Dismissal dispute appeal inadmissible; reinstatement and back pay claims barred by law.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff’s appeal as inadmissible, upholding the lower court rulings that rejected the challenge to the dismissal decision and the claim for reinstatement and back pay. The dispute concerned a labor-law claim contesting a dismissal dated June 2, 2014, and seeking reinstatement and damages. The court held that under Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, decisions in labor and social insurance disputes are not subject to appeal, and, per Articles 634(1)(4) and 457(1) of the Civil Procedure Code, appeals are only available as expressly provided by law; therefore, the appeal against the appellate court’s decision was inadmissible, and no further remedy remains.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Dismissal dispute appeal inadmissible; reinstatement and back pay claims barred by law: The dispute concerned a labor-law claim contesting a dismissal dated June 2, 2014, and seeking reinstatement and damages. The court held that under Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, decisions in labor and social insurance disputes are not subject to appeal, and, per Articles 634(1)(4) and 457(1) of the Civil Procedure Code, appeals are only available as expressly provided by law; therefore, the appeal against the appellate court’s decision was inadmissible, and no further remedy remains.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to dismiss the appeal as inadmissible in the simplified procedure.
Full text
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea reclamantului G.G., formulată în contradictoriu cu intimatul Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectare Mine şi Lignit prin care se contestă deciziei de concediere din 02 iunie 2014 şi obligarea intimatului la reangajarea reclamantului pe postul deţinut anterior, cu plata unei despăgubiri egală cu salariile şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la concediere până la reintegrare.
Prin sentinţa civilă nr. 485 din 04 februarie 2015, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 8837/63/2014 s-a respins contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei de concediere din 02 iunie 2014 emisă de intimat.
Prin decizia nr. 2472 din 19 mai 2015, pronunţată Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, iar împotriva acestei decizii, la 26 februarie 2015, reclamantul G.G. a declarat recurs.
Recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 6 iulie 2015.
Analizând, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. recursul formulat, Înalta Curte, constată că este inadmisibil şi urmează, să-i respingă, pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 89/12.02.2013), privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010, privind noul C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti, nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Prezenta acţiune prin care se solicită anularea deciziei de concediere şi reangajarea reclamantului pe postul deţinut anterior, precum şi obligarea intimatului la plata unei despăgubiri egală cu salariile şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la concediere până la reintegrare, a fost înregistrată, pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 10 iunie 2014.
Decizia nr. 2472 din 19 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului, întrucât, obiectul cererii pendinte, formulată după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, atrage incidenţa dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.
Prezenta decizie nu este supusă niciunei căi de atac şi va fi comunicată tuturor părţiior în cauză.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reciamantul G.G. împotriva deciziei nr. 2472 din 19 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Fără nici o cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2015.