată că a avut loc o încălcare a unor drepturi protejate de Convenţie, dar statul în cauză este cel chemat să aleagă singur mijloacele de natura să conducă la executarea hotărârii.

Faza executării este un proces complex, de natură politico - jurisdicţională, desfăşurat sub supravegherea Comitetului Miniştrilor al Consiliului europei, în cadrul acestui proces, Agentul guvernamental are atribuţiile prevăzute de O.G. nr. 94/1999, completată şi modificată.

În ipoteza unor litigii având ca obiect neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor legale de către un organ administrativ, rolul judecătorului naţional este acela de a face aplicarea regulii constituţionale a „efectului direct"' în dreptul intern al normei internaţionale în materia drepturilor omului, dând maximă eficienţă principiului subsidiarităţii. Ceea ce nu este chemat. însă, judecătorul naţional, este să interpreteze el însuşi hotărârea CEDO sub aspectul modalităţii sale de executare. Acest lucru se face de către autorităţile executive, sub supravegherea Comitetului Miniştrilor, iar nu de către instanţa internă prin actul său de jurisdicţie.

1. Obligativitatea executării hotărârii CEDO trebuie făcută în raport de condiţiile actuale.

Programul de dezvoltare comunitară stabilit prin H.G. nr. 523/2006

(Programul Hădăreni) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor generale ale comunităţii. Cu această ocazie, Guvernul s-a angajat să adopte o serie de măsuri care să asigure dezvoltarea relaţiilor interetnice şi respectarea dreptului comunităţii de etnici romă din satul Hădăreni la demnitate umană.

Programul Hădăreni în forma stabilită prin H.G. nr. 523/2006 nu a fost finalizat. Măsura de a construi trei case, o hală industrială şi un dispensar au fost considerate oportune şi eficiente la momentul adoptării H.G. nr. 523/2006. În prezent, oportunitatea acestora urmează a fi reanalizată de membrii grupului de lucru constituit în vederea executării hotărârilor Curţii europene a Drepturilor Omului Moldovan şi alţii împotriva României (nr. 1 şi 2) din 5 şi 12 iulie 2005.

În acest sens, este important de subliniat că executarea acestor hotărâri se analizează în raport de condiţiile şi realităţile locale actuale, iar nu de executarea H.G. nr. 523/2006.

Agentul Guvernamental consideră că măsurile ce urmează a fi luate în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autoritatea pârâtă trebuie luate sub rezerva eficienţei şi oportunităţii lor sub aspectul prevenirii unui posibil viitor conflict în cadrul comunităţii din satul Hădăreni.

Având în vedere cele de mai sus, judecătorul naţional nu este chemat să stabilească în mod concret măsurile ce trebuie luate în vederea executării hotărârilor CEDO, această atribuţie revenind autorităţilor naţionale competente, sub supravegherea Comitetului Miniştrilor. Or, în contradicţie cu acest principiu, prin Hotărârea nr. 314 din 25 iulie 2014, instanţa a stabilit obligaţiile concrete ce revin autorităţii pârâte.

Raportat la obiectul acţiunilor reunite, este evident că acesta se limitează la măsurile asumate prin H.G. nr. 523/2006, care la art. 1 dispune "Se aprobă Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş pentru perioada 2006 - 2008, şi bugetul alocat acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre."'

După cum se observă, din înscrisuri care au fost comunicate instanţelor de fond, soluţia pronunţata depăşeşte acest cadru, acţiunea fiind admisă şi faţă de persoane care nu-şi justifică interesul şi nici calitate procesuală activă. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 dispune la art. 1: "(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."

De asemenea, la art. 8, actul normativ menţionat prevede următoarele:

„(l) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (l) - lit. h)), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat - de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

(II) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat."

