Negative conflict of jurisdiction over contravention for employment without written contracts; place of offense determined by work site rather than employer's registered office

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin Cererea înregistrată la data de 27 martie 2014, pe rolul Judecătoriei Piteşti, reclamanta SC O.C. SRL a formulat plângere contravenţională împotriva Procesului-verbal de contravenţie din 5 martie 2014 întocmit de I.T.M. Argeş, solicitând anularea actului respectiv, iar, în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii aplicate cu sancţiunea avertismentului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 9.940 din 21 octombrie 2014, Judecătoria Piteşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, reţinând, în esenţă, în raport cu prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 şi ale art. 16 alin. (1) şi art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii, că locul săvârşirii contravenţiei, constând în nerespectarea obligaţiei de a încheia contracte individuale de muncă, este la sediul angajatorului.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 1.026 din 3 februarie 2015, Judecătoria Oradea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând, în esenţă, în raport cu prevederile art. 16 şi art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii, că locul săvârşirii contravenţiei este punctul de lucru al societăţii situat în Piteşti unde persoanele au fost primite la muncă fără a avea contract individual de muncă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, rezultă că petenta a învestit instanţa cu o plângere împotriva Procesului-verbal de contravenţie prin care s-a reţinut săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii, ca urmare a constatării că, la punctul de lucru situat în Municipiul Piteşti, au fost identificate două persoane prestând activităţi pentru şi sub autoritatea societăţii fără a avea încheiate cu angajatorul contracte individuale de muncă în formă scrisă, conform art. 16 alin. (1) C. muncii.

Potrivit art. 260 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) C. muncii:

"Art. 260 - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:

e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 RON la 20.000 RON pentru fiecare persoană identificată;

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare."

În virtutea normei de trimitere de la art. 260 alin. (3) C. muncii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora: "Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia".

Astfel, pentru determinarea instanţei competente, prezintă relevanţă stabilirea locului săvârşirii contravenţiei.

Din analiza prevederilor art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii, se reţine că locul săvârşirii contravenţiei este locul primirii la muncă - punctul de lucru - a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă.

Or, punctul de lucru unde a fost săvârşită contravenţia este situat în raza teritorială a Judecătoriei Piteşti.

La pronunţarea prezentei decizii, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa sa anterioară în soluţionarea unor conflicte de competenţă similare, reprezentată cu titlu de exemplu de deciziile nr. 2.078/2014 şi nr. 1.870/2014.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. din 2010, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC O.C. SRL în contradictoriu cu pârâtul I.T.M. Argeş în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2015.

Procesat de GGC - N