Material jurisdiction over EU fund corrections determined by fiscal value threshold rather than later-enacted EU-specific competence

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 105/F-CONT din 10 aprilie 2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Argeş, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care solicita anularea Deciziei nr. 170 din 29 octombrie 2012 şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 21 august 2012, emise de pârât.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a apreciat că este competentă material să soluţioneze cauza, reţinând, în esenţă, că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, introdus prin art. 54 pct. 3 din Legea nr. 76/2012, conform cărora "Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel".

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta, susţinând că este netemeinică şi nelegală.

Analizând sentinţa atacată, în raport cu motivul de casare de ordine publică privind necompetenţa materială a curţii de apel de a soluţiona în primă instanţă cauza, prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. şi invocat de instanţă din oficiu, Înalta Curte va admite recursul, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

În speţă, suma în litigiu, în cuantum de 34.285,66 lei, reprezentând corecţie aplicată reclamantei prin actul contestat, a fost calculată în urma verificării modului de gestionare de către acesta a unor sume avansate din fonduri comunitare nerambursabile, provenite din fonduri europene, în temeiul O.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Conform dispoziţiilor art. 46 din actul normativ sus-menţionat, "Împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă" (alin. (1)) iar "Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătura dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii" (alin. (2)).

De asemenea, potrivit art. 51 alin. (2) din acelaşi act normativ, "Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare".

În temeiul normei de trimitere, prevăzută de acest din urmă text legal în ceea ce priveşte stabilirea instanţei de contencios administrativ competente să soluţioneze contestaţia formulată împotriva deciziei emise de autoritatea administrativă emitentă a titlului de creanţă atacat, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În interpretarea şi aplicarea normelor de competenţă prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudenţa Instanţei Supreme s-a reţinut, în mod unitar, că aceste dispoziţii instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:

- criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat, în cazul actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.

Aşadar, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa se stabileşte în funcţie de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenţei tribunalului de cea a curţii de apel fiind suma de 500.000 lei.

În speţă, fiind vorba de un litigiu având ca obiect o creanţă bugetară, conform art. 2 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 66/2011 - în sumă de 34.285,66 lei - asimilată creanţelor fiscale, în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul valoric şi revine Tribunalului Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În mod greşit a reţinut Curtea de Apel Piteşti, prin sentinţa atacată, că în cauză ar fi aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004; prevederile legale respective au fost introduse prin art. 54 pct. 3 din Legea nr. 76/2012 şi au intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013, conform art. 82 raportat la art. 81 alin. (1) din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 4/2013, nefiind deci aplicabile la data de 31 ianuarie 2013, când a fost formulată acţiunea. În acest sens, s-a statuat, de altfel, şi prin Decizia nr. 2 din 18 februarie 2013, pronunţată de instanţa supremă în recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. al României, nr. 313/30.05.2013.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că este întemeiat motivul de recurs de ordine publică, prevăzut de art. 304 pct. (3) C. proc. civ., va admite recursul şi, în baza art. 312 alin. (6) din acelaşi cod, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Argeş, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Argeş, prin Preşedinte, împotriva Sentinţei nr. 105/F-CONT din 10 aprilie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza la Tribunalul Argeş - SCAF, spre competentă soluţionare.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2014.

Procesat de GGC - CL