Potrivit dispoziţiilor legii speciale, se trage concluzia că pentru a fi parte într-un proces este necesar să fie întrunite nu numai condiţiile - privind capacitatea şi calitatea procesuală, ci şi aceea a existenţei unui interes. Prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cel care pune în mişcare acţiunea civilă, iar interesul trebuie să fie legitim, să fie născut şi actual, să fie personal şi direct. Prin urmare interesul trebuie să fie în legătură cu pretenţia formulată şi să existe în momentul în care se exercită dreptul la acţiune.

Prezenta cerere de chemare în judecată apare ca fiind lipsită de interes, atâta vreme cât reclamanta Asociaţia BBB. nu se află în situaţia de a fi vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim privat, neprecizând care dintre dispoziţiile actului contestat o lezează personal.

În acest sens, reclamanta nu indică dreptul său, recunoscut de lege, încălcat prin adoptarea actului normativ sau interesul său legitim (astfel cum este acesta definit la art. 2 alin. (1) lit. o) din Lege), iar motivele prezentate de reclamantă ar putea fi incluse în categoria interesului general.

Ori, Legea nr. 554/2004 dă posibilitatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat să atace în contencios administrativ, numai în subsidiar, actele administrative pentru apărarea unui interes legitim public.

Ca urmare, solicită respingerea acţiunii faţă de reclamanta intervenientă Asociaţia BBB., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes şi, în subsidiar, lipsită de calitate procesuală activă.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, prin Sentinţa civilă nr. 314/2014 din data de 25 iulie 2014 a Curţii de Apel Cluj, Curtea de Apel Cluj a admis ca întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei AAAAA. în contextul în care aceasta nu locuieşte în localitatea Hădăreni şi nici nu a fost parte în procedura CEDO în cadrul căreia au fost asumate obligaţii de către autoritatea pârâtă.

Pentru identitate de raţiune, prejudiciul suferit şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciul şi fapta autorităţii nu au fost dovedite în cauza prezentă nici pentru reclamanţii menţionaţi în anexă (întocmită pe baza datelor aliate la dispoziţia noastră pentru motivele arătate.

Problema nediferenţierii între reclamanţi în vederea acordării reparaţiilor morale

Obligarea pârâtului la acordarea de reparaţii morale, pentru neexecutarea în termen a obligaţiilor asumate (construcţia a trei case, a unei hale industriale şi a unui dispensar), în cuantum de 1.500 euro fiecărui reclamant şi intervenient în interes propriu (persoane fizice) este nejustificată având în vedere ca nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre faptele reţinute de către instanţă ca fiind culpabile şi prejudiciul moral suferit de fiecare reclamant în parte.

Reclamanţii au cerut în mod diferenţiat acordarea reparaţiilor materiale şi morale având în vedere că o parte dintre aceştia au fost deja compensaţi în urma hotărârilor Moldovan şi alţii, sens în care s-au alocat 500.000 euro, îndeplinirea acestei obligaţii de către Guvern nefiind contestată. Cu toate acestea, instanţa a acordat tuturor acelaşi cuantum al daunelor morale, fără a analiza în concret situaţia fiecărui reclamant.

Astfel, cu titlu de exemplu, menţionăm că s-a acordat aceeaşi sumă de bani atât pentru cei care au beneficiat de reconstrucţia sau reabilitarea caselor, cât şi pentru cei care nu au beneficiat de aceste măsuri.

Cât priveşte construcţia halei industriale, constatăm că instanţa nu a acordat nicio relevanţă faptului că o parte din reclamanţi au locuri de muncă, astfel că nu au fost afectaţi de neconstruirea halei.

Construirea dispensarului se află pe lista măsurilor propuse de grupul de lucru. Cu toate acestea, din informaţiile aflate la dispoziţia noastră, comunitatea din satul 1 Hădăreni a beneficiat constant de serviciile unui medic de familie, fapt ce nu a fost analizai de către instanţă.

De asemenea nu s-a făcut nicio diferenţiere între reclamanţii care locuiesc în Hădăreni şi cei ce au alte domicilii.

