Competence for judicial staff salary claims: applicability of Art. 127 CPC to lower court judges and neighboring appellate circuits

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de 31 martie 2015, A.A.R., A.M., B.A.G., B.I., B.I., E.S.A.D.R., F.M.E., F.O., F.V.L., M.I.C., M.C.S., N.I.I., P.R., P.C.C., R.C.V., R.D.D., S.E.M., S.T.N., Ş.D., U.V. şi V.A.L. au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramureş şi Ministerul Finanţelor Publice, obligarea pârâţilor la acordarea, diferenţei de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând cu 1 ianuarie 2011 până la zi, reactualizat în funcţie de indicele inflaţiei la data plăţii efective şi obligarea Ministerului Finanţelor Publice să asigure Ministerului Justiţiei sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

Prin sentinţa nr. 605/LMA din 25 iunie 2015, Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâta Curtea de Apel Cluj. A declinat competenţa soluţionării pretenţiilor reclamanţilor în favoarea Tribunalului Maramureş.

A reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 269 alin. (2) C. muncii coroborate cu cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011, constatând că acţiunea se încadrează în materia conflictelor de muncă şi că soluţionarea unei astfel de cereri revine instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, precum şi locul de muncă.

Tribunalul a mai constatat că prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt aplicabile speţei, întrucât reclamanţii, deşi fac parte din categoriile de personal prevăzute în mod limitativ în textul de lege, nu îşi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului Maramureş.

Prin încheierea din 3 noiembrie 2015, Tribunalul Maramureş, secţia I civilă, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei civile, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiţie. A dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pornind de dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. şi văzând că reclamanţii sunt judecători în cadrul Judecătoriei Baia Mare, tribunalul a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, acţiunea urmând a fi judecată de o instanţă de acelaşi grad, aflată în circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.

Textul de lege se aplică întocmai şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor şi vizează două situaţii, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) şi când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situaţie, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”.

Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcţionează pe lângă aceste instanţe.

Se constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiţie, având în vedere că din actele dosarului rezultă că reclamanţii nu funcţionează ca magistraţi în raza teritorială a instanţei de la care a operat declinarea de competenţă, respectiv Tribunalul Maramureş, ci în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripţia teritorială a respectivei instanţe (Judecătoria Baia Mare).

Prin urmare, instanţa de la care a operat declinarea de competenţă nu reprezintă instanţa unde aceştia „îşi desfăşoară efectiv activitatea” potrivit dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competenţă dispusă de Tribunalul Maramureş în favoarea Tribunalului Satu Mare nu este aplicabil şi nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Pentru toate aceste considerente, competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Maramureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2015.