Fax timestamp insufficient to prove appeal deadline; property claim remanded for rehearing on timeliness.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, la data de 30 august 2010, A., reprezentată prin Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop B. a chemat în judecată C. - Unitatea Militară de Jandarmi U.M. X, Grupul de Pompieri G-ral. Magheru U.M. X Vâlcea, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligat primul pârât să respecte dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 10.550, 36 mp, iar cel de-al doilea pârât să respecte dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 36.681,69 mp, iar pentru ocuparea abuzivă să fie obligaţi la plata lipsei de folosinţă pe ultimii 3 ani, în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că din Planul Moşiilor Sfintei Episcopii din anul 1857, Monografia Episcopiilor R.S.R. şi din Cartea „Proprietăţile şi Privilegiile ce a avut în vechime Episcopia Râmnicului şi Noului Severin” a rezultat că pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea, în punctul „Subtroian”, reclamanta a avut în proprietate o suprafaţă de 11,70 ha.

În acelaşi loc Arhiepiscopia avea în patrimoniul 5 ha de teren eleşteu.

Suprafaţa totală de 11,70 ha teren a fost preluată abuziv de către stat în baza Decretului nr. 115/1959, din care reclamantei i s-a restituit numai suprafaţa de 53.564 mp, prin sentinţa civilă nr. 7205 din 24 ianuarie 2001, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din suprafaţa preluată abuziv de către stat pârâţii ocupă fără titlu suprafeţele identificate în cererea de chemare în judecată.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea prin sentinţa civilă nr. 92 din 11 ianuarie 2011 şi-a declinat competenţa materială în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Prin sentinţa civilă nr. 1525 din 27 noiembrie 2014, Tribunalul Vâlcea a respins cererea de chemare în judecată aşa cum a fost precizată în cursul cercetărilor judecătoreşti ca nefondată.

Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a reţinut că Statul Român este proprietarul terenului în suprafaţă de 10.000 mp situat pe raza municipiului Râmnicu Vâlcea, asupra imobilului având un drept de administrare U.M. X potrivit Ordinului nr. 3064/1970.

Regimul juridic al imobilului este reglementat de Legea nr. 213/1998, în sensul că acesta face parte din domeniul public al statului, fiind diferit de suprafaţa de teren pe care o revendică reclamanta.

Împotriva sentinţei a formulat apel reclamanta, înregistrat la Tribunalul Vâlcea la data de 18 februarie 2015, fără a fi motivat în fapt şi în drept.

Prin notele de şedinţă înregistrate la data de 25 mai 2015, apelanta a motivat nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei primei instanţe arătând în esenţă că Tribunalul a pronunţat o hotărâre cu încălcarea dispoziţiilor art. 261 alin. (5) C. proc. civ., în sensul că nu este motivată.

De asemenea, soluţia respingerii cererii de chemare în judecată este nelegală, fiind întemeiată pe un text de lege străin de natura cauzei, imobilul revendicat nefiind supus regimului juridic al Legii nr. 10/2001.

Prin soluţia pronunţată a fost încălcat dreptul reclamantei de proprietate potrivit Protocolului nr. 1 Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin întâmpinare, pârâtul C. a invocat excepţia tardivităţii apelului.

În legătură cu această excepţie s-au efectuat verificări la instanţa de fond faţă de apărarea apelantei potrivit cu care apelul a fost transmis prin fax.

Prin Decizia nr. 1782 din 02 noiembrie 2015, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a respins, ca tardiv, apelul formulat de reclamanta A., împotriva sentinţei civile nr. 1525 din 27 noiembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, în Dosarul nr. x/90/2011, intimaţi fiind pârâţii C. - Unitatea Militară de Jandarmi U.M. X, Grupul de Pompieri General Magheru - U.M. X Vâlcea (denumirea actuală Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” U.M. X Vâlcea), Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi C.

Curtea de Apel a reţinut următoarele:

Sentinţa civilă nr. 1525 din 27 noiembrie 2014 care face obiectul căii de atac a apelului a fost comunicată Arhiepiscopiei Râmnicului la data de 13 ianuarie 2015.

De la această dată a început să curgă termenul de apel de 15 zile, reglementat de art. 284 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Faţă de data comunicării şi data înregistrării apelului din 18 februarie 2015 a trecut o perioadă mai mare de 15 zile, împlinirea termenului fiind apreciat potrivit modului de calcul prevăzut de art. 101 alin. (1) C. proc. civ.

Apărarea apelantei în sensul că cererea de apel a fost comunicată prin fax la Tribunalul Argeş, nu a fost confirmată de această instanţă prin relaţiile solicitate.