Totodată, referitor la aspectul admiterii daunelor morale, ca urmare a refuzului Guvernului României de a finaliza programul de măsuri menţionate în H.G. nr. 523/2006 soluţia instanţei de fond este injustă, întrucât astfel cum expuneam în contextul apărărilor de fond, acest proces este unul complex, care implică demersuri conjugate ale autorităţilor de resort, cu atribuţii şi competenţe legale în speţă. Guvernul României este o un organism colegial, o entitate fără personalitate juridică şi fără patrimoniu propriu care nu dispune de pârghii directe, nemijlocite, ci îşi îndeplineşte obligaţiile legale prin intermediul autorităţilor ce-l alcătuiesc.

Din adresele comunicate în cauză, în sprijinul apărărilor noastre de fond, reiese că diligentele întreprinse cu privire la aplicare măsurilor în acest domeniu nu probează aşa-zisa lipsă de interes sau acţiune a Guvernului României, mare parte dintre obiectivele asumate fiind realizate, restul necesitând o analiză specială (verificarea existenţei unor titluri de moştenitori, vocaţia succesorală, opţiunea pentru construcţia unui imobil sau despăgubirea bănească etc. a unora dintre reclamanţii faţă de care s-a admis acţiunea).

Prin urmare, admiterea nediferenţiată a acţiunii, inclusiv cu privire la aspectul daunelor morale este nelegală, pe lângă aspectul neprobării legăturii de cauzalitate între neîndeplinirea integrală a programului asumat şi prejudiciul pretins de către reclamaţi.

Apărările intimatelor şi procedura derulată în recurs

Prin întâmpinare, intimaţii-reclamanţi şi intimaţii-intervenienţi în favoarea acestora au solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că în mod eronat, recurentul pârât încearcă să învedereze instanţei de control judiciar faptul că obiectul prezentei acţiuni ar fi acela de „punere în executare a hotărârii CEDO".

În fapt, obiectul acţiunii introduse de reclamanţi vizează obligaţia de a face, în speţă respectarea obligaţiilor asumate prin H.G. nr. 523/2006. în acest sens a statuat şi instanţa de fond, că „în cauză există un refuz al autorităţii pârâte care a fost obligată prin hotărârea CEDO şi a emis hotărârea de guvern de a finaliza programul deja depăşit ca perioadă asumată, cât şi o culpă a autorităţii pârâte prin lipsa de diligenţă şi neluarea măsurilor de identificare şi soluţionare a aspectelor semnalate a fi îndeplinite, prin neverificarea autorităţilor de resort din subordine cărora li s-au dat atribuţii pentru a se vedea dacă programul a fost sau nu materializat şi finalizat şi care este impactul în comunitate ".

Guvernul României înţelege să îşi argumenteze susţinerile privind obiectul cauzei prin, faptul că hotărârile CEDO ar avea caracter declarativ şi că executarea hotărârii CEDO ar trebui făcută în raport de condiţiile actuale". Dar, tot recurentul-pârât afirmă că: "potrivit art. 46 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, statele contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale instanţei europene (..) Art. 1 şi art. 41 din Convenţie statuează angajamentul statelor de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale, respectiv dreptul părţii lezate de a primi o reparaţie echitabilă".

În cauza dedusă judecăţii, în contextul evenimentelor petrecute în cursul anului 1993 în care, în urma revoltei sătenilor, comunitatea romă din Hădăreni a suferit un prejudiciu care nu a fost satisfăcut pe calea dreptului intern, subsemnaţii şi subscrisa ne-am adresat Curţii europene a Drepturilor Omului, în cadrul procedurii de soluţionare a plângerii, autoritatea pârâtă s-a obligat să adopte unele măsuri generale menite să îmbunătăţească starea romilor din Comuna Hădăreni, să combată şi să prevină discriminarea romilor, să elaboreze programe de informare publică şi de înlăturare a stereotipurilor, prejudecăţilor şi practicilor care afectează comunitatea romilor din judeţul Mureş, să susţină schimbările pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea Hădăreni privitoare la romi pe baza toleranţei şi solidarităţii sociale, să stimuleze participarea romilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a comunităţii locale prin promovarea unor programe de reabilitare a locuinţelor şi a mediului în comunitate, să prevină apariţia în viitor a unor probleme similare. Datorită acestei promisiuni a autorităţii, conflictul european s-a soluţionat pe cale, amiabilă. Curtea europeană luând notă şi consfinţind, prin Hotărârea nr. 1/2005 înţelegerea părţilor, în considerarea faptului că acest acord s-a făcut cu respectarea drepturilor omului, aşa cum sunt ele prevăzute de Convenţia europeană.

