Pension authority's appeal rejected; benefits upheld for child born during parents' ethnic persecution displacement.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the pension authority's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision that annulled the pension house's contested decision and required it to grant the claimant the rights under Government Ordinance No. 105/1999, as approved by Law No. 189/2000. The dispute concerned the claimant's eligibility for benefits as a beneficiary of the ordinance, which compensates victims of ethnic persecution; the court found that, although the claimant herself was not directly persecuted, she was born in 1943 during her parents' forced displacement on ethnic grounds and therefore fell within the scope of Article 1(c) of the ordinance, as a minor could have no domicile other than with her parents, and denying her benefits would create discriminatory treatment for displaced children. The court reasoned that the claimant's birth and life during the family's displacement subjected her to the same harsh conditions caused by ethnic persecution, making the lower court's decision lawful and well-founded.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Pension authority's appeal rejected; benefits upheld for child born during parents' ethnic persecution displacement: Cum reclamanta s-a născut în perioada de strămutare a familiei sale și a suferit condițiile grele de viață alături de aceasta, în localitatea de strămutare, datorate persecuției pe motive etnice la care au fost supuși părinții săi, se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 29 iulie 2003 și înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta P.D. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, să se dispună anularea hotărârii nr. 3884 din 5 decembrie 2002, obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să îi recunoască calitatea și drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a precizat că părinții săi au fost obligați să părăsească localitatea de domiciliu, fiind persecutați pentru motive etnice, de către horthyști, și să se stabilească în orașul Arad, localitate unde s-a născut la 23 decembrie 1943.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 342 din 15 septembrie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 3884 din 5 decembrie 2002 și a obligat pârâta să îi recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară al drepturilor acordate prin O.G. nr. 105/1999.
Instanța a constatat că în cauză s-a făcut dovada că părinții reclamantei au fost obligați pe motive etnice, să își părăsească domiciliu din comuna Cionchești, județul Satu Mare, în orașul Arad, localitatea unde s-a născut reclamanta, la 23 decembrie 1943, aceasta având statutul de refugiat, ca și părinții săi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta, criticând hotărârea, ca nelegală, instanța interpretând și aplicând greșit legea.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune:
În perioada februarie 1941 - 5 martie 1945, părinții reclamantei-intimate au fost obligați pentru motive etnice, să se strămute din localitatea lor de domiciliu, comuna Conchești, județul Satu Mare, în orașul Arad, localitate unde la 23 decembrie 1943, s-a născut reclamanta.
Recurenta nu a contestat această situație de fapt, ea fiind dovedită în cauză cu declarațiile martorilor, dar susține că reclamanta, născută în perioada de strămutare a părinților, nu poate beneficia de drepturile legale, deoarece ea nu a fost supusă persecuțiilor pe motive etnice și nici nu a fost obligată să își părăsească domiciliu.
Este de reținut că în perioada de strămutare, minora nu putea avea alt domiciliu, decât cu părinții săi.
Cum reclamanta s-a născut în perioada de strămutare a familiei sale și a suferit condițiile grele de viață alături de aceasta, în localitatea de strămutare, datorate persecuției pe motive etnice la care au fost supuși părinții săi, se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
A raționa altfel, înseamnă că la condiții de viață identice în urma strămutării să se creeze pentru copii strămutați, un regim discriminatoriu.
Soluția instanței, de admitere a acțiunii, este temeinică și legală, astfel că recursul se privește a fi nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 342/CA/2003 - P din 15 septembrie 2003, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2004.