DUI intoxication driving: applicability of penalty waiver or deferment despite high BAC and repeat offense

Deliberând asupra apelului formulat de inculpatul C.l., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 20/F din 26 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a dispus, în temeiul art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnarea inculpatului C.l. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. i) C. pen. (interzicerea dreptului de a conduce orice vehicul), pe o durată de 2 ani, ce se va executa în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis ca pedeapsă accesorie dreptul prevăzut de art. 66 lit. i) C. pen. şi s-a dispus suspendarea acestei pedepse pe durata termenului de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului C.I. pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., a impus inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Făgăraş sau Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare- Atelierul MFC Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 600 RON (din care 400 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi 200 RON în faţa instanţei).

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov nr. 22/P/2015 din data de 27 februarie 2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C.I., avocat în cadrul Baroului Braşov, pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.

Dosarul cauzei a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. 127/64/2015.

Ca stare de fapt, în actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că în data de 22 octombrie 2014, în jurul orei 2010, inculpatul a condus pe bulevardul Unirii din municipiul Făgăraş, autoturismul marca M., aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice şi având în sânge o îmbibaţie alcoolică de 2,80 g/l (probă recoltată la ora 2045).

Actul de inculpare s-a bazat pe probele administrate în cursul urmăririi penale, acestea constând în: proces verbal de sesizare din oficiu din data de 22 octombrie 2014; proces verbal din data de 22 octombrie 2014 de constatare a infracţiunii flagrante; rezultatul testării cu aparatul etilotest din data de 22 octombrie 2014; cerere de analiză, proces verbal de recoltare probe biologice şi examen clinic; buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1816/T din 26 noiembrie 2014; declaraţiile martorilor A.C.V. şi A.N.; adresa nr. 20 din 12 ianuarie 2015 a Baroului Braşov; declaraţiile inculpatului C.l.; înscrisurile depuse în probaţiune de către inculpatul C.l.; autorizaţie de reparaţie din 22 octombrie 2014; nota de informare întocmită la data de 6 februarie 2015 de către Poliţia municipiului Făgăraş - Biroul Rutier; planşa fotografică întocmită cu ocazia evenimentului rutier din data de 22 octombrie 2014; fişa de evidenţă a contravenţiilor/infracţiunilor la regimul rutier săvârşite de către inculpatul C.l.; adresa din 4 februarie 2015 a Poliţiei municipiului Făgăraş - Biroul Rutier; adresa din 26 februarie 2015 a Baroului Braşov.

Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 3 aprilie 2015 a Curţii de Apel Braşov s-a constatat în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 22/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, privind pe C.l., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se totodată începerea judecăţii cauzei privind pe inculpat, cu privire la comiterea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.

În faţa instanţei de judecată, la termenul de judecată din data de 8 mai 2015, după ce i s-au adus la cunoştinţă inculpatului toate drepturile de care acesta dispune, acesta a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza procedurii simplificate, reglementată de art. 374 alin. (4) coroborat cu art. 375 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În declaraţia din data de 8 mai 2015, inculpatul C.l. a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi şi-a însuşit starea de fapt din actul de sesizare.

Analizând probele administrate în cauză, Curtea a reţinut următoarea stare de fapt:

În data de 22 octombrie 2014, inculpatul C.l., în jurul orei 2000, deşi în cursul acelei zile, precum şi cea anterioară, consumase băuturi alcoolice (rachiu, bere, Bitter suedez) pe fondul unei stări depresive, s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală, marca M., înmatriculat, aflat parcat pe trotuarul din dreptul imobilului de pe bulevardul U. din municipiul Făgăraş, judeţ Braşov, unde se află sediul profesional al Biroului de Avocat.

Aflându-se sub influenţa alcoolului, inculpatul a început a efectua o serie de manevre pentru a coborâ autoturismul de pe trotuar pe partea carosabilă, fapt care a condus (a blocarea circulaţiei în zona respectivă, într-unul din autoturismele oprite aflându-se martorii A.C.V. şi A.N.

După ce a reuşit să se înscrie în trafic, pe un sector de drum cu două benzi de circulaţie pe sens, inculpatul s-a deplasat aproximativ 20-30 metri pe bulevardul Unirii din municipiul Făgăraş, şi, pierzând controlul volanului, a intrat în autoturismul marca B., aparţinând martorului A.C.V., care era staţionat pe partea dreaptă, pe banda I, în sensul de deplasare al inculpatului.

În urma coliziunii a rezultat doar avarierea uşoară a celor două autoturisme implicate în incidentul rutier.

