Dismissed as unfounded: appeal rejects full tobacco payment claim under amended area rules

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată la data de 13 februarie 2013, reclamanta SC P.I. SRL a chemat în judecată A.P.I.A. şi A.P.I.A.-Centrul municipal Bucureşti, solicitând anularea în parte a Deciziei nr. 3422880 din 16 mai 2012 în ceea ce priveşte schema de plată naţională directă complementară pentru tutun precum şi obligarea pârâtelor să-i acorde suma de 2.370.017,19 lei, aferentă cultivării cu tutun a unei suprafeţe de 465,83 ha în campania 2011.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că a procedat la plantarea cu tutun având în vedere schemele de plăţi oferite de pârâte, potrivit Ordinului nr. 246/2008, respectiv în cuantum fix pe fiecare hectar de teren arabil plantat.

Deşi plantarea tutunului a avut loc, potrivit susţinerii reclamantei, la data de 2 martie 2011, pârâtele au decis ca stabilirea schemelor de plăţi să fie făcută în baza unui Ordin emis ulterior, la 5 aprilie 2011 cu nr. 67/2011, prin raportare la suprafaţa cultivată în anul 2009, împrejurare în raport de care suma cuvenită s-a redus la 356.141,09 lei.

Prin sentinţa civilă nr. 2235 din 3 iulie 2013 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă că nu sunt întemeiate criticile referitoare la aplicarea retroactivă a Ordinului nr. 67/2011, în raport de faptul că la data contractării culturii de tutun, 26 aprilie 2011, ordinul era în vigoare, iar potrivit art. 10 alin. (5)-7 suprafaţa de referinţă eligibilă s-a determinat la nivelul anului 2009, suma cuvenită fiind stabilită pentru 70 ha, cât cultivase reclamanta în acel an.

Împotriva sentinţei au declarat recurs SC P.I. SRL şi F.D.N.S., în favoarea căruia a fost cedată creanţa ce formează obiectul litigiului, în baza contractului de cesiune drepturi litigioase din 12 iunie 2013.

Prin recursul declarat de SC P.I. SRL şi continuat de F.D.N.S. s-a învederat că instanţa a reţinut în mod eronat incidenţa Ordinului nr. 67/2011, în contextul în care prezintă relevanţă data plantării tutunului, perioada 2 martie-12 aprilie 2011, astfel cum rezultă din procesul-verbal de recepţie din 14 aprilie 2011 şi nu data contractării culturii.

În aceste împrejurări, a arătat recurentul, prin decizia contestată s-a produs un grav prejudiciu, întrucât schema de plată naţională directă complementară pentru tutun a fost redusă nejustificat de la 2.370.017,19 lei, sumă cuvenită pentru suprafaţa de 465,83 ha,, pentru campania 2011 la doar 356.141,09 lei sumă aferentă suprafeţei de 70 ha cultivată în anul 2009.

Prin întâmpinare, A.P.I.A. a solicitat respingerea recursului, invocând faptul că în cauză au fost corect aplicate dispoziţiile în vigoare, respectiv Ordinul nr. 67/2011, pentru modificarea şi completarea Ordinului M.A.D.R. nr. 246/2008, potrivit cărora suprafeţele parcelelor determinate în anul 2009 sunt cele care se iau în considerare în calcul la stabilirea valorii plăţilor naţionale directe complementare.

Pârâta a precizat că prevederile Ordinului nr. 67/2011 sunt aplicabile şi culturilor cultivate de reclamantă, plata acordându-se în baza contractelor încheiate între producătorii agricoli şi procesatorii autorizaţi de M.A.D.R., în speţă contractul de cultură a tutunului fiind încheiat la 26 aprilie 2011.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect legalitatea deciziei contestate, în raport de prevederile Ordinului nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare.

Potrivit art. 10 alin. (3) din ordin, pentru cultura tutunului se acordă o plată naţională directă complementară în sectorul vegetal, pentru toată producţia livrată în baza contractelor de cultură încheiate între producătorii agricoli/grupul de producători şi prim procesatori autorizaţi de M.A.D.R., cu îndeplinirea unor condiţii specifice de eligibilitate.

Or, astfel cum rezultă din copia aflată la dosarul de fond la filele 98-109, contractul de cultură a tutunului brut a fost încheiat între SC P.I. SRL şi SC P.T. SRL la data de 26 aprilie 2011, când deja intrase în vigoare Ordinul nr. 67/2011, prin s-au modificat prevederile art. 10 alin. (1)-(3) din Ordinul nr. 246/2008 şi s-au introdus trei noi alineate, respectiv 5-7.

Potrivit acestor dispoziţii, suprafeţele de referinţă eligibile pentru plăţile naţionale directe complementare pentru cultura de tutun sunt cele determinate în anul 2009, sumele cuvenite calculându-se prin compararea suprafeţelor determinate în anul în curs cu suprafaţa determinată în anul de referinţă, alegându-se valoarea minimă dintre acestea.

În raport de cele expuse mai sus, critica formulată referitoare la aplicarea retroactivă a Ordinului nr. 67/2011 fiind neîntemeiată, Curtea va constata legalitatea hotărârii atacate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de F.D.N.S. şi de SC P.I. SRL prin lichidator judiciar F. Sprl şi continuat de F.D.N.S. împotriva sentinţei civile nr. 2235 din 03 iulie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2015.