Securitate worker status verification limited to specific request for identity disclosure under CNSAS regulation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pârâtul I.G., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securităţii.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale active, lipsei calităţii procesuale pasive, inadmisibilităţii, precum şi excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S.

Prin încheierea de şedinţă din data de 07 martie 2012, Curtea de Apel a respins ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active, lipsei calităţii procesuale pasive şi a inadmisibilităţii. De asemenea, a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 34 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S.

Prin sentinţa civilă nr. 3259 din 16 mai 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul I.G., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că cererea de aflare a identităţii şi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii îi poate viza exclusiv pe ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite, care a formulat cererea. Aceeaşi concluzie rezultă şi din interpretarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S.

În privinţa persoanei care a făcut cereri de verificare, instanţa de fond a constatat că în Dosarul de urmărire nr. I/6135 pârâtul a întocmit o informare cu privire la P.C.. Din actele dosarului nu rezultă însă că urmare întocmirii acestor note, persoanei urmărite i-ar fi fost suprimate ori îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale, aşa cum impun dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea reţine calitatea de lucrător al Securităţii.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că intimatul nu a fost verificat sub aspectul existenţei posibilei calităţi de colaborator al Securităţii (în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008), ci cu privire la posibila calitate de lucrător al Securităţii (în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008).

Prin urmare, nu trebuie analizat dacă informaţiile raportate superiorilor de intimat erau sau nu apte de a produce consecinţe neplăcute faţă de cei urmăriţi, ci trebuie analizată încălcarea unui drept realizată în mod direct de fostul ofiţer.

Dacă în cazul verificării existenţei posibilei calităţi de colaborator al Securităţii este analizat gradul de pericol la care denunţătorul îi expunea pe cei denunţaţi (vizarea încălcării unui drept), în cazul verificării activităţii foştilor ofiţeri de Securitate relevantă este încălcarea sau îngrădirea unui drept fundamental realizată în mod direct de fostul ofiţer.

Nu are relevanţă dacă informaţiile obţinute în urma filajului sau investigaţiilor duceau sau nu la îngreunarea situaţiei celor urmăriţi, sau dimpotrivă, duceau la concluzia că cei urmăriţi nu aveau opinii critice la adresa regimului. Importantă este, din perspectiva definiţiei date de legiuitor noţiunii de lucrător al Securităţii, imixtiunea arbitrară a autorităţilor, reprezentate de intimat, în viaţă personală a celor urmăriţi.

Simpla obţinere a unor informaţii cu caracter personal - în speţă, prin metoda filajului şi investigaţiilor - referitoare la cei urmăriţi de Securitate, fără acordul acestora şi pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, constituia o violare a dreptului la viaţă privată.

Verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită verificarea.

Persoana care a studiat primul dosar a analizat a şi solicitat în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea intimatului, sub aspectul existenţei calităţii de lucrător al Securităţii.

Prin urmare, chiar şi potrivit interpretării restrictive date de sentinţa atacată prevederilor art. 1 alin. (7), instrumentarea acestui dosar ar fi trebuit să fie avută în vedere la verificarea intimatului.

De asemenea, legiuitorul nu cere existenţa mai multor acte de încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, de către foştii ofiţeri de Securitate, fiind suficient şi un singur astfel de caz, pentru reţinerea calităţii de lucrător al Securităţii.

Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În cauză, este necontestat că intimatul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calităţii sale de lucrător al fostei Securităţi, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută şi din oficiu.

Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condiţiile art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor”.

De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiţionarului îndreptăţit identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.

Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcţia comunicare, Direcţia investigaţii întocmeşte o notă de constatare a identităţii lucrătorilor sau colaboratorilor Securităţii. Nota de constatare a identităţii va conţine atât numele real şi celelalte date de identitate, cât şi numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securităţii a deţinut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identităţii va consemna distinct fiecare situaţie în parte. De asemenea, se vor consemna documentele şi informaţiile identificate în cursul desfăşurării investigaţiilor, care au condus la stabilirea identităţii persoanei. (4) Nota de constatare a identităţii se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuţie nota de constatare a identităţii şi, după caz:

a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiţionarul îndreptăţit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securităţii, precum şi numele conspirative, acolo unde este cazul;

b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei investigaţii reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic şi/sau a corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă şi cu I.N.E.P., pentru identificarea documentelor şi informaţiilor necesare soluţionării cererii.

Verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcţiei investigaţii, care demarează verificările specifice la instituţiile deţinătoare de arhivă şi în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcţia investigaţii întocmeşte nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii. În cazul acelor lucrători ai Securităţii decedaţi, Direcţia comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calităţii de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei a documentelor şi informaţiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”

Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispoziţiilor legale şi regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri:

- cererea prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi colaboratorilor acesteia care au desfăşurat activităţi la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament şi,

- o a doua cerere formulată de persoana îndreptăţită prin care să se solicite verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament).

Or, în cauză se regăseşte doar cererea prin care petentul P.C. a solicitat exclusiv:

- accesul la propriul dosar;

- dezvăluirea identităţii tuturor agenţilor de Securitate care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I/6135.

Deci, cu alte cuvinte, petentul P.C. nu a formulat cererea la care se referă în mod expres art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 şi ale art. 27 alin. (5) din Regulament.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, pe care o va menţine.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 3259 din 16 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2013.