Inculpatul a fost testat la ora 2020 cu aparatul etilotest, constatându-se o valoare de 1,15 mg/L în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul municipiului Făgăraş în vederea recoltării probelor biologice.

În cauză, s-a procedat la recoltarea unei singure probe biologice, la ora 2045, stabilindu-se ulterior, conform buletinului de analiză toxicologică nr. 1816/T din 26 noiembrie 2014, că inculpatul C.l. avea o alcoolemie de 2,80 g/l alcool în sânge.

Această stare de fapt a fost reţinută, în baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală în condiţii de legalitate, probele coroborându-se cu declaraţia de recunoaştere a inculpatului, dată în faţa primei instanţe.

În raport de această stare de fapt, Curtea a reţinut că, în drept, fapta inculpatului C.l., care în data de 22 octombrie 2014, ora 2010, a condus pe drumurile publice din Municipiul Făgăraş, autoturismul marca M., având în sânge o îmbibaţie alcoolică de 2,80 g/l, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, s-a arătat că în cauză există acţiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice având în sânge o concentraţie a alcoolului mai mare decât cea prevăzută de lege, încălcând în acest fel dispoziţiile legale care reglementează regimul rutier, Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este una de pericol, astfel că legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi rezultatul socialmente periculos, în speţă, punerea în pericol a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, rezultă din însăşi materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa a reţinut că inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen. În acest sens, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice în timp ce avea în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşea limita legală, a prevăzut şi, deşi nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracţională să pună în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului C.l., Curtea a avut în vedere criterile prevăzute de art. 74 C. pen., la stabilirea cuantumului pedepsei ţinându-se cont şi de dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în considerarea urmării în cauză a procedurii abreviate.

Astfel, instanţa a avut în vedere modalitatea concretă în care a fost săvârşită infracţiunea reţinută, precum şi împrejurarea că prin acţiunea sa inculpatul a pus în evident pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Acest lucru este evidenţiat de faptul că inculpatul a înţeles să se urce la volanul autoturismului proprietatea sa, pentru a-l conduce pe drumurile publice, după cea ingerat o cantitate impresionantă de băuturi alcoolice, într-un interval de timp îndelungat (în ziua de 21 şi 22 octombrie 2014), cu toate că, datorită afecţiunilor de care suferă, i s-a recomandat de către medic evitarea consumului de alcool.

Deşi ştia starea în care se afla, C.l. a înţeles să conducă autoturismul pe drumurile publice din municipiul Făgăraş, fiind conştient, pe de-o parte, de împrejurarea că abilităţile şi reacţiile sale au fost afectate de consumul de alcool, iar pe de altă parte de consecinţele acţiunilor sale, având în vedere că prin activitatea profesională desfăşurată cunoştea, în mod evident, în amănunt, dispoziţiile legale.

De asemenea, Curtea a avut în vedere că incidentul cauzat de către inculpat a avut loc la o oră în care circulaţia era destul de intensă, pe artera principală din municipiul Făgăraş, astfel încât siguranţa participanţilor la trafic a fost pusă într-un pericol iminent.

În ceea ce priveşte motivul pentru care C.l. a condus autoturismul la data de 22 octombrie 2014, Curtea a remarcat faptul că din actele de urmăririle penală rezultă că inculpatul a dat declaraţii contradictorii, acesta afirmând în faţa organelor de poliţie cu ocazia întocmirii procesului verbal de constatare a infracţiunii din 22 octombrie 2014 că dorea a se deplasa spre domiciliu, iar cu ocazia audierii de către procuror la data de ... a susţinut că a urmărit să mute autoturismul în alt loc de parcare, întrucât în dreptul imobilului unde se afla iniţial se efectuau anumite lucrări de construcţie. Acest lucru evidenţiază poziţia oscilantă a inculpatului relativ la evenimentul pe care l-a cauzat, Curtea având în vedere în cadrul procesului de individualizare a pedepsei şi a modalităţii de executare.

Pe de altă parte, instanţa a constatat că inculpatul a avut o alcoolemie extrem de mare în momentul în care a condus autoturismul, stabilindu-se în urma recoltării probelor biologice o valoare de 2,80 g/l alcool în sânge, situaţie care evidenţiază pericolul extrem de ridicat pe care acesta l-a reprezentat pentru traficul rutier.

S-a apreciat că, criteriile de individualizare cuprinse în art. 74 C. pen., care ţin de persoana lui C.l., vin să atenueze răspunderea penală şi să orienteze instanţa spre aplicarea unei pedepse la minimul prevăzut de lege (redus cu o treime) având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, are un comportament corespunzător în societate, faţă de semeni şi la locul de muncă, astfel după cum rezultă şi din raportul de evaluare întocmit de către Serviciul de Probaţiune Braşov.