Formularea apelului după împlinirea termenului imperativ prevăzut de lege atrage după sine sancţiunea decăderii reglementată de art. 103 alin. (1) C. proc. civ., argument în raport de care se va respinge cererea apelantei ca tardiv formulată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta A., invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 raportat la art. 86 alin. (3) C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs s-a susţinut că în cauză a făcut dovada deplină, în condiţiile art. 86 alin. (3) C. proc. civ., că apelul a fost declarat la 22 ianuarie 2015, deci în termen legal şi nu la data de 18 februarie 2015 cum a reţinut instanţa, această dată de primire nefiindu-i opozabilă.

Cererea de apel motivată a fost transmisă prin fax la numărul de telefon afişat pe portalul instanţelor, dovada făcându-se cu raportul de fax în sensul că transmiterea s-a realizat.

Raportul de fax aferent zilei de 22 ianuarie 2015 comunicat de Tribunalul Vâlcea nu constituie o probă concludentă întrucât nu conţine toate numerele de fax de la care s-au primit transmiteri în data de 22 ianuarie 2015.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea transmiterii cererilor şi a tuturor actelor de procedură prin fax. Astfel, art. 86 alin. (3) C. proc. civ. prevede că în cazul în care comunicarea prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia. Este de necontestat că fax-ul reprezintă un astfel de mijloc tehnic.

Art. 86.alin. (3) C. proc. civ. se aplică pentru identitate de raţiune şi în cazul comunicării actelor de sesizare a instanţelor judecătorești de către reclamanţi nu doar în cazul comunicărilor de acte de procedură de către instanţa de judecată către justiţiabili. Acest fapt este confirmat în mod expres și de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Rezultă deci din coroborarea acestor dispoziții legale că legea permite transmiterea cererii de judecată şi prin fax, nu numai prin intermediul poştei, în acest sens fiind şi Decizia nr. 1281/2011 a Curţii Constituţionale.

Pornind de la această premisă mai rămâne de stabilit în cauza pendinte dacă menţiunile tipărite de aparatul fax prin intermediul căruia se susține că s-a efectuat transmiterea cererii de apel reprezintă sau nu o dată certă în sensul art. 1182 C. civ. rap. la art. 86 alin. (3) C. proc. civ. și Regulamentul de ordine interioară a instanţelor.

În cazul transmiterii, respectiv comunicării actelor de procedură legea lărgeşte în mod expres conţinutul noţiunii de dată certă prevăzută de art. 1182 C. civ. în sensul că prevede, enumeră şi alte cazuri în care data scripturii private face credinţa contra persoanelor a treia interesate şi anume la data menţionată în evidențele (informatizate) prestatorului de serviciu tip fax.

Nu trebuie deci confundată data imprimată de aparatul fax care efectuează transmiterea actului cu data menționată în evidenţele prestatorului de serviciu ca fiind data la care s-a efectuat realmente transmiterea fax-ului. Numai cea din urmă are valoare legală de dată certă, în raport de dispoziţiile art. 1182 C. civ.

Pentru aceste considerente, în raport de susţinerile părţii se impune a se verifica dacă mențiunea de pe jurnalul raport, imprimat de aparatul fax care a efectuat transmiterea cererii este o dată certă în sensul legii, respectiv dacă în evidenţele prestatorului de servicii s-a înregistrat efectuarea şi recepţionarea transmiterii fax în intervalul orar 22 ianuarie 2015, 12:00-13:30 la numărul de fax al destinatarului, respectiv al instanţei de judecată la care recurenta a transmis fax-ul.

Aceasta se impune având în vedere şi contradicţiile existente în ce priveşte efectuarea şi recepţionarea transmisiei fax cu privire la momentul transmiterii şi existenţa reală a acestei transmiteri.

Astfel, recurenta a făcut dovada unei transmisii fax la data de 22 ianuarie 2015 ora 13:21, cu o durată de 00,36 minute (raport jurnal) însă această transmitere nu este confirmată de raportul jurnal al destinatarului care confirmă că nu s-a înregistrat cererea de apel, însă listingul pentru data de 22 ianuarie 2015, nu este complet, lipsind poziţiile 05846 şi 05847.

Din înscrisul depus în recurs rezultă că la data de 22 ianuarie 2015 orele 12:07:30 a avut loc o transmisie (voce sau fax) către numărul de telefon al instanţei cu o durată de 00,29 minute.

Având în vedere aceste elemente contradictorii care conduc spre imposibilitatea de a statua cu certitudine asupra realităţii transmisiei cererii de apel prin fax cât şi a momentului transmisiei se impune administrarea de probe pentru stabilirea adevărului şi numai în raport de acesta se va stabili incidenţa în cauză a dispoziţiilor legale privind tardivitatea declarării căii de atac.

Având în vedere aceste considerente urmează ca în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. a se admite recursul, a se casa decizia şi a se trimite cauza spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 1782 din 02 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 martie 2016.