Cassation appeal against labor dispute judgment declared inadmissible as appeal-only remedy

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 24 iunie 2014, reclamantul R.P.Ş. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii RA "A.T." Târgu-Mureş, judeţul Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş, anularea Dispoziţiei D1 din 24 aprilie 2014 emisă de pârâta RA "A.T." Târgu-Mureş şi a Dispoziţiei D2 din 24 aprilie 2014 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat al Consiliului Judeţean Mureş, deţinând funcţia de director general al RA "A.T." Târgu-Mureş potrivit Contractului individual de muncă C1 din 1 ianuarie 2002, iar la data de 12 septembrie 2012 i s-a comunicat Dispoziţia D3 din 7 septembrie 2012 emisă de Preşedintele CA. al RA "A.T." Târgu-Mureş prin care i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă.

Dispoziţia de desfacere a contractului de muncă a fost anulată prin Sentinţa civilă nr. 221 din 17 ianuarie 2013 pronunţată de Tribunalul Mureş, având drept consecinţă reintegrarea sa pe postul de director general la data de 26 februarie 2013.

La data de 16 aprilie 2013, i-a fost comunicată o nouă dispoziţie, respectiv Dispoziţia D4 din 16 aprilie 2013 emisă de vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al RA "A.T." Târgu-Mureş prin care i s-a adus la cunoştinţă concedierea sa ca urmare a desfiinţării postului, concretizată prin înlăturarea acestuia din organigrama şi statul de funcţii.

Prin Sentinţa civilă nr. 2303 din 20 noiembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Mureş a fost anulată şi această dispoziţie.

La data de 9 mai 2014 i-a fost comunicată dispoziţia D2 din 24 aprilie 2014 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, iar la data de 10 mai 2014 dispoziţia D1 din 24 aprilie 2014 emisa de pârâta RA "A.T." Târgu-Mureş, dispoziţii prin care i-a fost comunicată încetarea, de drept, a contractului individual de muncă C1 din 1 ianuarie 2002, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de exprimare a opţiunii prevăzute de art. 18 din Legea nr. 329/2009.

Prin Sentinţa civilă nr. 1540 din 28 octombrie 2014, Tribunalul Mureş, secţia I civilă, a respins excepţia tardivităţii introducerii acţiunii, a admis, în parte acţiunea, a dispus anularea Dispoziţiei D1 din 24 aprilie 2014, emisă de pârâta RA "A.T." Târgu-Mureş, a dispus obligarea pârâtei RA "A.T." Târgu-Mureş la plata în favoarea reclamantului a sumei de 450 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând celelalte pretenţii formulate cu acest titlu. Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă acţiunea civilă formulată în contradictoriu cu pârâţii Judeţul Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul R.P.Ş., înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia I civilă.

Prin Decizia civilă nr. 302 din 16 aprilie 2015, definitivă, Curtea de Apel Târgu-Mureş a respins, ca nefondat, apelul declarat împotriva sentinţei pronunţate de tribunal.

Împotriva acestei decizii, a declarat prezentul recurs reclamantul, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie la data de 17 iunie 2015.

Prin Rezoluţia din 18 iunie 2015, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost dispusă întocmirea de către magistratul asistent a raportului asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului.

La data de 22 iunie 2015, completul de filtru căruia i-a fost repartizat spre soluţionare recursul, analizând conţinutul acestuia şi constatând că acesta întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. şi că a fost întocmit în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 493 alin. (2) din acelaşi cod, în temeiul dispoziţiilor art 493 alin. (4) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, părţilor, în vederea formulării unui punct de vedere, în termen de 10 zile de la comunicare.

Conform dovezilor aflate la dosar, raportul asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului a fost comunicat părţilor la data de 29 iunie 2015.

Potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ., "După analiza raportului în completul de filtru, acesta se comunică de îndată părţilor, care pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare. În lipsa dovezii de comunicare a raportului şi înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la comunicare, completul nu va putea trece la examinarea recursului, potrivit alin. (5) şi (6) ".

De asemenea, alin. (5) al aceluiaşi articol din acelaşi cod, prevede că "cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor".

Constatând că niciuna dintre părţi nu a depus punct de vedere la raport, cu respectarea termenului prevăzut de dispoziţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., şi cu aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin Rezoluţia din 10 septembrie 2015, completul de filtru a stabilit termen pentru judecarea recursului la data de 14 octombrie 2015.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte urmează a-l respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 pct. 1 lit. p) pct. iii teza a II-a din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social: "(...), sunt considerate conflicte individuale de muncă următoarele: (iii) conflictele în legătură cu constatarea încetării raporturilor de serviciu ori a unor clauze ale acestora".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 214 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, astfel cum a fost modificat la data de 15 februarie 2013 prin art. I, pct. 1 din O.U.G. nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în M. Of. al României, Partea 1 nr. 68/31.01.2013, "Hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului".

Articolul 216 din acelaşi act normativ stipulează că: "Dispoziţiile prezentei legi referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.".

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătoreasca este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă şi nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date fără drept de apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflicte de muncă şi asigurări sociale nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la curtea de apel.

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de muncă respectiv, anularea Dispoziţiei D1 din 24 aprilie 2014 emisă de pârâta RA "A.T." Târgu-Mureş respectiv a dispoziţiei D2 din 24 aprilie 2014 emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş prin care a fost constatat încetat, de drept, Contactul individual de muncă C1 din 1 ianuarie 2002 încheiat cu reclamantul R.P.Ş.

Faţă de cele menţionate, din coroborarea dispoziţiilor art. 214 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, astfel cum a fost modificat la data de 15 februarie 2013 prin art. I, pct. 1 din O.U.G. nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. a dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu art. XVIII din Legea nr. 2/2013 şi art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., rezulta că Decizia civilă nr. 302 din 16 aprilie 2015 a Curţii de Târgu-Mureş, secţia I civilă, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de R.P.Ş., cu domiciliul în Târgu-Mureş şi cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, Calea M., sector 2, la Cabinetul de avocat P.F. în contradictoriu cu pârâţii RA "A.T." Târgu-Mureş, cu sediul în loc. V., jud. Mureş, prin Preşedintele Consiliului Judeţean, cu sediul în Târgu-Mureş, P-ţa V., jud. Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş prin Preşedintele Consiliului Judeţean, cu sediul în Târgu-Mureş, P-ţa V., jud. Mureş, împotriva Deciziei civile nr. 302 din 16 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 octombrie 2015.

Procesat de GGC - MI