Curtea a luat în considerare şi atitudinea procesuală manifestată în cursul judecăţii de către inculpat, care a recunoscut săvârşirea infracţiunii, s-a prezentat în faţa organelor judiciare şi a solicitat ca judecata cauzei să aibă loc în baza procedurii simplificate.

Raportat la toate aceste considerente, instanţa a aplicat inculpatului o pedeapsă de 8 luni închisoare, egală cu minimul special prevăzut de lege, astfel cum a fost redus ca urmare a aplicării prevederilor ari 396 alin. (10) C. proc. pen.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate, Curtea a constatat că, raportat la alcoolemia extrem de ridicată, la perioada îndelungată în care alcoolul a fost ingerat, la împrejurarea că a produs un eveniment rutier la o oră în care în mod obişnuit circulaţia era una intensă pe artera rutieră principală din municipiul Făgăraş, la starea sa fizică a inculpatului căruia i s-a recomandat evitarea consumului de alcool, se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în conformitate cu dispoziţiile art. 91 şi urm. C. pen. Circumstanţele cu caracter personal evidenţiate anterior (existenţa studiilor superioare, lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaştere a faptei şi solicitarea de judecare a cauzei în baza procedurii de recunoaştere a vinovăţiei) contribuie la formarea convingerii instanţei că reeducarea şi reintegrarea socială a inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, se va produce şi prin intermediul acestei modalităţi de executare a pedepsei.

La termenul de judecată din data de 18 iunie 2015, inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta muncă în folosul comunităţii, fiind îndeplinită toate cerinţa prevăzută de art. 91 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., având în vedere natura infracţiunii săvârşite, alcoolemia extrem de ridicată, împrejurarea că s-a produs un eveniment rutier, că s-a pus în pericol siguranţa participanţilor la trafic, Curtea a considerat că se impune aplicarea inculpatului a pedepsei complementare prevăzută de art. 66 lit. I) C. pen., respectiv, dreptul de a conduce orice vehicul pe durata termenului de supraveghere, respectiv 2 ani.

Instanţa a constatat nefondată solicitarea formulată de către inculpat de a se dispune în cauză renunţarea la aplicarea pedepsei, prevăzută de dispoziţiile art. 80 C. pen., deoarece nu sunt îndeplinite cerinţele acestui text de lege. Potrivit acestui din urmă text de lege, instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii, respectiv, infracţiunea săvârşită care trebuie să fie de o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit, iar în raport de conduita avută anterior comiterii infracţiunii, eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea efectelor infracţiunii, precum şi posibilităţile de îndreptare instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse inculpatului ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acesteia.

S-a arătat că din analiza dosarului, rezultă în mod evident că nu este îndeplinită cerinţa reglementată de art. 80 alin. (1) lit. a) C. pen., în condiţiile în care infracţiunea săvârşită de inculpat este una de pericol şi de o gravitate ridicată, această concluzie rezultând din alcoolemia extrem de ridicată (2,80 g/l alcool în sânge), starea sa fizică, producerea unui eveniment rutier. Toate aceste aspecte coroborate, evidenţiază gravitatea infracţiunii săvârşite de către C.l., precum şi pericolul pe care l-a prezentat persoana inculpatului pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, nefiind îndeplinite astfel condiţiile pentru renunţarea la aplicarea pedepsei. Circumstanţele cu caracter personal evidenţiate în faţa judecătorului nu pot conduce la aplicarea dispoziţiilor art. 80 C. pen., în condiţiile în care fapta comisă este una cu un ridicat grad de pericol social.

Pe de altă parte, s-a apreciat că nu se poate da curs nici solicitării de a se dispune amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83 C. pen., în condiţiile în care inculpatul, deşi este o persoană care prin prisma activităţii profesionale desfăşurate cunoaşte consecinţele unei astfel de acţiuni, cu bună ştiinţă a încălcat normele referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, consumul de alcool pe o perioadă îndelungată (în ciuda recomandării medicale) afectându-i în mod evident abilităţile de a conduce în siguranţă autoturismul. Faptul că incidentul rutier a avut loc pe un bulevard prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, inculpatul neavând capacitatea de a evita orice eveniment rutier, reflectă necesitatea aplicării imediate a unei pedepse, cât şi interzicerea dreptului de a conduce orice vehicul, conform art. 66 lit. i) C. pen.

Împotriva sentinţei penale nr. 20/F din 26 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat apel inculpatul C.l., solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei.

