Failure to quantify daily fine amount under Art. 61 N.C.P. resulting in unlawful sentencing limits

Asupra recursului în casaţie de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentinţa penala nr. 439 din 03 Octombrie 2013 pronunţată de Judecătoria Bârlad, în Dosarul nr. 3383/189/2013, s-au hotărât următoarele:

„În temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică dată faptelor cu privire la săvârşirea căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad din 02 iulie 2013 în Dosar nr. 2556/P/2011 cu privire la inculpatul N.C.C., din infracţiunile de:

- „complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL.„

În infracţiunea de:

- „complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL."

1. Condamnă pe inculpatul Z.A.C., cu antecedente penale, aflat în prezent în Penitenciarul Iaşi - în stare de arest preventiv, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 38 emis la data de 11 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate în dauna părţii vătămate Ş.C..

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate în dauna părţii vătămate T.N..

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate în dauna părţii vătămate I.S.

- 2 (doi ) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate G.V..

- 2 (doi ) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL.

Constată că faptele sunt săvârşite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. şi în temeiul art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 2 ( doi) ani închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventiv a inculpatului Z.A.C. de la 10 iunie 2013 - la zi.

În baza art 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului Z.A.C.

2. Condamnă pe inculpatul C.B.V., cu antecedente penale, aflat în prezent în Penitenciarul Iaşi - în stare de arest preventiv, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 37 emis la data de 11 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), i) C. pen. cu referire la art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate în dauna părţii vătămate Ş.C.

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate G.V.

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. art. 208alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL.

Constată că faptele sunt săvârşite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. şi în temeiul art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânem definitive a hotărâm.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventiv a inculpatului C.B.V. de la 10 iunie 2013 - la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului C.B.V.

3. Condamnă pe inculpatul N.C.C., cu antecedente penale - recidivist, la pedeapsa de:

- 2 (doi ) ani închisoare pentru săvârşirea infractiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209, alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. şi cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părtii vătămate SC H.P. SRL.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

4. Condamnă pe inculpatul Ş.G.M., cu antecedente penale, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în dauna părţii vătămate G.V..

În temeiul art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei 10 (zece) luni închisoare - (termen de încercare de 2 ani şi 10 luni), la care a fost condamnat inculpatul Ş.G.M. prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad - rămasă definitivă la data de 03 iulie 2012 (Dosar nr. 864/189/2012).

Cumulează pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad.

Dispune ca inculpatul să execute în întregime pedeapsa de 2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

5. Condamnă pe inculpatul P.R. cu antecedente penale, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 81 C. pen. suspendă condiţionat executarea pedepsei principale a închisorii.

Fixează termen de încercare de 4 (patru) ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

6. Condamnă pe inculpatul Ţ.L.C., fără antecedente penale, la pedeapsa de:

- 3 (trei ) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. art. 208 alin. (1) - art 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., în dauna părţii vătămate G.V.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 81 C. pen. suspendă condiţionat executarea pedepsei principale a închisorii.

Fixează termen de încercare de 5 (cinci ) ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

7. Condamnă pe inculpatul P.N., fără antecedente penale, la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art 221 C. pen.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată I.S..

Admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată G.V.

Obligă pe inculpatul Z.A.C. să plătească părţii civile I.S. suma de 1.100 lei reprezentând despăgubiri.

Obligă, în solidar, pe inculpaţii Z.A.C., C.B.V., Ş.G.M., Ţ.L.C. şi P.N. să plătească părţii civile G.V. suma de 2.400 lei reprezentând despăgubiri.

Ia act că părţile vătămate T.N., SC H.P. SRL şi Ş.C. nu se constituie părţi civile.

Constată recuperate prejudiciile produse părţilor vătămate T.N. şi SC H.P. SRL.

Constată nerecuperat prejudiciul produse părţii vătămate Ş.C. în valoare de 1.000 lei.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpatul Z.A.C. suma de 500 lei.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la inculpatul C.B.V. suma de 500 lei."

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a argumentat in fapt si in drept după cum urmează:

A). - În cursul lunii noiembrie 2010, pe timp de zi, inculpaţii C.B.V. şi Z.A.C. au sustras, dintr-un uscător, un sac cu încălţăminte aparţinând părţii vătămate Ş.C.

Cei doi lucraseră anterior la izolarea termică şi cunoşteau că în uscătorul respectiv partea vătămată avea bunuri depozitate.

Inculpatul C.B.V. cunoştea că partea vătămată a plecat la muncă în Germania, astfel că i-a propus lui Z.A.C. să sustragă bunurile.

Cu ajutorul unui patent, inculpatul Z.A.C. a tăiat lacătul care asigura uşa, după care cei doi au sustras aproximativ 30 perechi de încălţăminte pe care vătămata le adusese din Germania.

Din încălţămintea sustrasă inculpatul Z.A.C. a luat o parte, declarând că a vândut 2 perechi numitei L.M., aspect care nu a fost confirmat.

Inculpatul C.B.V. a dus sacoşa cu mcălţămintea sustrasă la martorul P.C. care l-a ajutat să vândă mare parte din aceasta. La locuinţa acestuia au mai rămas 2 perechi de sandale care au fost predate organelor de poliţie şi ulterior restituite părţii vătămate.

Din cercetări nu a rezultat că numitul P.C. a cunoscut provenienţa din furt a bunurilor primite de la inculpatul C.B. şi vândute, motiv pentru care, faţă de acesta procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, prev. de art. 221 C. pen.

Fiind audiaţi, inculpaţii au recunoscut săvârşirea infracţiunii şi au arătat modalitatea comiterii cu ocazia conducerii in teren.

Cu privire la latura civilă, în timpul urmăririi penale:

Partea vătămată Ş.C. a apreciat valoarea prejudiciului la suma de 1.000 lei, suma cu care se constituie parte civila in procesul penal.

Cele reţinute mai sus rezultă din : declaraţia părţii vătămate S.C., proces verbal de cercetare la fata locului, declaraţie martor P.C.V., proces verbal de prezentare bunuri, dovezi de ridicare si restituire bunuri părţii vătămate, declaraţie martor asistent L.V., proces verbal de reconstituire și planşa foto, proces verbal de confruntare, proces verbal de examinare bunuri, declaraţii inculpaţi.

B). - în noaptea de 04/05 septembrie 2012, inculpatul Z.A.C. a sustras, prin efracţie, patru capace ornament de la autoturismul părţii vătămate T.N., aflat parcat pe strada Vasile Pârvan din Bârlad.

Bunurile au fost găsite la locuinţa inculpatului cu ocazia efectuării unei percheziţii domiciliare, ridicate de organele de politie si restituite părţii vătămate.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii.

Cu privire la latura civilă, în timpul urmăririi penale:

Partea vătămată T.N. a apreciat valoarea prejudiciului la suma de 400 lei, însă a declarat că nu se constituie parte civila in procesul penal, întrucât a recuperat prejudiciul (fila 81).

Cele reţinute mai sus rezultă din: declaraţia părţii vătămate T.N., proces verbal de cercetare la fata locului si planşa foto, dovada de restituire bunuri părţii vătămate, declaraţie inculpat.

C). - în noaptea de 18/19 septembrie 2012, inculpatul Z.A.C. împreună cu numitul C.V. s-au deplasat la blocul din Bârlad şi dintr-o boxă au sustras mai multe borcane cu alimente conservate aparţinând părţii vătămate I.S.

Cei doi au forţat lacătul care asigura uşa de acces in boxa si au pătruns în interior. Aici au încărcat mai multe borcane cu alimente intr-o geanta şi în găleţi de var si le-au transportat la locuinţa inculpatului Z.A.

Ulterior, inculpatul Z.A.C. s-a întors si din aceeaşi boxa a sustras şi un televizor pe care a doua zi l-a dus la un centru de reparaţii TV și l-a dat martorului I.G. în schimbul unui telefon mobil. Inculpatul a vândut telefonul primit martorului T.D., cu suma de 40 lei.

Martorul I.G. a predat organelor de poliţie televizorul primit şi a fost restituit părţii vătămate.

Din cercetări a rezultat ca iniţial, cei doi au fost însoţiţi până la bloc de inculpatul N.C.C. care a rămas în apropiere, stand de vorba cu martorul G.C.

Aceştia i-au văzut pe inculpatul Z.A. și pe numitul C.V. când au ieşit din bloc cu bagaje asupra lor, după care, inculpatul N.C.C. a mers la locuinţa inculpatului, fiind prieteni şi a văzut borcanele cu alimente sustrase.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare, la locuinţa inculpatului au fost găsite 6 borcane cu alimente sustrase de la partea vătămată, au fost ridicate de organele de politie şi restituite părţii vătămate.

