Competence to rule on transfer of a case for legitimate suspicion: appellate court rather than supreme court
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania declared itself materially incompetent and declined jurisdiction, referring the case to the Bucharest Court of Appeal, while also upholding a 500 RON judicial fine imposed on the plaintiff’s legal representative for frivolous arguments. The dispute involved a request to transfer a civil case, originally filed with a local court within the Bucharest jurisdiction, to a different court of the same level based on legitimate suspicion of bias. The decisive legal basis was Article 142(1) of the New Civil Procedure Code, which vests exclusive competence in the Court of Appeal for transfer requests concerning local courts or tribunals within its circuit, and the Court rejected the argument that international human rights norms or constitutional provisions overrode this statutory jurisdictional allocation, clarifying that procedural competence is strictly a matter of domestic law.
Legislator headnote
AI generatedart. 142 din Legea nr. 134/2010, art. 188 alin. (1) din Legea nr. 134/2010; Competence to rule on transfer of a case for legitimate suspicion: appellate court rather than supreme court: În vederea asigurări punerii în executare a amenzii judiciare, dispusă în temeiul art. 188 alin. (1) din N.C.P.C., dispozitivul hotărârii de faţă conţine şi dispoziţia de amendare a reprezentantului petentei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia l civilă, la data de 10 august 2015, petenta A.C.M.E., prin reprezentant A.l., a solicitat strămutarea Dosarului nr. 8503/302/2015 al Judecătoriei sectorului 5, Bucureşti, la o altă instanţă egală în grad, pentru motive de bănuială legitimă.
Conform verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti la data de 11 mai 2015, ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C.
Potrivit art. 142 alin. (1) din N.C.P.C., „cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia."
În cauză, cererea de strămutare dedusă judecăţii este formulată cu privire la un dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C., pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, instanţă aflată în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 131 raportat la dispoziţiile art. 142 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanţa competentă material să soluţioneze cererea de strămutare este Curtea de Apel Bucureşti, instanţă în favoarea căreia se va declina competenţa de soluţionare a cererii formulată de petenta A.C.M.E., prin reprezentant A.l.
Susţinerile invocate de petent potrivit cărora Înalta Curte este competentă să soluţioneze cererea de strămutare, întrucât "dispoziţiile C. proc. civ. sunt anulate de dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Constituţia României şi de normele internaţionale" nu pot fi primite. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţia României, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare al drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
În cauză, nu se pune problema unei neconcordanţe între legea internă de procedură, Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în ce priveşte stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi normele internaţionale.
În jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului s-a statuat că, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege, iar reglementarea de către legiuitor, în temeiul prerogativelor sale constituţionale, a competenţei, nu aduce nici o atingere dispoziţiilor constituţionale şi documentelor internaţionale privitoare la drepturile omului. Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
Or, legiuitorul a stabilit că "cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia)".
În vederea asigurări punerii în executare a amenzii judiciare, dispusă în temeiul art. 188 alin. (1) din N.C.P.C., dispozitivul hotărârii de faţă conţine şi dispoziţia de amendare a reprezentantului petentei.
Pentru aceste considerente
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulată de petenta A.C.M.E., prin reprezentant A.l., privind strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 8503/302/2015 al Judecătoriei sectorului 5, Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Fără cale de atac.
În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispune amendarea numitului A.l., domiciliat Bucureşti, sector 5, în calitate de reprezentant al petentei A.C.M.E., cu suma de 500 lei.
Executorie sub aspectul aplicării sancţiunii amenzii.
Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la pronunţare, în ceea ce priveşte sancţiunea amenzii.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2016.