În motivele de apel inculpatul a susţinut că instanţa a reţinut o greşită situaţie de fapt, în realitate autoturismul fiind deplasat numai 8 m pe prima bandă şi că la ora săvârşirii faptei pe acei segment de drum se circula sporadic.

De asemenea, a mai arătat faptul că instanţa de fond a procedat la o greşită individualizare în raport de distanţa parcursă şi scopul urmărit, neputându-se trage concluzia unui pericol social ridicat care să justifice pedeapsa suspendării sub supraveghere sau pedeapsa complementară aplicată.

Totodată, a apreciat că experienţa în conducere de 33 de ani şi numărul mare de km parcurşi în această perioadă, aproximativ 1 milion, fără evenimente rutiere, nu pot conduce la concluzia unui pericol social ridicat aşa cum a apreciat instanţa.

Analizând apelul formulat de inculpatul C.I., în raport de motivele invocate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte constată că inculpatul a beneficiat de aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. astfel încât nu mai poate contesta situaţia de fapt câtă vreme a recunoscut învinuirea şi faptele reţinute în sarcina sa. Din acest punct de vedere, se reţine că apectele invocate referitoare la greşita reţinere a situaţiei de fapt sunt pur formate.

Potrivit art. 80 C. pen. pentru a se putea dispune renunţarea la aplicarea pedepsei este necesar întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

- infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;

În raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Potrivit art. 83 C. pen. pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei sunt necesare îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;

b} infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a)) şi Iit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;

d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sate de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Din textele de lege mai sus evocate se desprinde concluzia că pentru a se putea dispune renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei pericolul social al infracţiunii reţinute trebuie să fie unul scăzut, iar reintegrarea socială a infractorului este condiţionată de evaluarea conduitei acestuia pe parcursul procesului penal şi de atitudinea faţă de actul de justiţie.

Înalta Curte reaminteşte că infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. este o infracţiune de pericol.

Concentraţia extrem de mare de alcool din sângele inculpatului (2,80 gr./1000 ml), conducerea autoturismului pe drumurile publice în interiorul unui oraş, respectiv municipiul Făgăraş, în locuri intens circulate şi la momente de timp (în jurul orei 20,10) în care se desfăşoară traficul rutier şi pietonal, precum şi implicarea acestuia într-un accident de circulaţie soldat cu pagube materiale, sunt argumente care relevă gradul ridicat de periculozitate socială a faptei comise de către inculpat.

Mai mult, faptul că inculpatul, deşi a beneficiat de procedura prevăzută de art. 374 alin. (4) raportat fa art. 396 alin. (10) C. proc. pen. recunoscând acuzaţia penală, a apreciat că acţiunile sale nu prezintă o gravitate deosebită raportat la experienţa de şofer a acestuia şi a numărului mare de km parcurşi în toată această perioadă, conduce instanţa la concluzia că inculpatul minimalizează gravitatea faptei săvârşite şi urmările ce le-ar fi putut avea infracţiunea, soldată numai cu pagube materiale, aspecte ce nu constituie premise ale reformării atitudinii sale faţă de normele penale.

Totodată, în considerarea gravităţii faptei şi a conduitei inculpatului avute anterior săvârşirii infracţiunii, Înalta Curte are în vedere şi aceea că în urmă cu circa o lună, la data de 22 septembrie 2015, Ia ora 13:00, inculpatul C.l. a condus autoturismul marca M. pe strada Lungă din municipiul Braşov, sub influenţa alcoolului, având o îmbibaţie alcoolică de 1,04 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior, conform buletinului de analiză toxicologică din 23 octombrie 2014 s-a stabilit faptul că inculpatul a avut o îmbibaţie alcoolică de 2,20 g/l alcool pur în sânge la proba prelevată Ia ora 13:45.

Din această perspectivă, conduita inculpatului relevă o perseverenţă infracţională incompatibilă cu dispunerea unei modalităţi de executare precum renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce orice vehicul pe o perioadă de 2 ani aplicată inculpatului C.l., Înalta Curte are în vedere că prin fapta sa inculpatul a pus în pericol viaţa tuturor participanţilor la trafic, deşi prin activitatea desfăşurată avea reprezentarea gravităţii acţiunilor sale, a ignorat interdicţiile medicale impuse şi a consumat o cantitate impresionantă de alcool pe o perioadă îndeplungată. În acest context, se apreciază că măsura complementară a interzicerii dreptului de a conduce orice vehicul este necesară pentru a corija comportamentul inculpatului,

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.l. împotriva sentinţei penale nr. 20/F din 26 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C.l. împotriva sentinţei penale nr. 20/F din 26 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi 28 octombrie 2015.