Inadmissibility of appeal against irrevocable appellate judgment in challenge to medical disciplinary decisions

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 10 aprilie 2012, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea acţiunea formulată de reclamanţii L.D.G. şi L.E., împotriva deciziei din 31 martie 2011 a Colegiului medicilor Vâlcea, Comisia locală de disciplina şi a deciziei din 16 martie 2012, a Colegiului medicilor din România, Comisia superioara de disciplină, solicitând anularea acestora ca fiind netemeinice şi nelegale.

Prin sentinţa civilă nr. 2453 din 9 aprilie 2013 Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi în consecinţă a respins acţiunea formulată de reclamanţii L.D.G. şi L.E. în contradictoriu cu pârâtele Comisia locala de disciplina a Colegiului medicilor Vâlcea şi Comisia superioara de disciplina a Colegiului medicilor din România.

Împotriva acestei soluţii reclamanţii L.D.G. şi L.E., prevalându-se de prerogativa conferită prin dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, au promovat înlăuntrul termenului legal recurs, care a fost trimis spre soluţionare, urmare a admiterii cererii de strămutare, Curţii de Apel Braşov, secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia nr. 2131/R din 19 septembrie 2014, Curtea de Apel Braşov a respins recursul declarat de recurenţii reclamanţi L.D.G. şi L.E. împotriva sentinţei nr. 2453 din 9 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, pe care a menţinut-o.

Împotriva deciziei nr. 2131/R din 19 septembrie 2014 a Curţii de Apel Braşov au declarat recurs L.D.G. şi L.E.

Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurenţi, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este inadmisibil, după cum se va arăta în continuare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

În conformitate cu dispoziţiile C. proc. civ., în prezent sunt instituţionalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătoreşti, şi anume apelul, recursul, contestaţia în anulare, revizuirea şi recursul în interesul legii.

C. proc. civ. reglementează în Titlul V, Capitolul I recursul (art. 299-art. 316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului.

Conform dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţionale sunt supuse recursului.

Rezultă astfel, că hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit dispoziţiilor citate, pot fi atacate cu recurs.

În cauză hotărârea recurată este irevocabilă şi în consecinţă, nesusceptibilă de reformare pe calea exercitării unui nou recurs.

Prin urmare, nu există posibilitatea de a se declara recurs împotriva unei hotărâri date în recurs şi aceasta deoarece în temeiul art. 377 alin. (2) C. proc. civ. din 1865, hotărârile date în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs.

În aceste condiţii, în raport cu dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de L.D.G. şi L.E. împotriva deciziei nr. 2131/R din 19 septembrie 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2015.