Eligibility of labor-detachment military service under Law 309/2002 and administrative duty to verify military records against official archives
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the defendant pension fund, upholding the appellate court's ruling which ordered the pension fund to recognize the claimant's military service period as eligible for specific rights. The dispute concerned the administrative refusal of a citizen's application to have his 1955–1957 military service time, performed in labor detachments under the General Directorate of Labor, counted toward pension benefits under Law No. 309/2002. The appellate court had previously annulled the pension fund's decision and ordered it to issue a new act recognizing the service period. The Supreme Court found the appeal unfounded, determining that the pension fund's initial rejection was illegal and groundless because it failed to verify the claimant's military record against the official archives listing labor detachments, which confirmed the service was rendered solely in such units where the individual served as untrained labor. The decisive legal basis is Law No. 309/2002, which grants specific benefits to individuals who performed military service in designated labor detachments during the 1950–1961 period.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Eligibility of labor-detachment military service under Law 309/2002 and administrative duty to verify military records against official archives: În esență, criticile aduse hotărârii atacate privesc greșita aplicare a legii, de către instanța de fond.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19 iunie 2003, reclamantul M.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 1920 din 20 martie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, cu motivarea că cele solicitate nu se confirmă și a solicitat obligarea pârâtei să stabilească în favoarea sa, drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 26 iulie 1955 – 18 august 1957, în care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă.
Prin sentința civilă nr. 235 din 2 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 1920 din 20 martie 2003, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor acordate de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 26 iulie 1955 – 18 august 1957.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Mureș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În esență, criticile aduse hotărârii atacate privesc greșita aplicare a legii, de către instanța de fond.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, prin hotărârea nr. 1920 din 20 martie 2003, pe care reclamantul a contestat-o, i-a fost respinsă cererea de recunoaștere a perioadei de stagiu militar, ca fiind efectuată în detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, cu motivarea „nu se confirmă cele solicitate”.
Pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 309/2002, Arhivele Naționale au întocmit tabele cu evidența detașamentelor de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, care au funcționat în perioada 1950 – 1961.
Casa Județeană de Pensii Mureș, fără a verifica înscrierile din livretul militar, în baza căruia reclamantul și-a formulat cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, cu lista întocmită de Arhivele Naționale, a emis decizia contestată, fără o motivare legală.
Astfel, în mod greșit, pârâta a emis o decizie netemeinică și nelegală, întrucât atât din livretul militar, cât și din confruntarea acestuia, cu tabelul cu evidența unităților de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, rezultă că în perioada anilor 1955 – 1957, reclamantul a efectuat stagiul militar numai în unități de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, fiind folosit ca „mână de lucru” și lăsat la vatră, ca soldat neinstruit.
În raport cu această situație, sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, motiv pentru care recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței nr. 235 din 2 septembrie 2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2004.