Competence conflict resolved in favor of administrative court for dispute over public road usage fees under administrative contract

Decizia nr. 2776/2015

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub nr. 3663/110/2014 pe rolul Tribunalului Bacău reclamanţii Judeţul Bacău şi Consiliul Judeţean Bacău au chemat în judecată SC A. SA - Divizia Operaţiuni Est Bacău pentru a fi obligată la plata unei sume de bani reprezentând folosinţa drumurilor judeţene pentru anii 2009 şi 2010.

Motivând cererea, reclamanţii au arătat că între părţi s-a încheiat contractul pentru utilizarea suprafeţelor din zona drumurilor judeţene ocupate de construcţii din 13 iulie 2004, act juridic prin care s-a precizat cu referire la contravaloarea tarifelor că va fi stabilită anual prin hotărâre a Consiliului Judeţean Bacău. Arată reclamanţii că prin hotărârile nr. 134/2008, respectiv nr. 185/2009 s-au stabilit tarifele, însă au fost anulate prin hotărâri irevocabile astfel că reclamanţii se văd puşi în imposibilitatea de a face aplicarea art. 3 din contract. Reclamanţii au înţeles să-şi argumenteze acţiunea pe dispoziţiile art. 697 din Noul C. civ., 1232 Noul C. civ., 1660 alin. (2), 1662 şi 1234 C. civ., apreciind că pârâta datorează contravaloarea folosinţei suprafeţelor din zona drumurilor judeţene.

Hotărârea Tribunalului Bacău

După depunerea unei precizări de către reclamanţi cu privire la cuantumul daunei pretinse (în sensul că solicită suma de 537.128 RON pentru anul 2009 şi 563.375 RON pentru anul 2010), prin sentinţa civilă nr. 557 din 15 aprilie 2015 Tribunalul Bacău a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, considerentele hotărârii cuprinzând redarea art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi constatarea că valoarea pretenţiilor depăşeşte 1.000.000 RON. Se constată că instanţa de contencios nu a verificat competenţa prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare.

Hotărârea Curţii de Apel Bacău

Prin sentinţa civilă nr. 106 din 18 iunie 2015, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Judeţul Bacău şi Consiliul Judeţean Bacău, în contradictoriu cu pârâtele SC A. SA - Divizia Operaţiuni Est Bacău şi B. SA Bacău, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

A dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

A reţinut Curtea de Apel Bacău următoarele:

- reclamanţii şi-au fundamentat acţiunea pe dispoziţii din C. civ. care reglementează prestaţia superficiarului şi modul de determinare a preţului (art. 697, 1232, 1234, 1660, 1662 C. civ.). În fapt, se reţine că între părţi s-a încheiat un contract pentru utilizarea suprafeţelor din zona drumurilor judeţene ocupate de construcţii sau instalaţii, contravaloarea folosinţei urmând să fie stabilită prin hotărâri ale Consiliului Judeţean.

- Hotărârile Consiliului Judeţean prin care s-au stabilit tarifele pentru anii 2009 şi 2010 au fost anulate prin hotărâri irevocabile, astfel că reclamanţii au înţeles să invoce ca temei de drept dispoziţii din dreptul civil, tocmai pentru că nu îşi mai puteau fundamenta acţiunea în prezenţii pe contractul administrativ. Este adevărat că potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 sunt asimilate actelor administrative contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică însă câtă vreme acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile de drept comun, fiind solicitată contravaloarea folosinţei suprafeţelor din zona drumurilor judeţene începând cu anul 2009 când tarifele nu mai erau reglementate de autoritatea publică conform art. 3 din contract (dată fiind anularea hotărârilor Consiliului judeţean), competenţa de soluţionare a acţiunii în pretenţii aparţine instanţei civile. Cum una dintre părţi este un profesionist, dată fiind organizarea din cadrul Tribunalului Bacău, urmează ca litigiul să fie soluţionat de secţia a II-a civilă, ca litigiu cu profesionişti.

Faţă de cele ce preced, reţinând că nu sunt incidente dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, în temeiul art. 132 C. proc. civ. cu art. 95 pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel Bacău a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Obiectul demersului judiciar al reclamanţilor îl constituie obligarea pârâtei SC A. SA - Divizia Operaţiuni Est Bacău (actualmente SC B. SA) la plata unei sume de bani reprezentând folosinţa zonei drumurilor judeţene pentru anul 2009 şi anul 2010.

