Inadmissibility of appeal against final labor judgment notation stating statutory suspension of wage claim proceedings

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2697 din 11 septembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în Dosarul nr. 1725/93/2014, s-a admis, în parte, cererea formulată de contestatorul C.C.l. în contradictoriu cu Intimata R.L.E. SRL prin Casa de Insolvenţă T. Filiala Bucureşti SPRL; a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturi salariale cuvenite pentru o perioadă de 7 (şapte) zile lucrătoare; au fost respinse celelalte capete de cerere ca neîntemeiate; a obligat pârâta să plătească, reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 600 RON, reprezentând onorariu avocat redus în condiţiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, în termen legal, contestatorul, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, întemeiat pe dispoziţiile art. 214 şi 215 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social şi art. 466 C. proc. civ., art. 78 C. muncii.

Prin decizia civilă nr. 1816 din 20 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1725/93/2014 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis apelul declarat de contestator, a fost schimbată, în tot, sentinţa apelată în sensul ca s-a admis acţiunea, s-a anulat decizia de concediere din 3 aprilie 2014 emisă de intimată şi s-a dispus reintegrarea contestatorului pe funcţia deţinută anterior emiterii deciziei, iar, în temeiul art. 75 din Legea nr. 85/2014 s-a constatat suspendată de drept judecata privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante.

Împotriva menţiunii referitoare la constatarea suspendării de drept a judecăţii privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante, la data de 15 iunie 2015, contestatorul C.C.l. a declarat recurs, indicând dispoziţiile art. 483 şi urm. C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 24 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a dispus comunicarea cererii de recurs, cu menţiunea de a se depune întâmpinare, în termen de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu prevederile art. XVII alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în vederea întocmirii raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi analizării sale în complet de filtru, conform art. 493 alin. (1)-(4) din Legea nr. 134/2010.

Având în vedere că, în cauză, nu s-a formulat întâmpinare, la data de 21 septembrie 2015 s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar Completul de filtru nr. 11, la data de 24 septembrie 2015, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.; comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la dosarul de recurs, însă părţile nu au formulat un punct de vedere.

Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 19 noiembrie 2015, fără citarea părţilor.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte urmează a-l respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului recurs îl constituie menţiunea din dispozitivul deciziei civile nr. 1816 din 20 mai 2015, pronunţată Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, referitoare la constatarea suspendării de drept a judecăţii privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante.

Prin urmare, rezultă ca pe calea prezentului recurs recurentul şi-a manifestat nemulţumirea doar cu privire la acea parte din dispozitivul hotărârii prin care instanţa a constatat suspendată de drept judecata privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante.

Prin decizia atacată, care, fiind pronunţată într-un litigiu de muncă, nu este supusă recursului, potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, instanţa de apel a constatat că judecata privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante este suspendată de drept, în temeiul dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014, şi nu a dispus suspendarea judecăţii apelului, ca incident procedural, potrivit art. 414 C. proc. civ.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

Or, faptul că în dispozitivul deciziei atacate, hotărâre definitivă, care nu este supusă recursului, s-a constatat suspendată de drept judecata privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante, în temeiul art. 75 din Legea nr. 85/2014, justifică exceptarea acestei dispoziţii de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de art. 414 alin. (2) C. proc. civ., textul prevăzând expres că recursul se poate declara „împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea" şi „împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol", situaţii care nu se regăsesc în speţă.

În concluzie, având în vedere că instanţa de apel a constatat printr-o decizie definitivă, ce nu este supusă recursului, urmare a judecăţii apelului, că este suspendată de drept judecata privitoare la plata despăgubirilor şi a drepturilor salariale restante, rezultă că recursul care priveşte numai această menţiune din dispozitivul deciziei este inadmisibil.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de către contestatorul I.C.C. împotriva deciziei civile nr. 1816 din 20 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1725/93/2014 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 noiembrie 2015.