Această Hotărâre europeană (nr. 1/2005), cu caracter general şi declarativ, constituie izvorul obligaţiilor Guvernului României faţă de reclamanţi, subscrisă şi întreaga comunitate romă din Comuna Hădăreni. în baza acesteia, Guvernul însuşi, analizând condiţiile şi realităţile locale, a emis H.G. nr. 523/2006, hotărâre prin care s-a aprobat Programul de dezvoltare comunitar în localitatea Hădăreni, judeţul Mureş, cu o durată de derulare de 3 ani (2006 - 2008). În ciuda afirmaţiilor autorităţii, obligaţiile impuse prin această hotărâre au fost individualizate şi asumate în concret de către recurent raportat la propriile sale analize şi rapoarte şi nu au fost stabilite de instanţă. Astfel, autoritatea competentă şi-a ales singură mijloacele prin care înţelegea şi pună în executare Hotărârea CEDO acestea vizând, printre altele, măsuri ca: reconstruirea celor trei case, construirea halei obiectiv economic şi dispensarului medical, angajarea unui consilier pe problemele romilor şi a unui mediator şcolar.

La termenul din 25 februarie 2015, recurenta a arătat că prin adoptarea O.U.G. nr. 93 din 29 decembrie 2014 privind realizarea unor angajamente ce derivă din hotărârile CEDO Moldova şi alţii împotriva României nr. 1 din 15 iulie 2005 şi nr. 2 din 12 iulie 2005, publicată în M. Of. nr. 968/2014 cererea intimaţilor a devenit lipsită de obiect şi de interes.

Prin Notele de şedinţă formulate de intimaţii-reclamanţi şi intervenienţi în favoarea acestora s-a arătat că acţiunea nu a devenit lipsită de obiect şi interes prin adoptarea O.U.G. nr. 93/2004 întrucât cele aprobate prin Ordonanţă nu reprezintă singurele obligaţii asumate de Guvern prin Programul de dezvoltare comunitară asumat prin H.G. nr. 523/2006. Totodată, a probat că rezolvarea problemei este doar teoretică, nefăcându-se dovada alocărilor bugetare şi de altfel Ordonanţa nu poate produce efecte juridice pentru trecut.

II. Soluţia adoptată în recurs

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prin sentinţa contestată, recurentul a fost obligat la reconstruirea a 3 case, hală obiectiv economic, dispensar medical, angajarea unui consilier pe problemele rromilor şi a unui medic şcolar, în conformitate cu H.G. nr. 523/2006, precum şi plata unor daune morale în cuantum de 1.500 euro pentru fiecare reclamant.

În ceea ce priveşte obligarea recurentei de a îndeplini obligaţiile asumate prin H.G. nr. 523/2006, se reţin următoarele:

- în ceea ce priveşte edificarea locuinţelor, nu poate fi vorba despre vreun interes general sau al comunităţii în acest sens ci doar al beneficiarilor direcţi, astfel că doar între aceştia şi obligat se pot naşte raporturi juridice - directe. De altfel, conform susţinerilor recurentei, necontestate de reclamanţi doi dintre cei trei beneficiari ai obligaţiei nu sunt părţi în prezenta cauză;

- în ceea ce priveşte edificarea celorlalte construcţii respectiv hală obiectiv economic şi dispensar medical, dispoziţiile O.U.G. nr. 93/2014 a rezolvat problema în mod efectiv din punct de vedere al finanţatorului lucrării - Compania Naţională de Investiţii - SA din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Beneficiarul lucrării fiind comuna Cheţani, doar aceasta se putea considera prejudiciată prin neexecutarea lucrărilor.

