Appeal annulled as void for bare submission lacking mandatory illegality grounds.

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

1. Soluţia pronunţată de instanţa de fond

Prin încheierea din 29 octombrie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 87 din Legea nr. 161/2003 şi a art. 2 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 raportat la dispoziţiile art. 121 şi art. 16 alin. (1) din Constituţia României.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul V.P., fără a indica motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, în raport cu lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente, urmează a analiza cu prioritate, excepţia tardivităţii şi excepţia nulităţii recursului.

Contrar susţinerilor intimatei, din analiza actelor de la dosar se constată că recursul a fost declarat în termenul de 48 de ore prevăzut art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că încheierea atacată a fost pronunţată la data de 29 octombrie 2014, iar recursul a fost declarat la data de 31 octombrie 2014, prin fax, astfel că excepţia tardivităţii recursului este neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată că această excepţie este întemeiată având în vedere următoarele aspecte:

Prin încheierea atacată, Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a respins cererea reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale

Potrivit art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge însă de la comunicarea hotărârii.

Conform art. 488 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 488 alin. (3), cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea, sub sancţiunea nulităţii.

Raportat la dispoziţiile menţionate mai sus şi în contextul în care reprezentantul recurentei a susţinut în şedinţa publică din 17 noiembrie 2014 că încheierea i-a fost comunicată la data de 20 noiembrie 2014, motiv pentru care înţelege să susţină oral criticile aduse încheierii atacate, Înalta Curte constată în cauza de faţă, recurenta nu şi-a motivat demersul procesual, formulând doar declaraţie de recurs, iar lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul constituie neîndeplinirea unei obligaţii legale cu caracter imperativ, astfel cum este instituită de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d), prevăzută sub sancţiunea nulităţii de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Totodată, văzând şi dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. potrivit cărora recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu întruneşte condiţia de formă a indicării motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, condiţie cu privire la care normele de procedură prevăd sancţiunea nulităţii cererii.

Soluţia instanţei de recurs. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., republicat, va constata nul recursul, decizia urmând a fi comunicată părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia tardivităţii recursului invocată de intimata Agenţia Naţională de Integritate, Inspecţia de Integritate ca neîntemeiată.

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de aceeaşi intimată şi în consecinţă, constată nul recursul declarat de V.P. împotriva încheierii din 29 octombrie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. 3995/115/2013/a1.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2014.

Procesat de GGC - CL