Scope of declassification rights: requirement for separate verification request under OUG 24/2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pârâtul M.I., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.

Prin sentinţa civilă nr. 7206 din 30 noiembrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul M.I., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că poate fi legal sesizată exclusiv în privinţa activităţilor desfăşurate de pârât în legătură cu dosarul de urmărire a persoanei care a făcut cererea de verificare, respectiv Dosarul cota nr. I/236378 privindu-l pe P.A., nu şi cu privire la activităţile desfăşurate de pârât în dosarele de urmărire informativă a altor persoane. Aceasta întrucât pârâtul nu se află în niciuna dintre situaţiile şi nu are niciuna dintre funcţiile ori demnităţile care impuneau verificarea din oficiu a calităţii de lucrător ori colaborator al Securităţii conform dispoziţiilor art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, iar din interpretarea sistematică şi teleologică a dispoziţiilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparţinut fostelor structuri ale Securităţii se poate face doar la cererea unei persoane îndreptăţite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securităţii.

Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identităţii şi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii îi poate viza exclusiv pe ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite, care a formulat cererea.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că intimatul a luat măsuri abuzive ce presupuneau ingerinţe în viaţa personală a cetăţenilor pentru motive tipice poliţiei politice.

Astfel, intimatul a recrutat un informator şi l-a instruit să urmărească militari pentru simplul motiv că aceştia aveau rude stabilite în Occident. Urmărirea trebuia să stabilească dacă respectivii militari întreţineau corespondenţă cu rudele lor, precum şi dacă desfăşurau „activitate duşmănoasă" la adresa regimului comunist.

Într-un alt caz, intimatul a solicitat şi a obţinut informaţii privind viaţa privată a unui ofiţer pentru faptul că sora acestuia se căsătorise cu un fost deţinut politic (care fusese condamnat pentru că scrisese poezii cu mesaj anticomunist). În acest caz este dovedită încălcarea dreptului la viaţă privată din motive lipsite de orice legătură cu apărarea siguranţei naţionale.

Verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită verificarea.

Prin urmare, fiind vorba de verificarea activităţii unei persoane (iar nu de verificarea caracterului unui act) trebuie avută în vedere întreaga activitate a celui verificat, astfel cum se oglindeşte aceasta în actele (păstrate în arhive) întocmite de acesta în decursul carierei.

Legiuitorul cere ca persoana verificată să fi „instrumentat' cel puţin un act în dosarul persoanei care solicită verificarea, pentru ca cererea acestuia din urmă să fie îndreptăţită.

„Instrumentarea" respectivului dosar nu presupune neapărat luarea unor măsuri abuzive, ci efectuarea oricărei activităţi în decursul urmăririi informative a petentului. Actul de instrumentare - chiar lipsit de caracter abuziv - îl îndreptăţeşte însă pe titularul dosarului, pe reprezentantul ori pe urmaşul acestuia să solicite verificarea întregii activităţi a autorului respectivului act.

Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În cauză, este necontestat că intimatul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calităţii sale de lucrător al fostei Securităţi, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută şi din oficiu.

Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condiţiile art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor”.

De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiţionarului îndreptăţit identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.

Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcţia comunicare, Direcţia investigaţii întocmeşte o notă de constatare a identităţii lucrătorilor sau colaboratorilor Securităţii. Nota de constatare a identităţii va conţine atât numele real şi celelalte date de identitate, cât şi numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securităţii a deţinut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identităţii va consemna distinct fiecare situaţie în parte. De asemenea, se vor consemna documentele şi informaţiile identificate în cursul desfăşurării investigaţiilor, care au condus la stabilirea identităţii persoanei. (4) Nota de constatare a identităţii se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuţie nota de constatare a identităţii şi, după caz:

a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiţionarul îndreptăţit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securităţii, precum şi numele conspirative, acolo unde este cazul;

b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei investigaţii reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic şi/sau a corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă şi cu I.N.E.P., pentru identificarea documentelor şi informaţiilor necesare soluţionării cererii.

Verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcţiei investigaţii, care demarează verificările specifice la instituţiile deţinătoare de arhivă şi în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcţia investigaţii întocmeşte nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii. În cazul acelor lucrători ai Securităţii decedaţi, Direcţia comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calităţii de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei a documentelor şi informaţiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”

Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispoziţiilor legale şi regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri:

- cererea prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi colaboratorilor acesteia care au desfăşurat activităţi la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament şi,

- o a doua cerere formulată de persoana îndreptăţită prin care să se solicite verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament).

Or, în cauză se regăseşte doar cererea prin care petenta M.L. a solicitat exclusiv:

- accesul la propriul dosar;

- dezvăluirea identităţii tuturor agenţilor de Securitate care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I/236378

Deci, cu alte cuvinte, petenta M.L. nu a formulat cererea la care se referă în mod expres art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 şi ale art. 27 alin. (5) din Regulament.

La dosar nu există dovezi care să ateste că pârâtul ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei urmărite, P.A.

Din Dosarul cota nr. I/236378 rezultă doar un fragment dintr-un plan de măsuri (pe care nu există semnătura pârâtului) şi o notă informativă primită de către pârât (filele 27, 28 dosar fond). Aceasta înseamnă că nu există probe care să permită a se concluziona că pârâtul, locotenent major în cadrul Direcţiei a V-a, U.M. X şi ulterior maior în cadrul Direcţiei a V-a, U.M. X, ar fi avut calitatea de lucrător al Securităţii în înţelesul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, pe care o va menţine.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 7206 din 30 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2013.