- cât priveşte angajarea unui consilier pentru problemele rromilor şi a unui medic, acestea reprezenta chestiuni administrative ţinând atât de legislaţia de nivel superior intervenită - imposibilitatea de a se face noi angajări în sectorul public începând cu anul 2010, precum şi voinţa reală a unor persoane calificate de a accesa aceste locuri de muncă.

Chestiunea de drept ce se impune a fi dezlegată în raport de motivele de recurs este acea dacă legiuitorul poate fi obligat la executarea directă a unui act normativ.

Ori, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, (1) orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.

Din enunţarea de mai sus nu rezultă, cum de altfel e şi normal, posibilitatea pentru partea ce se consideră vătămată de a obliga legiuitorul de a realiza cele asumate. Situaţia este identică cu cea în care se solicită obligarea autorităţii legislative de a emite un act normativ, situaţie în care jurisprudenţa s-a pronunţat în sensul respingerii cererilor ca fiind inadmisibile.

2. În ceea ce priveşte contestarea acordării daunelor morale în favoarea fiecărui reclamant; analiza porneşte de la dispoziţiile Deciziei nr. 7598/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-a reţinut că prejudiciul moral suferit de către reclamanţi derivă din neexecutarea de către Guvern a obligaţiei asumate prin H.G. nr. 25/2006.

Argumentele reliefate în admiterea capătului de cerere de către instanţa de fond trimit însă spre o justificare a unor daune materiale.

Trebuie subliniat faptul că probatoriul administrat nu vădeşte argumentat existenţa şi întinderea acestor daune morale cu referire şi la susţinerile recurentei, necontestate de către reclamanţi, conform cărora doar o parte dintre reclamanţi (de la nr. 21 conform listei anexe la recurs) ar avea domiciliul în sat Hădăreni, judeţul Mureş şi astfel edificarea construcţiilor mai sus menţionate şi angajarea unui consilier pentru problemele rromilor la Primărie şi a unui medic şcolar nu i-ar putea avantaja în vreun fel.

Raportat la soluţia instanţei de fond în privinţa prejudiciului moral suferit ca urmare a „rămânerii iluzorii a drepturilor deja câştigate”, alături de necuantificarea acestora, trebuia subliniat asupra neadministrării de probe concrete referitoare la acestea, întrucât existenţa unei hale industriale nu presupune nicicum în condiţii de economie de piaţă, certitudinea unui loc de muncă, un dispensar medical nu presupune acceptarea de către un medic de familie a profesa în acel loc (situaţia regăsită în zeci de alte cazuri fără a se cere tragerea la răspundere a autorităţii pentru acest fapt), în timp ce angajarea celor două persoane (medic şi consilier) trebuia privită în raport de dispoziţiile legale ce au suspendat, fără a se permite excepţii, angajări în sistemul public.

Toate cele mai sus expuse conduc la concluzia unei aprecieri eronate de către instanţa de fond atât în ceea ce priveşte admiterea capătului de cerere având ca obiect obligaţia de a face, cât şi cel privind acordarea daunelor morale în favoarea reclamanţilor.

II. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în cauză

Faţă de argumentele expuse, recursul promovat de pârâtul Guvernul României, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. apare ca întemeiat, nota pentru care va fi admis, urmând ca în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. în sensul de a modifica, în parte, sentinţa atacată şi a respinge acţiunea reclamanţilor şi intervenienţilor în nume propriu, ca nefondată şi de a menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Guvernul României împotriva Sentinţei civile nr. 314 din 25 iulie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Modifică, în parte, sentinţa atacată în sensul că:

Respinge acţiunea reclamanţilor şi intervenienţilor în nume propriu, ca nefondată.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2015.

Procesat de GGC - LM