Regulator time-bar ruling quashed and remanded after interlocutory order had settled timeliness
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the claimant's appeal, quashed the Court of Appeal's judgment, and remanded the case to the same court for retrial. The appeal challenged a first-instance judgment that had dismissed the claimant's administrative action against the National Energy Regulatory Authority as time-barred, under Article 5(7) of Government Emergency Ordinance No. 33/2007, for filing after the 30-day deadline. The court held that the earlier interlocutory ruling of 19 April 2013, which had already rejected the timeliness exception as unfounded and was binding under Article 268(3) of the Civil Procedure Code, could not be contradicted by the final judgment, making the dismissal on timeliness grounds unlawful; per Article 20(3) of Law No. 554/2004 and Article 312(1)-(2) of the Civil Procedure Code, the case was remanded for merits review.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007, art. 268 alin. (3) C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ; Regulator time-bar ruling quashed and remanded after interlocutory order had settled timeliness: The appeal challenged a first-instance judgment that had dismissed the claimant's administrative action against the National Energy Regulatory Authority as time-barred, under Article 5(7) of Government Emergency Ordinance No. 33/2007, for filing after the 30-day deadline. The court held that the earlier interlocutory ruling of 19 April 2013, which had already rejected the timeliness exception as unfounded and was binding under Article 268(3) of the Civil Procedure Code, could not be contradicted by the final judgment, making the dismissal on timeliness grounds unlawful; per Article 20(3) of Law No. 554/2004 and Article 312(1)-(2) of the Civil Procedure Code, the case was remanded for merits review.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for admitting the appeal and remanding the case for retrial.
Procedural basis for admitting the appeal and ordering the referral for retrial.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 1490 din 26 aprilie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca tardivă, acţiunea formulată de reclamanta SC E.C. SRL, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta a formulat acţiunea după expirarea termenului de 30 de zile de la data notificării actelor contestate, termen prevăzut de art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului, se arată, în esenţă, că în mod greşit a respins prima instanţă acţiunea, ca tardiv formulată, după ce, în prealabil, prin încheierea de şedinţă din 19 aprilie 2013, când a fost pusă în discuţia părţilor excepţia tardivităţii acţiunii, a fost respinsă această excepţie; de asemenea, susţine că sentinţa atacată este nemotivată şi este dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele şi criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Prin hotărârea recurată, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei, ca tardivă, reţinând, în esenţă, că aceasta a fost formulată după expirarea termenului de 30 de zile de la data notificării actelor contestate, termen prevăzut de art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007.
Anterior, însă, prin încheierea de şedinţă din 19 aprilie 2013 (dosar fond), instanţa de judecată a pus în discuţia părţilor excepţia tardivităţii acţiunii, invocată de către autoritatea pârâtă, şi a respins această excepţie, ca nefondată, acordând părţilor cuvântul cu privire la fondul cauzei şi amânând pronunţarea deciziei, la data de 26 aprilie 2013.
Având caracter interlocutoriu, conform dispoziţiilor art. 268 alin. (3) C. proc. civ., încheierea din data de 19 aprilie 2013 obligă ("leagă", în terminologia codului) judecătorul fondului, care nu mai poate reveni asupra soluţiei adoptate; încheierea interlocutorie putea fi atacată odată cu fondul, pe calea recursului, de către partea nemulţumită.
Cu toate acestea, prin hotărârea pronunţată, după ce excepţia tardivităţii acţiunii a fost respinsă iar părţile au formulat concluzii cu privire la fondul cauzei, prima instanţă a respins acţiunea, ca tardiv formulată.
Procedând astfel, judecătorul fondului a contrazis soluţia adoptată prin încheierea interlocutorie, soluţionând acţiunea fără a intra în cercetarea fondului.
Acest motiv de recurs, care atrage casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, face imposibilă analiza, în această fază procesuală, a celorlalte critici, care vizează fondul raportului litigios.
Faţă de considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul şi va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţa, care urmează a analiza, ca apărări de fond, toate celelalte susţineri făcute în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta SC E.C. SRL împotriva Sentinţei nr. 1490 din 26 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Procesat de GGC - CL