Inadmissibility of appeal against a final criminal judgment under the statutory hierarchy of remedies
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania, sitting as a panel of five judges, dismissed as inadmissible the appeal filed by a petitioner against a final criminal decision (No. 97/2015) and ordered the petitioner to pay 100 RON in judicial costs to the state. The dispute concerned the procedural admissibility of an ordinary appeal filed against a final criminal judgment that had previously rejected an appeal as inadmissible; the original case involved a criminal sentence that was already definitively settled by the same judicial body. The court held that under Articles 408 and 421 of the Code of Criminal Procedure, ordinary appeals are limited to specific types of decisions and cannot be lodged against final criminal judgments that are no longer susceptible to ordinary or extraordinary review, as such an action violates the principle of legality and the coherent hierarchy of judicial remedies.
Legislator headnote
AI generatedart. 408 alin. (1) C. proc. pen, art. 408 C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against a final criminal judgment under the statutory hierarchy of remedies: Potrivit art. 408 alin. (1) C. proc. pen., sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de apel de faţă;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 97 din 29 iunie 2015, definitivă, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2428/1/2015, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petenta A. împotriva sentinței penale nr. 580 din 13 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Împotriva acestei decizii a formulat apel, la data de 12 octombrie 2015, revizuienta A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, sub nr. 3669/1/2015.
Examinând apelul, cu prioritate în ceea ce priveşte admisibilitatea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, constată că este inadmisibil, urmînd a îl respinge, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, dar şi exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac ordinare a apelului este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare a căilor de atac şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În prezenta cauză, completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat cu apelul declarat de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 97 din 29 iunie 2015, definitivă, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2428/1/2015.
Potrivit art. 408 alin. (1) C. proc. pen., sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Instanţa constată că, în cauză, calea de atac a apelului a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a raportat la prevederile art. 408 C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentaA. împotriva deciziei penale nr. 97 din 29 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2428/1/2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 97 din 29 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2428/1/2015.
Obligă apelanta petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2015.