Din materialul probator administrat nu a rezultat participarea inculpatului N.C.C. la comiterea infracţiunii, astfel că, faţă de acesta procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat.

Deşi partea vătămată a declarat că i-au fost sustrase şi scule electrice, respectiv bormaşina, flex, rotopercutor şi maşină de tăiat gresie, nu s-a stabilit ca aceste bunuri au fost sustrase de inculpat si C.V., motiv pentru care procurorul a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetărilor.

De asemenea, procurorul a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor faţă de numitul C.V., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

Fată de numitul I.G. procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, prev. de art. 221 C. pen., întrucât nu a rezultat că acesta cunoştea provenienţa din furt a televizorului achiziţionat de la inculpatul Z.A.

Cu privire la latura civilă/ în timpul urmăririi penale:

Partea vătămată I.S. a estimat valoarea prejudiciului cauzat la suma de 1100 lei, suma cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

Cele reţinute mai sus rezultă din - declaraţia părţii vătămate I.S. proces verbal de cercetare la fata locului proces verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare declaraţie martor N.C.C. declaraţie martor I.G., declaraţie martor G.C. dovada de predare bunuri, proces verbal de reconstituire planşa foto, declaraţie martor asistent P.G., proces verbal de confruntare.

D) - în noaptea de 14/15 aprilie 2013 inculpatul C.B.V., împreună cu inculpaţii Ţ.L.C. şi Ş.G.M., au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate G.V. din Bârlad, de unde au sustras 3 biciclete, în timp ce inculpatul Z.A.C. a asigurat paza locului şi i-a ajutat să scoată bunurile.

Partea vătămată a declarat că bicicletele au fost cumpărate de ea din Germania, fiind evaluate la suma totală de 25.000 lei.

Partea vătămată a susţinut că nu deţine documente de achiziţie a celor trei biciclete, însă a precizat că bicicletele sustrase sunt: una în valoare de 5.000 lei, una în valoare de 8.000 lei, iar cea de-a treia este - în valoare de 12.000 lei.

Aceasta a mai declarat că în cursul lunii aprilie 2013 i-a relatat nepotului ei martorul A.P.A. - faptul că doreşte sa vândă o bicicletă, din cele patru pe care le deţine, iar acesta să-i caute un client.

Nepotul părţii vătămate l-a prezentat acesteia pe un prieten al său, amator să cumpere biciclete, cunoscut sub numele de C. şi despre care se ştia că este preot şi este o persoană de încredere, respectiv pe inculpatul P.N. a vizitat casa părţii vătămate, a văzut bicicletele fiind interesat să le cumpere, şi chiar le-a fotografiat cu telefonul mobil.

Partea vătămată intenţiona să vândă doar una dintre biciclete, cea mai mică cu suma de 500 de euro, inculpatul P.N. s-a arătat interesat, dar deoarece în acel moment a susţinut că are doar suma de 1.200 lei, a afirmat că va mai strânge bani.

După aproximativ două săptămâni partea vătămată a mai primit vizita a doi potenţiali clienţi, despre care a aflat ulterior că erau prieteni cu inculpatul şi că era posibil să fi fost trimişi chiar de acesta.

În acelaşi timp, martorul A.P., în căutare de clienţi pentru biciclete l-a contactat şi pe inculpatul Ţ.L.C. care a venit la locuinţa părţii vătămate în data de 14 aprilie 2013 si a vizionat bicicletele si a văzut locul unde erau depozitate, sub un şopron.

În aceeaşi zi, inculpatul Ţ.L.C. l-a contactat pe inculpatul P.N. căruia i-a spus despre intenţia părţii vătămate de a vinde bicicleta şi suma cerută.

Din declaraţia inculpatului T.L.C. dată în timpul urmăriri penale reiese că inculpatul P.N. nu a fost de acord cu suma cerută afirmând că este dispus să ofere 500 euro dacă inculpatul va reuşi să sustragă toate bicicletele moment în care inculpatul T.L.C. i-a spus că o să le sustragă el şi o să i le vândă.

În consecinţă în seara de 14 aprilie 2013 în jurul orelor 21.00 inculpatul T.L.C. împreună cu inculpaţii C.B.V., Z.A.C. şi inculpatul Ş.G.M. au mers la locuinţa părţii vătămate G.V. pentru a sustrage bicicletele pe care le văzuse Ţ.L.C. şi P.N., cunoscând locul în care erau depozitate relativ greu accesibil.

În timp ce inculpatul Z.A.C. a rămas de pază în stradă ceilalţi inculpaţi au escaladat gardul prin curţile familiilor B.N. şi H. au pătruns în curtea părţii vătămate G.V. şi au sustras trei biciclete pe care le-au dat peste gard la inculpatul Z.A.C.

Fiecare din inculpaţii C.B.V., T.L.C. şi Ş.G.M. au plecat pe câte o bicicletă şi au mers la domiciliul inculpatului P.N. pentru a le vinde.

Inculpatul Z.A.C. s-a întâlnit cu ceilalţi inculpaţi după ce s-a deplasat pe jos la locul de întâlnire.

E). - Inculpatul P.N., cunoscând că bunurile pe care urmează să le cumpere sunt sustrase, cunoscând inclusiv locul de unde fuseseră sustrase şi pe partea vătămată, le-a cerut inculpaţilor să se întâlnească în alt loc, respectiv în apropierea Şcolii unde în aceeaşi noapte de 14/15 aprilie 2013 a cumpărat bicicletele contra sumei de 300 euro, urmând ca ulterior să le mai achite 300 euro.

Banii au fost împărţiţi în mod egal între cei trei inculpaţi.

Inculpaţii Z.A.C. şi C.B.V. au recunoscut săvârşirea faptei atât cu ocazia audierii cât şi la conducerea în teren, în prezenta martorilor asistenţi.

Inculpatul Ş.G.M. a negat participarea sa la comiterea infracţiunii însă declaraţia sa este contrazisă de cea a inculpaţilor Z.A. și C.B.

Inculpatul T.L.C. după audierea ca făptuitor s-a sustras cercetărilor fiind efectuate forme de căutare.

Inculpatul P.N. a recunoscut că a cumpărat trei biciclete de la inculpatul T.L. contra sumei de 300 euro negând însă că a cunoscut provenienţa din furt a acestora.

De asemenea, a declarat că după ce le-a cumpărat a vândut bunurile unor persoane necunoscute.

Faptul că inculpatul a cunoscut că bunurile erau sustrase reiese din declaraţia inculpatului T.L. care i-a spus acestuia că va sustrage bicicletele şi i le va vinde la un preţ cu care era de acord inculpatul.

De altfel inculpatul P. i-a cerut inculpatului T.L. să nu vină cu bunurile la domiciliul său, ci i-a dat ca loc de întâlnire o stradă din apropierea Şcolii din Bârlad, în timpul nopţii, într-un loc retras, pentru a nu fi observat de eventuale patrule de politie.

Inculpatul P.N. a cunoscut şi valoare reală a bunurilor, oferind suma de 600 euro pentru toate trei biciclete, în condiţiile în care întrucât nu a fost de acord cu suma de 1.000 euro cerută de partea vătămată doar pentru o bicicletă.

Aceste aspecte înlătură apărarea inculpatului, în sensul că nu a cunoscut provenienţa din furt a bunurilor. Cu ocazia confruntării, a rezultat că inculpatul P.N. a afirmat faţă de Ţ.L. că nu trebuia să sustragă bunurile.

Având în vedere că inculpatul Ţ.L.C. s-a sustras de la judecată şi nu a putu fi audiat, singura probă privind o eventuală participaţie a inculpatului P.N. la săvârşirea infractiunii de furt, sub forma instigării sau complicităţii, eventual a favorizării infractorului, fiind declaraţia inculpatului Ţ.L.C. din timpul urmăriri penale, confruntarea dintre aceştia lăsând loc unui dubiu asupra intenţiei inculpatului P.N. cu privire la această faptă, acest dubiu profită inculpatului, conturându-se cert doar elementele faptei mai sus descrise, de primire a unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând că bunul provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta s-a urmărit obţinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material.

Cu privire la latura civilă, în timpul urmăririi penale:

Partea vătămată G.V. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 25.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, nerecuperate., din care declară că a recuperat suma de 660 lei, rămânând de recuperat suma de 24.340 lei.

Cele reţinute mai sus rezultă din declaraţia părţii vătămate G.V., proces verbal de cercetare la fata locului, planşa foto, declaraţie martor N.C., declaraţie martor B.N., declaraţie martor L.V., declaraţie martor H.A.M., declaraţie martor G.V., declaraţie martor M.E., proces verbal de prezentare pentru recunoaştere, proces verbal de reconstituire, planşa foto, declaraţie martor asistent P.G., proces verbal de confruntare, declaraţii făptuitor Ţ.L., declaraţii făptuitor Z.A., declaraţie fapt. C.B.V.

F). - în noaptea de 26/27 aprilie 2013 inculpaţii Z.A.C. şi C.B.V. împreună cu inculpaţii P.R. şi N.C.C. s-au hotărât să sustragă bunuri din locuinţa de protocol aparţinând SC H.P. SRL Bârlad.

În urma hotărârii infracţionale, inculpatul Z.A.C. a mers la domiciliul inculpatului C.B.V. (la cererea acestuia) de unde a adus un cleşte, mănuşi chirurgicale si o sacoşă.

Cu ajutorul cleştelui, inculpaţii C.B.V. şi P.R. au tăiat lacătul şi plasa din gard, după care au pătruns în apartamentul de protocol şi au sustras 2 saci cu carne congelată, 5 bidoane de 5 litri cu vin si 2 bidoane cu ţuică, în timp ce inculpaţii Z.A.C. şi N.C.C. asigurau paza locului faptei şi au ajutat la transportarea bunurilor sustrase.

Inculpaţii C.B.V. şi P.R. au purtat mănuşi pe mâini pentru a nu lăsa urme papilare.

Toţii cei patru inculpaţi au transportat bunurile pe o alee din spatele blocurilor în apropierea barului SC L. SRL şi au rămas să fie păzite de inculpatul Z.A.C. şi de inculpatul N.C.C., în timp ce ceilalţi doi au plecat să caute o maşină cu care să le transporte. La un moment dat, un echipaj de jandarmi i-a observat pe Z.A. si N.C., s-au apropiat, însă cei doi au fugit.

Bunurile au fost ridicate de lucrătorii de poliţie care au fost anunţaţi de jandarmi iar ulterior, predate părţii vătămate.

Cu ocazia cercetării la fata locului au fost relevate si ridicate urme papilare iar, în urma exploatării si efectuării constatării telrmco-ştiinţifice, a rezultat că aparţin inculpaţilor N.C.C. şi Z.A.C.

Cu privire la latura civilă, în timpul urmăririi penale:

Partea vătămată SC H.P. SRL, prin reprezentant N.N. a comunicat că nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât bunurile au fost recuperate.

Cele reţinute mai sus rezultă din: declaraţia părţii vătămate N.N., proces verbal de cercetare la fata locului, planşa foto, raport de constatare tehnico-ştiinţifica, declaraţie martor P.M., declaraţie martor T.S., proces verbal de reconstituire, planşa foto, declaraţii inculpat P.R., declaraţii inculpat N.C., declaraţii înv. Z.A., declaraţie inculpat C.B.V.

Prin acelaşi rechizitor procurorul a dispus :

Scoaterea de sub urmărire penală a inculpat N.C.C., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (p.v. I.S.).

Neînceperea urmăririi penale fata de numiţii P.C.V. și I.G. pentru săvârşirea infrartiunii de tăinuire, prev. de art. 221 C. pen.

Disjungerea cauzei si continuarea cercetărilor fata de numitul C.V. pentru săvârşirea furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. ( parte vât. I.S.) si pentru continuarea cercetărilor privind celelalte bunuri reclamate ca sustrase de partea vătămată I.S.

Cu privire la datele personale ale fiecărui inculpat instanţa reţine următoarele:

1. Inculpatul Z.A.C. are vârsta de 27 de ani, este necăsătorit, studii 10 clase, fara ocupaţie, cu antecedente penale - conform fisei de cazier judiciar.

Prin Ordonanţa nr. 1678/P/2007 din 12 martie 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad inculpatul a fost sancţionat cu amenda aciministrativă în sumă de 400 lei pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 - 209 C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 2643/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad din 07 iunie 2010 inculpatul a fost sancţionat cu amenda administrativă în sumă de 250 lei pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art. 208-209 C. pen.

2. Inculpatul C.B.V. are vârsta de 25 de ani, este necăsătorit, studii 9 clase, fara ocupaţie, cu antecedente penale - conform fisei de cazier judiciar.

Prin Ordonanţa nr. 1627/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad din 27 martie 2012 inculpatul a fost sancţionat cu amenda administrativă în sumă de 1.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3) C. pen.

3. Inculpatul N.C.C. are vârsta de 39 de ani, este necăsătorit, studii 9 clase, fara ocupaţie, cu antecedente penale - conform fisei de cazier judiciar.

Prin sentinţa penală nr. 693/1992 a judecătoriei Bârlad a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208-209 C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 279 din 28 octombrie 1999 a Tribunalului Vaslui a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol prev. de art. 20 raportat la art. 197 C. pen., pedeapsă din executarea căreia a fost eliberat condiţionat la data de 16 iulie 2003 rămânând un rest de 910 zile închisoare.

4. Inculpatul Ş.G.M., are vârsta de 24 de ani, studii 5 clase, fara ocupaţie, cu antecedente penale - conform fisei de cazier judiciar.

Prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 a judecătoriei Bârlad rămasă definitivă la data de 03 iulie 2012 a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi distrugere prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.e şi art. 217 alin. (1) C. pen., pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiţionat în baza art. 81 C. pen. şi s-a fixat termen de încercare de 2 ani şi 10 luni.

5. Inculpatul P.R., cu antecedente penale - conform fișei de cazier judiciar.

Prin Ordonanţa nr. 292/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad inculpatul a fost sancţionat cu amenda administrativă în sumă de 200 lei pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 - 209 C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 1276/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad inculpatul a fost sancţionat cu amenda administrativă în sumă de 250 lei pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art. 208-209 C. pen.

6. Inculpatul T.L.C. are vârsta de 24 de ani, studii 8 clase, fără ocupaţie, fără antecedente penale - conform fisei de cazier judiciar.

7. Inculpatul P.N. are vârsta de 34 de ani, studii şcoala profesională, fără ocupaţie, fără antecedente penale - conform fisei de cazier judiciar.

Inculpatul Z.A.C. a fost cercetat în stare de arest preventiv, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 38 emis la data de 11 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad.

Inculpatul C.B.V. a fost cercetat în stare de arest preventiv, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 37 emis la data de 11 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad.

Inculpaţii N.C.C., Ş.G.M., P.R., T.L.C., P.N. au fost cercetaţi în stare de libertate.

La judecarea cauzei în primă instanţă, la primul termen de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii: Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G.M., P.R., interpelaţi fiecare, au declarat, personal, că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

Inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G.M.P.R., au declarat, că recunosc în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le pot administra la acest termen de judecată şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşeşte.

Audiaţi fiind, pe rând, fiecare, inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G., M.P.R. au recunoscut în totalitate faptele cu privire la săvârşirea cărora au fost trimişi în judecată, în modalitatea reţinută în rechizitor, aspect confirmat şi de probele administrate în cursul urmării penale.

Astfel, instanţa reţine că depoziţiile inculpatului se coroborează cu întreg probatoriul administrat în cauză, împrejurare în raport de care constată că devin incidente dispoziţiile art. 69 C. proc. pen., în baza cărora declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

În consecinţă, instanţa a dat eficienţă cererilor Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G.M., P.R., apreciind că îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 3201 alin. (1)-(6) C. proc. pen., a admis cererea fiecărui inculpat şi a trecut la judecarea cauzei, numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, trecând la soluţionarea laturii penale motivat de faptul că, din probele adrninistrate, rezultă că faptele săvârşite de fiecare din inculpaţii mai sus menţionaţi sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la fiecare inculpat, pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul, având un regim sancţionator care exclude pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

Instanţa de judecată a procedat la soluţionarea laturii penale şi civile privind pe inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G.M., P.R. constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că faptele există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de fiecare inculpat aşa cum s-a reţinut în rechizitoriul parchetului, iar aceştia răspund penal.

Cu privire la inculpaţii Ţ.L.C., care s-a sustras de la judecată şi P.N. care nu a recunoscut fapta şi a solicitat administrarea de probe pentru dovedirea nevinovăţiei, instanţa a continuat judecarea cauzei în procedura de drept comun cu administrare de probe.

Instanţa a apreciat că pentru soluţionarea laturii penale cu privire la cei doi inculpaţi în procedura de drept comun şi a acţiunii civile privind pe toţi inculpaţii nu se impune disjungerea de latura penală şi în consecinţă, instanţa a continuat judecata, păstrând spre judecată cauza în întregul său, sub aspectul laturii penale şi sub aspectul laturii civile, cauza fiind complexă, existând legătură de indivizibilitate între toate aspectele şi laturile cauzei, o eventuală disjungere afectând buna soluţionare a cauzei, toate elementele acesteia fiind în conexitate, sub aspectul întregii activităţi infracţionale săvârşite de toţi inculpaţii, cu efect asupra ambelor acţiuni, penală şi civilă.

Instanţa a apreciat că pentru soluţionarea actiunii civile nu se impune administrarea de noi probe în faţa instanţei, probele administrate în timpul urmăririi penale, făcând dovada prejudiciului cauzat, iar inculpaţii au fost de acord să despăgubească părţile vătămate cu contravaloarea prejudiciului aşa cum a fost solicitat şi dovedit, în măsura stabilirii legăturii de cauzalitate dintre fapta inculpaţilor şi prejudiciul produs.

Faţă de probatoriul administrat în cauză, instanţa apreciază că în modalitatea descrisa mai sus:

l.-A). Fapta inculpatului major Z.A.C. care, în cursul lunii noiembrie 2010, pe timp de zi, prin efracţie împreună cu inculpatul major C.B.V. au sustras dintr-un uscător, un sac cu mcălţăminte aparţinând părţii vătămate Ş.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), i) C. pen.

- B). Fapta inculpatului major Z.A.C. care, în noaptea de 04/05 septembrie 2012 a sustras, prin efracţie, patru capace ornament de la autoturismul părţii vătămate T.N., aflat parcat pe strada V.P. din Bârlad, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e), g), i) C. pen.

- C). Fapta inculpatului Z.A.C. care, în noaptea de 18/19 septembrie 2012, împreună cu învinuitul major C.V., prin efracţie au sustras mai multe borcane cu alimente conservate aparţinând părţii vătămate I.S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

- D). Fapta inculpatului major Z.A.C. care, în noaptea de 14/15 aprilie 2013, a asigurat paza locului faptei si a ajutat, cu intenţie pe inculpaţii majori C.B.V., S.G.M. şi Ţ.L.C. să sustragă 3 biciclete din curtea locuinţei părţii vătămate G.V., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

- F). Fapta inculpatului major Z.A.C. care, în noaptea de 26/27 aprilie 2013, împreună cu inculpatul major N.C.C. au ajutat cu intenţie pe inculpaţii majori C.B.V. şi P.R. să sustragă prin efracţie bunuri din locuinţa de protocol aparţinând SC H.P. SRL Bârlad, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

Incidenţa dispoziţiilor art. 209 lit. a), e), g), i) C. pen. privind forma calificată a furtului este determinată de săvârşirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; e) într-un loc public; g) în timpul nopţii; i) prin efracţie, escaladare.

În cauză sunt incidente prev. art. 33 lit. a) C. pen., privind concursul real de infracţiuni având în vedere faptul că inculpatul a comis mai multe infracţiuni înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre aceste fapte.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă potrivit art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât acesta a prevăzut şi a urmărit.

2.-A). Fapta inculpatului major C.B.V. care în cursul lunii noiembrie 2010 pe timp de zi prin efracţie împreună cu inculpatul major Z.A.C. au sustras dintr-un uscător, un sac cu încălţăminte aparţinând părţii vătămate Ş.C., întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), i C. pen.

- D). Fapta inculpatului major C.B.V. care, în noaptea de 14/15 aprilie 2013 împreună cu inculpaţii majori S.G.M. şi Ţ.L.C. au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate G.V. de unde au sustras 3 biciclete întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

- F). Fapta inculpatului major C.B.V. care. în noaptea de 26/27 aprilie 2013 împreună cu inculpatul major P.R. au pătruns prin efracţie în locuinţa de protocol aparţinând SC H.P. SRL Bârlad, de unde au sustras bunuri fiind ajutaţi de inculpaţii Z.A.C. și N.C.C. întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

Incidenţa dispoziţiilor art. 209 lit. a), g), i) C. pen. privind forma calificată a furtului este determinată de săvârşirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul noptii; i) prin efracţie escaladare.

În cauză sunt incidente prev. art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul real de infracţiuni având în vedere faptul că inculpatul a comis mai multe infracţiuni înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre aceste fapte.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă potrivit art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât acesta a prevăzut şi a urmărit.

3. -F). Fapta inculpatului major N.C.C. care, în noaptea de 26/27 aprilie 2013 împreună cu inculpatul major Z.A.C. au ajutat cu intenţie pe inculpaţii majori C.B.V. şi P.R. să sustragă prin efracţie bunuri din locuinţa de protocol aparţinând SC H.P. SRL Bârlad, întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., reţinerea stării de recidivă fiind omisă în actul de sesizare al instanţei.

Inculpatul a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen. fiind condamnat prin sentinţa penală nr. 279 din 28 octombrie 1999 a Tribunalului Vaslui la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare/ pedeapsă din executarea căreia a fost eliberat condiţionat la data de 16 iulie 2003 rămânând un rest de 910 zile închisoare împlinit la data săvârşirii faptelor din prezenta cauză, cu privire la această condamnare nefiind împlinit termenul de reabilitare.

Faptele pentru care este judecat în prezenta cauză au fost săvârşire de către inculpat în stare de recidiva postexecutorie prev. de art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., deoarece după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, inculpatul a săvârşit din nou o infracţiune cu intenţie, după executarea acesteia, dar înainte de a interveni reabilitarea, termen care s-ar fi împlinit la data de 16 aprilie 2014, faptele din prezenta cauză fiind săvârşite la data de 26/27 aprilie 2013, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an, pedeapsa pentru infracţiunea de furt calificat fiind închisoare de la 3 ani la 15 ani.

În consecinţă, în temeiul art. 334 C. proc. pen., instanţa va schimba încadrarea juridică dată faptelor cu privire la săvârşirea căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad din 02 iulie 2013 în Dosar nr. 2556/P/2011 cu privire la inculpatul N.C.C., din infracţiunile de:

- „complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL.„

În infracţiunea de:

- „complicitate la infracţiunea de furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL."

Incidenţa dispoziţiilor art. 209 lit. a), g), i) C. pen. privind forma calificată a furtului este determinată de săvârşirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul nopţii; i) prin efracţie, escaladare.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă potrivit art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât acesta a prevăzut şi a urmărit.

4.- D). Fapta inculpatului major Ş.G.M. care, în noaptea de 14/15 aprilie 2013, împreună cu inculpaţii majori C.B.V. şi T.L.C. au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate G.V. de unde au sustras 3 biciclete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Incidenţa dispoziţiilor art. 209 lit. a), g), i) C. pen. privind forma calificată a furtului este determinată de săvârşirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul nopţii; i) prin efracţie, escaladare.

Inculpatul Ş.G.M. a săvârşit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie - prev. de art. 37 lit. a) C. pen., fiind comisă în termenul de încercare al suspendăm condiţionate privind pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 a Judecătoriei Bârlad.

Faptele pentru care este judecat în prezenta cauză au fost săvârşire de către inculpat în stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., deoarece după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, inculpatul a săvârşit din nou o infracţiune cu intenţie, în timpul executării acesteia - respectiv în perioada termenului de încercare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an (pedeapsa pentru infracţiunea de furt calificat fiind închisoare de la 3 ani la 15 ani).

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă potrivit art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât acesta a prevăzut şi a urmărit.

5.- F). Fapta inculpatului major P.R. care. în noaptea de 26/27 aprilie 2013, împreună cu inculpatul major C.B.V. au pătruns prin efracţie în locuinţa de protocol aparţinând SC H.P. SRL Bârlad, de unde au sustras bunuri, fiind ajutaţi de inculpaţii Z.A.C. și N.C.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

Incidenţa dispoziţiilor art. 209 lit. a), g), i) C. pen. privind forma calificată a furtului este determinată de săvârşirea faptei de furt în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul nopţii; i) prin efracţie, escaladare.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă potrivit art. 19 alin. (1) punctul 1 lit. a) C. pen., întrucât acesta a prevăzut şi a urmărit.

6.- D). Fapta inculpatului major Ţ.L.C. care, în noaptea de 14/15 aprilie 2013, împreună cu inculpaţii majori S.G.M. şi C.B.V. au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate G.V. de unde au sustras 3 biciclete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.

Incidenţa dispoziţiilor art. 209 lit. a), g), i) C. pen. privind forma calificată a furtului este determinată de săvârşirea faptei de furt rn următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; g) în timpul noptii; i) prin efracţie, escaladare.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă potrivit art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât acesta a prevăzut şi a urmărit.

7.- E). Fapta inculpatului major P.N. care, în noaptea de 14/15 aprilie 2013 a cumpărat de la inculpaţii Ţ.L., C.B., Z.A. şi S.G.M. trei biciclete cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de furt, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 C. pen.

În baza textelor de lege enunţat mai sus şi a dispoziţiilor art. 345 C. proc. pen., instanţa urmează sa aplice fiecărui inculpat, câte o pedeapsă, pentru fiecare infracţiune săvârşită, la individualizarea căreia se vor avea in vedere disp. art. 52 și 72 C. pen.

Conform acestor texte de lege, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se va tine seama şi de limitele de pedeapsă fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La individualizarea judiciară a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. şi anume dispoziţiile părţii generale, gradul de pericol concret al faptei, împrejurările concrete în care acestea au fost comise, instanţa apreciind că faptele săvârşite de inculpaţi au o gravitate sporită, un pericol ridicat pentru ordinea publică, fiind săvârşite pe timp de noapte, prin efracţie, escaladare, cu mai multe persoane, un număr mare de fapte, cu premeditare, inculpaţii având asupra lor cleşte şi mănuşi pentru a nu lăsa urme, aspecte care demonstrează o preocupare continuă pentru procurarea de mijloace de trai prin mijloace ilicite, prin infracţiuni contra patrimoniului, inculpaţii acţionând într-o coeziune de grup, cunoscându-se reciproc şi sprijinindu-şi acţiunile.

Pericolul concret pentru ordinea publică reiese atât din împrejurările comiterii faptei, cât şi din circumstanţele personale ale inculpaţilor.

Astfel, inculpaţii au recunoscut că au comis faptele pentru a face rost de bani, întrucât nu au nicio ocupaţie, nici un venit, considerând aceasta cea mai facilă modalitate de a obţine venituri.

Inculpaţii au recunoscut săvârşirea infracţiunilor abia când au fost puşi in faţa unor probe clare, când au fost găsite bunurile la percheziţii, ori când au fost identificate urme papilare la locul faptei.

Din fişele de cazier judiciar, rezultă că, inculpaţilor le-au fost aplicate sancţiuni administrative pentru comiterea altor furturi, iar aceştia au continuat să săvârşească fapte antisociale, nerealizând clementa de care au beneficiat din partea organelor judiciare, manifestând perseverenţă în săvârşirea unui număr mare de fapte împotriva patrimoniului persoanei.

Inculpaţii au fost anterior sancţionaţi cu amenzi administrative pentru comiterea unor fapte de furt, fiindu-le acordată astfel posibilitatea să îşi îndrepte conduita, însă aceştia nu au înţeles clemenţa organelor statului, manifestând o atitudinea antisociala recurentă, ceea ce demonstrează indiferenţa acestuia faţă de respectarea normelor de convieţuire socială, săvârşind fapte similare cu faptele pentru care sunt judecaţi şi care dovedesc perseverenţa şi specializarea infracţională a inculpaţilor.

Faţă de antecedentele penale, inculpaţii au manifestat o atitudinea antisociala recurentă, ceea ce demonstrează inconştienţa acestora şi indiferenţa lor fată de respectarea normelor de convieţuire socială, săvârşind fapte similare cu faptele pentru care sunt cercetaţi şi care dovedesc perseverenţa şi specializarea infracţională a inculpaţilor şi că sancţiunile anterioare, nu au impus respect pentru valorile sociale, nici temere cu privire la faptul că ar putea fi sancţionaţi, inculpaţii manifestându-se refractar la orice act educaţie sau de manifestare a unei forte coercitive, circumstanţele personale (inculpaţii nu au ocupaţie, astfel încât există posibilitatea ca acesta să săvârşească noi fapte penale pentru a-şi asigura mijloacele de trai).

Sustragerea de bunuri a devenit pentru inculpaţi, un mod de viaţă, fiindu-le dezvoltat în anturajul infracţional din care fac parte, comportamentul infracţional, faptele din prezenta cauză nefiind un incident nefericit în viaţa acestora.

Deşi numai o parte dintre inculpaţi au fost cercetaţi în stare de arest preventiv în prezenta cauză, instanţa apreciază că şi faptele săvârşite de inculpaţii cercetaţi în stare de libertate au un pericol social sporit, comparabil cu cel al faptelor săvârşite de inculpaţii autori direcţi, deoarece formele de complicitate prin pază, asigurare transport inculpaţi şi număr mare de bunuri pe distanţă relativ mare, întreaga activitate infracţională a inculpaţilor s-a desfăşurat cu certitudinea că vor fi sprijiniţi atât în asigurarea reuşitei, finalizării activităţii de sustragere de bunuri, cât şi că vor fi ajutaţi la valorificarea acestor bunuri, coeziune infracţională care urma să asigure un câştig tuturor inculpaţilor.

Faţă de modalitatea de săvârşire a faptelor, care dovedesc din partea inculpaţilor, o preocupare infracţională, instanţa apreciază că scopul de prevenire şi reeducare poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de o durată proporţională cu gravitatea faptei, doar prin aplicarea pedepsei închisorii.

Instanţa apreciază că este necesară aplicarea unui pedepse care să-şi atingă scopul de reeducare, pedeapsă care să asigure şi siguranţa cetăţenilor în forţa ocrotitoare a legii, dar şi în exemplul moral în sensul că o pedeapsă eficientă şi proporţională cu gravitatea faptelor, descurajează un comportament infracţional manifestat în scopul favorizării persoanelor care sustrag bunuri, sancţionând aceste manifestări în mod corespunzător.

Pentru aceste motive, instanţa apreciază că este necesara aplicarea unor sancţiuni care sa contribuie la reeducarea inculpaţilor, prin formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Valoarea economică a bunurilor sustrase, va fi avută în vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, în sensul ca pedeapsa aplicată să constituie un tratament sancţionator adecvat şi suficient, iar recuperarea parţială a prejudiciilor nu s-a produs prin concursul comportamentului diligent şi stăruitor al inculpaţilor, ci prin intervenţia organelor de poliţie, prejudiciul fiind recuperat parţial prin restituire în natură ca efect al intervenţiei autorităţilor, şi nu prin stăruinţa depusă de infractori pentru înlăturarea rezultatului infracţiunii sau de reparare a pagubei pricinuite, valoare care fără a fi derizorie, va fi avută în vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, în sensul că pedeapsa aplicată să constituie un tratament sancţionator adecvat şi suficient.

1. 2. Cu privire la inculpaţii majori, Z.A.C. ŞI C.B.V., instanţa apreciază că, lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un real pericol pentru ordinea publică având în vedere perseverenţa în activitatea infracţională, multitudinea şi gravitatea faptei, valoarea mare a prejudiciului, modalitatea comiterii acestuia - respectiv cu mai multe persoane, pe timp de noapte, prin escaladare şi efracţie, angrenarea şi a altor persoane, reliefează pericolul social concret al faptelor săvârşite de inculpaţi, sporit, fiind necesară aplicarea unor pedepse mai aspre, care să-şi atingă scopul de - reeducare, prin. izolare temporară de societate, pedeapsă care să asigure şi siguranţa cetăţenilor privind protejarea bunurilor, a patrimoniului, siguranţa în forţa ocrotitoare a legii, dar şi în exemplul moral în sensul că o pedeapsă eficientă şi proporţională cu gravitatea faptelor, descurajează obţinerea de venituri în mod ilicit sancţionând aceste manifestări în mod corespunzător.

Inculpaţii vor beneficia cu privire la pedeapsa ce va fi aplicată de instanţă, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere că sunt aplicabile dispoziţiile judecaţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei, urmând ca durata acesteia să fie spre limita minimă prevăzută de lege, respectiv de câte 2 (doi) ani închisoare, pedeapsă va fi aplicate fiecăruia din inculpaţii mai sus menţionaţi, pentru fiecare faptă de furt calificat şi complicitate la infracţiunea de furt calificat.

Lăsarea în libertate a inculpaţilor Z.A.C. ŞI C.B.V. prezintă un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere că pentru faptele comise pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 15 ani, indiferent de valoarea prejudiciului, iar comportamentul antisocial al acestora demonstrează periculozitatea lor, iar faptul că inculpaţii nu au nicio ocupaţie, existând posibilitatea ca aceştia să săvârşească şi alte infracţiuni.

Executarea pedepsei în regim de detenţie este singura în măsură să realizeze scopul educativ şi de exemplaritate al acestuia, precum şi îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni, dar şi o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

3.+ 4.+ 5. Cu privire la inculpaţii N.C.C., Ş.G.M., P.R., instanţa va pronunţa condamnarea inculpaţilor la pedeapsa închisorii, aceştia beneficiind cu privire la fiecare pedeapsă ce va fi aplicată de instanţă, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere că sunt aplicabile dispoziţiile judecaţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei, urmând ca durata acesteia să fie spre limita miriimă prevăzută de lege, respectiv de câte 2 (doi) ani închisoare, pedeapsă va fi aplicate fiecăruia din inculpaţii mai sus menţionaţi, pentru fiecare faptă de furt calificat şi complicitate la infracţiunea de furt calificat.

Având în vedere starea de recidivă în care inculpaţii N.C.C. şi Ş.G.M. au săvârşit faptele din prezenta cauză singura modalitate de aplicare a pedepsei închisorii este ce cu executare efectivă.

4. Cu privire la inculpatul Ş.G.M., a săvârşit faptele deduse judecăţii în prezenta cauză în cursul termenului de încercare de 2 ani şi 10 luni stabilit prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad - rămasă definitivă la data de 03 iulie 2012 (Dosar nr. 864/189/2012).

Infracţiunile pentru care este cercetat şi judecat inculpatul în prezenta cauză, au fost săvârşită cu intenţie, de către inculpat, în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen., în intervalul de timp de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare anterioară şi până la împlinirea termenului de încercare fixat de instanţă (care s-ar fi împlinit la data de 03 mai 2015) - faptele deduse judecăţii în prezenta cauză fiind săvârşite în data de 14/15 aprilie 2013, infracţiunea săvârşită ulterior fiind descoperită înainte de expirarea termenului de încercare.

Instanţa apreciază că sunt aplicabile dispoziţiile imperative ale art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, care prevede că, în situaţia în care, în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, dispoziţii asupra cărora, de altfel, a fost atrasă atenţia inculpatului, fiindu-i puse în vedere prin hotărârea anterioară.

Revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii este obligatorie, conform art. 83 alin. (1) C. pen., dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune intenţionată pentru care s-a pronunţat o hotărâre de condamnare.

În acest caz, instanţa nu poate dispune o nouă suspendare condiţionată a executării pedepsei, indiferent dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 81 alin. (1) lit. b) privind durata pedepsei aplicate pentru infracţiunea anterioară, întrucât, potrivit art. 83 alin. (3) C. pen., numai dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă - nu şi atunci când aceasta este săvârşită cu intenţie - decizia Înaltei Curții de Casație și Justiție, secţia penală, Decizia nr. 212 din 22 ianuarie 2008.

Obligativitatea revocării suspendării condiţionate exclude posibilitatea aplicării art. 81 alin. (1) lit. b) C. pen., chiar dacă pedeapsa a cărei suspendare se revocă nu este mai mare de 6 luni. Acceptând această posibilitate ar însemna să se dispună o a doua suspendare pentru aceeaşi pedeapsă.

Inculpatul a pierdut beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei anterioare prin comportamentul său de săvârşire de noi fapte în timpul termenului de încercare, iar faţă de persistenţa infracţională a inculpatului instanţa apreciază că este benefică izolarea acestuia de societatea, scopul de reeducare şi prevenţie urmând a fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, în condiţiile în care modalitate de executare a pedepsei anterioare nu şi-a atins scopul.

În consecinţă, în temeiul art. 83 C. pen., instanţa va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei 10 (doi) luni închisoare - (termen de încercare de 2 ani şi 10 luni), la care a fost condamnat inculpatul Ş.G.M. prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad - rămasă definitivă la data de 03 iulie 2012 (Dosar nr. 864/189/2012).

Va cumula pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad şi va dispune ca inculpatul să execute în întregime pedeapsa de 2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

6. Cu privire la inculpatul Ţ.L.C., instanţa apreciază că deşi nu figurează cu antecedente penale, fapta acestuia este de o gravitate sporită prin modalitatea de săvârşire, începând cui modul în care a avut acces la bunuri, iniţiativa săvârşirii faptei, antrenarea şi a altor făptuitori, relaţia cu partea vătămată, modalitatea de valorificare a bunurilor, şi valoarea mare a prejudiciului, nerecuperat, la care se adaugă poziţia procesuală de sustragere de la judecată, atitudinea oscilatorie în cursul urmăririi, urmând ca instanţa să aplice o pedeapsă orientată spre minimul prev. de lege pentru infracţiunea de furt calificat, respectiv de 3 ani închisoare.

7. Cu privire la inculpatul P.N., acesta a manifestat o atitudine nesinceră pe tot parcursul procesului, nu a cooperat la aflarea adevărului, şi deşi nu are antecedente penale, activitatea sa este apreciată de instanţă ca având un pericol social sporit, pentru că prin calitatea sa de cumpărător al bunurilor sustrase a căror provenienţă o cunoştea a asigurat finalitatea şi motivaţia operaţiunii de sustragere a celorlalţi inculpaţi.

Deşi o parte din probe indică un rol mult mai important al acestui inculpat în întreaga activitate infracţională de sustragere a bicicletelor, având în vedere că inculpatul T.L.C. s-a sustras de la judecată şi nu a putu fi audiat singura probă privind o eventuală participaţie a inculpatului P.N. la săvârşirea infracţiunii de furt, sub forma instigării sau complicităţii fiind declaraţia inculpatului T.L.C. din timpul urmăriri penale, confruntarea dintre aceştia lăsând loc unui dubiu asupra intenţiei inculpatului P.N. cu privire la această faptă, acest dubiu profită inculpatului, conturându-se cert doar elementele faptei de tăinuire, urmând ca instanţa să aplice o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptei, respectiv de 1 an închisoare.

Executarea pedepsei în regim de detenţie cu privire la inculpatul P.N. este singura în măsură să realizeze scopul educativ şi de exemplaritate al acestuia, precum şi îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni, dar şi o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. instanţa va interzice fiecărui inculpat exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii,

Instanţa nu va interzice inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza I C. pen., deşi art. 71 reglementează obligaţia instanţei de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a)-c) C. pen.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale, astfel cum a statuat C.E.D.O. prin Hotărârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut ca indiferent de durata pedepsei și de natura infracţiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnaţi din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nicio legătura intre interdicţia votului şi scopul pedepsei, de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni si de a asigura reinserţia sociala a infractorului.

De asemenea, instanţa nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen., deoarece inculpaţii nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infracţiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c).

5.+ 6. Ca modalitate de executare, instanţa apreciază că reeducarea a inculpaţilor P.R. şi T.L.C. se poate realiza şi prin lăsarea în libertate, respectiv prin suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 C. pen. având în vedere şi limitele pedepsei aplicate şi rezultante, având în vedere persoana şi conduita inculpaţilor, anterior săvârşirii faptei prin inexistenţa antecedentelor penale, sau a unor antecedente care permit aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., sancţiuni administrative, raportat şi la durata pedepsei stabilită de instanţă pentru faptele deduse judecăţii în prezenta cauză, vârsta inculpaţilor, situaţia socială, atitudinea de regret a inculpatului P.R.

Conform art. 81 C. pen., care reglementează: Condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate, instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă, când nu există concurs de infracţiuni;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi acordată şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c).

În temeiul art. 82 C. pen., se va fixa termen de încercare pentru fiecare inculpat şi în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Durata suspendării condiţionate a executării pedepsei va constitui termen de încercare pentru inculpaţi şi se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate fiecăruia din inculpaţii P.R. şi Ţ.L.C., la care se va adăuga un interval de timp de câte 2 ani pentru fiecare inculpat.

Se va atrage atenţia fiecărui inculpat asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionata a executării pedepsei.

Cu privire la măsurile preventive:

Prin ordonanţa din data de 10 iunie 2013 s-a dispus reţinerea inculpaţilor C.B.V. si Z.A.C. pe o durată de 24 ore.

La data de 11 iunie 2013, prin Încheierea nr. 32, dată în Dosarul nr. 3024/189/2013, Judecătoria Bârlad a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor C.B.V. si Z.A.C. pentru o durata de 29 zile, începând cu data de 11 iunie 2013, până la 09 iulie 2013, inclusiv, fiind emise mandate de arestare preventivă nr. 37 și nr. 38/2013.

La primirea dosarului la instanţă, ca urmare a înregistrării rechizitoriului prin care inculpatul, în stare de arest a fost trimis în judecată în prezenta cauză, instanţa din oficiu, în temeiul art. 3001 C. proc. pen. a verificat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, pe care a menţinut-o prin încheiere, măsură verificată şi menţinută pe tot parcursul judecării cauzei, conform dispoziţiilor legale, respectiv art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., măsură care a fost prelungită şi menţinută şi pe parcursul judecării cauzei, inculpaţii fiind cercetaţi în stare de detenţie.

Ca o consecinţă a condamnării, în baza art. 88 C. pen. instanţa va deduce din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventiv a inculpatului Z.A.C. de la 10 iunie 2013 - la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. va menţine starea de arest a inculpatului Z.A.C.

Ca o consecinţă a condamnării, în baza art. 88 C. pen. instanţa va deduce din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventiv a inculpatului C.B.V. de la 10 iunie 2013 - la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. va menţine starea de arest a inculpatului C.B.V.

Cu privire la latura civilă, în faza de judecată:

- Partea vătămată I.S. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.100 lei reprezentând despăgubiri.

- Partea vătămată G.V. s-a constituit parte civilă suma de 2.400 lei reprezentând despăgubiri.

- Părţilor vătămate T.N. şi SC H.P. SRL. au declarat că nu se constituie părţi civile deoarece prejudiciile au fost recuperate.

- Partea vătămată Ş.C. a declarat că nu se constituie parte civilă, deşi prejudiciul în valoare de 1.000 lei nu a fost recuperat.

Sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile conform art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. - art. 1357 C. civ. ( Legea nr. 287 din 2009 privind C. civ.), fiind stabilită legătura de cauzalitate dintre prejudiciu, fapta făptuitorului şi acţiunea culpabilă a acestuia, cu privire la paguba produsă părţii vătămate, instanţa apreciind că răspunzători de producerea pagubei în patrimoniul părţii vătămate.

În temeiul art. 14 şi 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. -art. 1357 C. civ. (Legea nr. 287 din 2009 privind C. civ.), instanţa apreciază că cererea părţii civile este întemeiată şi dovedită, urmând a fi admisă, urmând ca, pentru o parte din fapte, răspunderea inculpaţilor participanţi la acea faptă să fie solidară, deoarece prejudiciul a fost produs ca urmare a săvârşirii infracţiunilor în participaţie, urmând ca inculpaţii să fie obligat în solidar.

În consecinţă, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată I.S.

Va admite acţiunea civilă formulată de partea vătămată G.V.

Va obliga pe inculpatul Z.A.C. să plătească părţii civile I.S. suma de 1.100 lei reprezentând despăgubiri.

Va obliga, în solidar, pe inculpaţii Z.A.C., C.B.V., Ş.G.M., Ţ.L.C. şi P.N. să plătească părţii civile G.V. suma de 2.400 lei reprezentând despăgubiri.

Va lua act că părţile vătămate T.N., SC H.P. SRL şi Ş.C., nu se constituie părţi civile.

Va constata recuperate prejudiciile produse părţilor vătămate T.N. şi SC H.P. SRL.

Va constata nerecuperat prejudiciul produse părţii vătămate Ş.C. în valoare de 1.000 lei, motiv pentru care va face aplicarea dispoziţiilor art. 118 lit. e) C. pen. conform căruia bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, se confiscă, instanţa va confisca :

În consecinţă, în temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpatul Z.A.C. suma de 500 lei.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpatul C.B.V. suma de 500 lei."

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G.M. şi P.N., calea de atac fiind recalificată de către instanţă ca fiind apel.

Apărătorii inculpaţilor Z.A.C., C.B.V., N.C.C. si Ş.G.M. au solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate ca urmare a reţinerii art. 5 din N.C.P., privind legea mai favorabila, arătând ca pedepsele sunt prea mari, având in vedere ca au recunoscut comiterea faptelor.

Inculpatul P.N., a solicitat achitarea, pe motiv ca nu a comis fapta penala, nu a cunoscut provenienţa bunurilor cumpărate iar, in subsidiar, a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate ca urmare a reţinerii art. 5 din N.C.P., privind legea penală mai favorabila.

Examinând sentinţa atacată, atât prin prisma motivelor invocate, cât si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de apel a apreciat apelurile ca fiind fondate, pentru următoarele considerente:

Faptele au fost recunoscute de inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C. și Ş.G.M. in faţa primei instanţe, care au solicitat ca judecata sa se facă in baza art. 3201 C. proc. pen., iar pedepsele aplicate s-au făcut in condiţiile disp. art. 320 alin. (7) C. proc. pen.

Inculpatul P.N., a pledat nevinovat si in fata primei instanţe.

Curtea analizând critica inculpatului P. privind nevinovăţia sa, a constatat că aceasta este nefondată.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect, pe baza probelor administrate, situaţia de fapt, făcându-se şi o încadrare juridică a faptei săvârşite de inculpatul-apelant P.N.

Astfel, instanţa de apel a reţinut în acord cu instanţa de fond că inculpatul P.N., în noaptea de 14/15 aprilie 2013, a cumpărat de la inculpaţii Ţ.L., C.B., Z.A. şi Ş.G.M. trei biciclete cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de furt.

Această faptă în drept, întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de "tăinuire" prev. de art. 221 vechiul C. pen.

Prezumţia de nevinovăţia de care se bucură inculpatul a fost răsturnată din coroborarea următoarelor mijloace de probă reţinute corect de prima instanţă, care a si motivat ca, inculpatul P.N. a recunoscut că a cumpărat trei biciclete de la inculpatul Ţ.L., contra sumei de 300 euro, negând însă că a cunoscut provenienţa din furt a acestora.

Însă, faptul că inculpatul a cunoscut că bunurile erau sustrase reiese din declaraţia inculpatului Ţ.L. care i-a spus acestuia că va sustrage bicicletele şi i le va vinde la un preţ cu care era de acord inculpatul.

S-a mai reţinut ca, inculpatul P. i-a cerut inculpatului Ţ.L. să nu vină cu bunurile la domiciliul său, ci i-a dat ca loc de întâlnire o stradă din apropierea Şcolii din Bârlad, în timpul nopţii, într-un loc retras, pentru a nu fi observat de eventuale patrule de poliţie.

Rezultă aşa dar că, inculpatul a cunoscut şi valoare reală a bunurilor, oferind suma de 600 euro pentru toate trei biciclete, în condiţiile în care nu a fost de acord cu suma de 1.000 euro cerută de partea vătămată doar pentru o bicicletă.

În acord cu argumentele primei instanţe si, instanţa de apel a constatat că aceste aspecte înlătură apărarea inculpatului, în sensul că nu a cunoscut provenienţa din furt a bunurilor. Cu ocazia confruntării, a rezultat că inculpatul P.N. a afirmat faţă de Ţ.L. că nu trebuia să sustragă bunurile.

Prin urmare, s-a reţinut că nu există dubii cu privire la comiterea faptei de către inculpat aşa cum a fost reţinută de instanţa fondului.

În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 5 din N.C.P., instanţa de apel a reţinut că, infracţiunile pentru care au fost condamnaţi inculpaţii apelanţi, sunt prevăzute de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) din N.C.P. şi sunt pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, respectiv de la 2 la 7 ani.

În vechiul C. pen. pedepsele erau de la 3 la 15 ani închisoare.

Infracţiunea de tăinuire este prev. de art. 270 în N.C.P., pedepsibilă cu închisoare de al 1 la 5 ani sau cu amenda, pe când in vechiul C. pen. nu era prevăzuta alternativa amenzii, iar maximul special era de 7 ani închisoare.

În această situaţie legea mai favorabilă este actualul C. pen. si inculpaţii urmează sa beneficieze de această lege, care prevede limite de pedeapsă mult reduse fata de vechiul C. pen.

Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate pentru săvârşirea mfracţiunilor pentru care au fost condamnaţi inculpaţii, după noul cod trebuie adaptate noilor limite de pedeapsa conform art. 74 N.C.P.

În acest context, instanţa de apel a avut în vedere atât modalitatea concretă de săvârşire a faptelor şi consecinţele produse, precum şi datele ce îi caracterizează pe inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C. si Ş.G.M. care au recunoscut comiterea infracţiunilor şi limitele speciale ale pedepselor din N.C.P. aşa cum s-a arata mai sus.

În cazul inculpatului P., instanţa de apel a reţinut că acesta nu are antecedente penale.

Având în vedere aspectele invocate, s-a reţinut că se impune reducerea pedepselor aplicate, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea care să contribuie la a-i determina pe inculpaţi sa nu mai comită fapte penale.

Prin urmare, constatând aşadar, că individualizarea pedepselor trebuie adaptata noilor hmite de pedeapsă prevăzute de N.C.P., instanţa de apel a apreciat criticile formulate de inculpaţii-apelanţi ca fiind întemeiate, urmând a fi luate în considerare.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 168 din 08 aprilie 2014 instanţa de apel, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile formulate de inculpaţii Z.A.C., C.B.V., N.C.C., Ş.G.M. şi P.N., a desfiinţat, în parte sentinţa atacată, în latură penală şi rejudecând:

l. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, stabilită inculpatului Z.A.C., în pedepsele componente care au fost repuse în individualitatea lor.

A fost redus cuantumul pedepselor aplicate inculpatului Z.A., cu antecedente penale, aflat în prezent în Penitenciarul Iaşi - în stare de arest preventiv, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 38 emis la data de 11 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad, după cum urmează:

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată/ pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), art 229 alin. (1) lit. d), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. vechi şi art. 5 N.C.P. în dauna părţii vătămate Ş.C.;

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată/ pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. vechi şi art. 5 N.C.P. în dauna părţii vătămate T.N.;

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. vechi şi art. 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate l.S.).

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an si 4 (patru) luni închisoare pedeapsa aplicată/ pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) si art. 77 lit. a), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., vechi şi art; 5, N.C.P., în dauna părţii vătămate G.V.;

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d) și art. 77 lit. a), N.C.P. cu aplicarea art 3201 alin. (7) C. proc. pen., vechi şi art. 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL., toate, săvârşite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. vechi.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. vechi, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare.

A fost dedusă din pedeapsa rezultantă durata arestării preventive de la 03 Octombrie 2013 la zi.

2. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, stabilită inculpatului C.B.V., în pedepsele componente care au fost repuse în mdividualitatea lor.

A fost redus cuantumul pedepselor aplicate inculpatului C.B.V., cu antecedente penale, aflat în prezent în Penitenciarul Iaşi, - în stare de arest preventiv, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 37 emis la data de 11 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad, după cum urmează:

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsă aplicată, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. vechi şi art. 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate Ş.C.;

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pedeapsa aplicată, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) și art. 77 lit. a), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., vechi şi art. 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate G.V.:

- de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d) și art. 77 lit. a), N.C.P. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., vechi şi art. 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL., toate, săvârşite în concurs real în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. vechi.

În baza art. 33 lit a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. vechi, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă durata arestăm preventive de la 03 Octombrie 2013 la zi.

3. A fost redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului N.C.C., cu antecedente penale - recidivist, de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare pedeapsa aplicată, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d) și art. 77 lit. a), N.C.P., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. vechi și cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., vechi şi art. 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate SC H.P. SRL.

4. A fost redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Ş.G.M., cu antecedente penale, de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pedeapsă aplicată, pentru săvârşirea infracţiunu de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) și art. 77 lit. a), N.C.P., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. vechi și cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., vechi şi art 5 N.C.P., în dauna părţii vătămate G.V.

A fost menţinută revocarea suspendării condiţionate a executăm pedepsei 10 (zece) luni mchisoare - (termen de încercare de 2 ani şi 10 luni), la care a fost condamnat inculpatul Ş.G.M. prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad - rămasă definitivă la data de 03 iulie 2012 (Dosar nr. 864/189/2012).

S-a cumulat pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin prezenta decizie cu pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 318 din 19 iunie 2012 pronunţată de Judecătoria Bârlad.

S-a dispus ca inculpatul să execute în întregime pedeapsa de 2 (doi) ani şi 2 (doua) luni închisoare.

5. S-a înlăturat condamnarea inculpatului P.N. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 C. pen. si interzicerea exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul P.N, fără antecedente penale, la pedeapsa de:

- 250 zile amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 270 N.C.P., cu art. 61 si art. 5 N.C.P.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate şi au fost înlăturate cele contrare prezentei.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile inculpaţilor, inclusiv onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu în cuantum de cate 400 lei (total 1.200 lei), pentru inculpaţii: Z.A.C., C.B.V. și N.C.C., au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi privind pe inculpatul P.N., invocând cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Prin Încheierea nr. 152/RC din 08 septembrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 3383/189/213*, a fost admisă în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi împotriva Deciziei penale nr. 168 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul P.N.

S-a trimis cauza în vederea judecării recursului în casaţie, cu citarea părţilor.

Prin motivele scrise, parchetul a solicitat în temeiul art. 448 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 438 alin. (1) pct. 12 din acelaşi cod, admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi înlăturarea greşitei aplicări a legii, susţinut, în esenţă, că instanţa de apel a aplicat inculpatului P.N. pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, pedeapsa de 250 zile amendă, fără a stabili însă, un cuantum al sumei amenzii pe zi, cuantum care se înmulţeşte cu numărul de zile amendă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. pen.

Prin urmare, parchetul a precizat că instanţa de apel trebuia ca în limitele minime şi maxime prevăzute de lege pentru o zi amendă, respectiv 10 lei şi 500 lei, să stabilească o pedeapsă constând într-o sumă de bani reprezentând amenda, potrivit art. 61 alin. (1) C. pen.

În concluzie, s-a arătat că prin nestabilirea de către instanţa de apel a sumei corespunzătoare unei zile amendă, şi nici a cuantumul amenzii, ci doar a unui număr de zile amendă, s-a aplicat inculpatului P.N. o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de criticile formulate în recursul în casaţie declarat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În cauza de faţă, inculpatul P.N. a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 221 C. pen. anterior, constând în aceea că, în noaptea de 14/15 aprilie 2013, a cumpărat de la inculpaţii Ţ.L., C.B., Z.A. şi Ş.G.M. trei biciclete cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de furt.

În raport de intrarea în vigoare a N.C.P, la data de 01 februarie 2014, instanţa de apel a constatat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 alin. (1) C. pen., fapta pentru care inculpatul P.N. a fost condamnat, având corespondent în art. 270 din N.C.P.

Astfel, s-a constatat că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 din N.C.P., cuprinse între 1 şi 5 ani închisoare sau amenda sunt mai mici, faţă de cele prevăzute de art. 221 C. pen. anterior, de la 3 luni la 7 ani ani închisoare.

Curtea de apel, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen., a înlăturat condamnarea inculpatului P.N. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev.de art. 221 C. pen. anterior şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., şi a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 250 zile amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prev. de art. 270 din N.C.P., cu aplicarea art. 61 din N.C.P.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen.

Potrivit art. 61 alin. (1) şi (2) C. pen., amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului, iar cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor amendă. Suma corespunzătoare unei zile - amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile.

Aplicând inculpatului P.N. o pedeapsă de 250 zile amendă, în condiţiile în care nu a fost stabilit cuantumul unei zile amendă şi, în consecinţă, nici cuantumului amenzii obţinut ca urmare a înmulţirii numărului zilelor - amendă cu suma corespunzătoare unei zile amendă, Înalta Curte constată că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, fiind incident cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. pen.

Astfel, în procesul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului P.N., instanţa de apel după ce a ales aplicarea pedepsei amenzii, nu a respectat dispoziţiile art. 61 alin. (2) C. pen., conform cărora cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor amendă şi art. 61 alin. (3) C. pen. care stipulează că, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile - amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

În consecinţă, Înalta Curte constată incidenţa cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., întrucât în cauză s-a aplicat pedeapsa în alte limite decât cele prevăzute de lege, ca urmare a nestabilirii de către instanţa de apel a cuantumului unei zile amendă, astfel că va dispune înlăturarea greşitei aplicări a legii, în sensul că va stabili cuantumul unei zile amendă la suma de 20 lei/zi, ţinând cont de faptul că inculpatul nu are ocupaţie şi nici persoane în întreţinere.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi împotriva Deciziei penale nr. 168 din 8 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul P.N.

Va casa, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 439 din 3 octombrie 2013 a Judecătoriei Bârlad, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.N. şi numai sub aspectul pedepsei principale aplicate şi rejudecând cauza în aceste limite:

Va menţine condamnarea inculpatului P.N. pentru infracţiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen. şi va dispune ca acesta să execute 5.000 lei amendă, corespunzător unui număr de 250 zile amendă, respectiv 20 lei/zi amendă.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi vor rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 300 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi împotriva Deciziei penale nr. 168 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul P.N.

Casează, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 439 din 3 octombrie 2013 a Judecătoriei Bârlad, numai în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul P.N. şi numai sub aspectul pedepsei principale aplicate.

Rejudecând cauza în aceste limite:

Menţine condamnarea inculpatului P.N. pentru infracţiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen. şi dispune ca acesta să execute 5.000 lei amendă, corespunzător unui număr de 250 zile amendă, respectiv 20 lei/zi amendă.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi rămân în sarcina statului iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în sumă de 300 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 octombrie 2014.