Izvorul acestei obligaţii pecuniare a societăţii, a cărei nerespectare o invocă autorităţile pârâte, îl reprezintă, contractul pentru utilizarea suprafeţelor din zona drumurilor judeţene ocupate de construcţii sau instalaţii din 13 iulie 2004 încheiat între Consiliul Judeţean Bacău şi SC A. SA Bacău.

Obiectul acestui contract constă în utilizarea terenurilor din zona drumurilor judeţene ocupate de construcţii sau instalaţii ale SC A. SA, termenul de utilizare fiind stabilit pe durata ocupării acestora cu obiectivele specifice ale societăţii comerciale.

În ceea ce priveşte contravaloarea acestor servicii, la art. 3 din contract s-au stipulat următoarele: „contravaloarea tarifelor pentru ocuparea zonei drumurilor datorată de către deţinătorul construcţiilor şi instalaţiilor prevăzute în art. 1 va fi stabilită anual prin Hotărâre a Consiliului judeţean Bacău şi va fi trimisă deţinătorului prin înştiinţare de plată” .

Înalta Curte reţine, în primul rând, că natura juridică a contractului menţionat este aceea de act administrativ asimilat, astfel cum această noţiune este definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. De altfel, din actele dosarului nu rezultă că vreuna dintre părţi a contestat faptul că la baza dreptului societăţii comerciale de utilizare a drumurilor publice şi a obligaţiei corelative de plată a unui tarif de utilizare stă un contract administrativ, cu toate consecinţele ce decurg din această calificare juridică.

Situaţia de fapt specială existentă în speţă, care a creat divergenţe în ceea ce priveşte instanţa competentă material să soluţioneze cauza, este aceea că cele două Hotărâri ale Consiliului Judeţean Bacău prin care s-au stabilit, în conformitate cu prevederile art. 3 din contract, tarifele de utilizare a drumurilor judeţene pentru anii 2009 şi 2010 au fost anulate irevocabil de instanţele judecătoreşti.

În acest context, reclamanţii au invocat în motivarea cererii de chemare în judecată, faptul că, în lipsa unei Hotărâri a Consiliului Judeţean Bacău privind cuantumul tarifului de utilizare pentru anii 2009, 2010, instanţa de judecată poate stabili un astfel de tarif, aplicând prin analogie modalităţi de evaluare a folosinţei terenului sau de preţuire a contractului, prevăzute de Noul C. civ. (art. 697, art. 1232, art. 1660 alin. (2), art. 1662).

Acest raţionament exprimat de reclamanţi prin cererea de chemare în judecată nu poate constitui temei pentru schimbarea naturii juridice a raportului obligaţional dedus judecăţii şi nici nu poate lega instanţa de judecată sub aspectul competenţei materiale. De altfel, nici reclamanţii, nu au avut în intenţie, sesizarea unei instanţe de drept comun şi nu de contencios administrativ, atâta vreme cât au înţeles să învestească secţia de contencios administrativ a Tribunalul Bacău.

În concluzie, sub aspectul naturii juridice a obligaţiei pretins a fi îndeplinită în prezenta cauză, Înalta Curte constată că aceasta derivă dintr-un contract administrativ, esenţa demersului judiciar constând în pretinsa neexecutare a contractului de către societatea pârâtă, ceea ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei de către instanţa de contencios administrativ.

În al doilea rând, ceea ce trebuie stabilit în speţă, în raport de cele reţinute în hotărârile de declinare, este criteriul în funcţie de care, raportat la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, devine competent tribunalul, secţia de contencios administrativ sau curtea de apel, secţia contencios administrativ.

Raportat la petitul dedus judecăţii şi la situaţia că deşi pretenţiile băneşti solicitate îşi au izvorul într-un contract administrativ, nu există un act administrativ de stabilire a cuantumului tarifului de utilizare, Înalta Curte, constată că sumele pretinse nu pot constitui taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale sau accesorii ale acestora, astfel încât criteriul valoric limitat la pragul de 500.000 RON nu îşi are aplicabilitate în cauză.

Faţă de constatarea anterioară, în mod logic, în speţă se aplică criteriul poziţionării autorităţii emitente în sistemul autorităţilor publice şi având în vedere rangul de autorităţi publice locale deţinut de reclamanţi, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora „actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale (…) se soluţionează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale”.

Constatând şi că reclamanţii au ales să învestească instanţa de la sediul acestora, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va soluţiona conflictul în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Judeţul Bacău şi Consiliul Judeţean Bacău şi pe pârâţii SC A. S.A. - Divizia Operaţiuni Est Bacău şi B. SA în favoarea Tribunalului Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2015.