Cassation for statutory penalty miscalculation: failure to specify daily fine amount and total sum in day-fine sentence

Recurs în casaţie. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. Amendă

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casaţie

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- recurs în casaţie

C. proc. pen., art. 438 alin. (1) pct. 12

În ipoteza în care instanţa, contrar dispoziţiilor art. 61 C. pen., a stabilit numărul zilelor-amendă, dar nu a stabilit suma corespunzătoare unei zile-amendă şi cuantumul pedepsei amenzii rezultat din înmulţirea sumei corespunzătoare unei zile-amendă cu numărul zilelor-amendă, este incident cazul de recurs în casaţie prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 230/RC din 6 octombrie 2014

Prin sentinţa penală nr. 439 din 3 octombrie 2013, Judecătoria Bârlad, între altele, a condamnat pe inculpatul P.N. Ia pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută în art. 221 C. pen. anterior.

Pe durata prevăzută în art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Prin decizia nr. 168 din 8 aprilie 2014, Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul formulat, între alţii, de inculpatul P.N., a desfiinţat în parte sentinţa atacată, în latură penală şi rejudecând:

A înlăturat condamnarea inculpatului P.N. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută în art. 221 C. pen. anterior şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior.

A condamnat pe inculpatul P.N. la pedeapsa de 250 zile-amendă pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută în art. 270 C. pen., cu aplicarea art. 61 şi art. 5 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în casaţie procurorul, privind pe inculpatul P.N., invocând cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Prin încheierea nr. 152/RC din 8 septembrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, a fost admisă în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de procuror împotriva deciziei nr. 168 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul P.N.

Prin motivele scrise, procurorul a solicitat, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat Ia art. 438 alin. (1) pct. 12 din acelaşi cod, admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi înlăturarea greşitei aplicări a legii, susţinând, în esenţă, că instanţa de apel a aplicat inculpatului P.N. pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire pedeapsa de 250 zile-amendă, fără a stabili, însă, un cuantum al sumei amenzii pe zi, cuantum care se înmulţeşte cu numărul de zile-amendă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. pen.

Prin urmare, procurorul a precizat că instanţa de apel trebuia ca, în limitele minime şi maxime prevăzute de lege pentru o zi-amendă, respectiv 10 lei şi 500 lei, să stabilească o pedeapsă constând într-o sumă de bani reprezentând amenda, potrivit art. 61 alin. (1) C. pen.

În concluzie, s-a arătat că prin nestabilirea de către instanţa de apel a sumei corespunzătoare unei zile-amendă şi nici a cuantumul amenzii, ci doar a unui număr de zile-amendă, s-a aplicat inculpatului P.N. o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu criticile formulate în recursul în casaţie declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.”

În cauza de faţă, inculpatul P.N. a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută în art. 221 C. pen. anterior, constând în aceea că, în noaptea de 14/15 aprilie 2013, a cumpărat de la inculpaţii Ţ.L., C.B., Z.A. şi Ş.G. (condamnaţi în cauză) trei biciclete, cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de furt.

În raport cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, la data de 1 februarie 2014, instanţa de apel a constatat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 alin. (1) C. pen., fapta pentru care inculpatul P.N. a fost condamnat având corespondent în art. 270 C. pen.

Curtea de apel, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen., a înlăturat condamnarea inculpatului P.N. Ia pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută în art. 221 C. pen. anterior şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior şi a dispus condamnarea inculpatului Ia pedeapsa de 250 zile-amendă pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută în art. 270 C. pen., cu aplicarea art. 61 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen.

Potrivit art. 61 alin. (1) şi (2) C. pen., amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului, iar cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile.

Aplicând inculpatului P.N. o pedeapsă de 250 zile-amendă, în condiţiile în care nu a fost stabilit cuantumul unei zile-amendă şi, în consecinţă, nici cuantumului amenzii obţinut ca urmare a înmulţirii numărului zilelor-amendă cu suma corespunzătoare unei zile-amendă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, fiind incident cazul de casare prevăzut în dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Astfel, în procesul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului P.N., instanţa de apel, după ce a ales aplicarea pedepsei amenzii, nu a respectat dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. pen., conform cărora cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă, iar suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă şi ale art. 61 alin. (3) C. pen., potrivit cărora cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată incidenţa cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., întrucât în cauză s-a aplicat pedeapsa în alte limite decât cele prevăzute de lege, ca urmare a nestabilirii de către instanţa de apel a cuantumului unei zile-amendă, astfel că va dispune înlăturarea greşitei aplicări a legii, în sensul că va stabili cuantumul unei zile-amendă Ia suma de 20 lei/zi, ţinând cont de faptul că inculpatul nu are ocupaţie şi nici persoane în întreţinere.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie declarat de procuror împotriva deciziei nr. 168 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul P.N.

A casat, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 439 din 3 octombrie 2013 a Judecătoriei Bârlad, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.N. şi numai sub aspectul pedepsei principale aplicate.

Rejudecând cauza în aceste limite:

A menţinut condamnarea inculpatului P.N. pentru infracţiunea de tăinuire prevăzută în art. 270 C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen. şi a dispus ca acesta să execute 5.000 lei amendă, corespunzător unui număr de 250 zile-amendă, respectiv 20 lei/zi-amendă.

A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârilor.