Jurisdictional conflict in payment order: validity of contractual forum selection clause against exclusive consumer protection rules

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva la data de 21 noiembrie 2014, sub nr. 11237/221/2014, creditoarea SC A. SA Simeria a formulat cerere privind ordonanţa de plată prin care a solicitat obligarea debitoarei C.A. la plata sumei de 4.821,15 RON, pentru mărfurile livrate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 281 din 30 ianuarie 2015, Judecătoria Deva a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a ordonanţei de plată formulată de către creditorul SC A. SA Simeria, în contradictoriu cu debitorul C.A., în favoarea Judecătoriei Corabia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Deva a reţinut că potrivit art. 121 teza I C. proc. civ. cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, iar din contractul depus la dosarul cauzei nu rezultă indicii că debitorul ar acţiona într-o altă calitate, decât aceea de consumator.

În acest context, instanţa a constatat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 121 teza a ll-a C. proc. civ., raportat la art. 126 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, în litigiile din materia protecţiei drepturilor consumatorului, alegerea instanţei competente poate interveni numai după naşterea dreptului la despăgubire, orice clauză contrară fiind considerată nescrisă, astfel că, alegerea de competenţă efectuată prin intermediul contractelor este lipsită de eficacitate juridică, sens în care a apreciat că nu este competentă din punct de vedere teritorial să judece prezenta acţiune, domiciliul debitorului consumator aflându-se în comuna Izbiceni, judeţul Olt.

La Judecătoria Corabia, dosarul a fost înregistrat la data de 26 martie 2015, sub nr. 11237/221/2014.

Prin sentinţa civilă nr. 498 din 25 mai 2015 pronunţată de Judecătoria Corabia a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de creditoarea SC A. SA, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect ordonanţă de plată, în favoarea Judecătoriei Deva.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Corabia a apreciat, potrivit înscrisurilor din dosar că litigiul este între doi profesionişti şi vizează activităţile lor de comerţ şi de producţie, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 121 teza I C. proc. civ., conform cărora, cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.

În temeiul dispoziţiilor art. 133 şi art. 135 C. proc. civ., instanţa a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă, sens în care a dispus suspendarea soluţionării cauzei şi înaintarea dosarului pentru soluţionarea conflictului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.

Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie legală care să stabilească o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial.

Potrivit art. 109 C. proc. civ. „cererea de chemare în judecată formulată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta”.

Conform art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-art. 112, mai sunt competente (...) „instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract”.

În speţă, Înalta Curte constată că creditoarea SC A. SA Simeria a învestit Judecătoria Deva cu o cerere pentru ordonanţă de plată a sumei de 4.821,15 RON derivând din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţile în litigiu la data de 16 februarie 2013.

Din verificarea acestui înscris aflat la fila 5 din dosarul Judecătoriei Deva, se reţine că prin art. 4 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi, acestea au convenit ca, „în cazul în care nu se va ajunge la înţelegere, cauza va fi supusă organelor de justiţie competente din Deva”.

Potrivit art. 126 alin. (1) C. proc. civ. „părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă”.

În speţa de faţă, competenţa teritorială nu este exclusivă, reclamantul creditor având alegerea între mai multe instanţe competente, potrivit art. 116 C. proc. civ., printre aceste instanţe fiind şi Judecătoria Deva, astfel că, în cauză se constată că sunt întrunite şi condiţiile prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul competenţei teritoriale alternative mai este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea uni contract.

Prin urmare, Judecătoria Deva este instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei, dar şi instanţa convenită de părţi.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2015.