Correction of costs order in divorce appeal held inadmissible as ancillary to irrevocable decision

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele;

Prin sentinţa civilă nr. 5769 din 18 iunie 2013 pronunţată în Dosar nr. 35410/300/2012, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, a admis acţiunea reclamantei A.F. formulată în contradictoriu cu pârâtul A.Ş.

A desfăcut căsătoria încheiată între soţi la data de 19 ianuarie 1984 şi înregistrată în Registrul Stării civile al Primăriei sectorului 2, cu nr. 79/1984, din vina soţului pârât, stabilind că reclamanta va reveni ia numele dinaintea căsătoriei, acela de „T.”.

A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.239 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 24/ A din 09 ianuarie 20l4, Tribunalul Bucureşti, secţia III-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul A.Ş. împotriva sentinţei menţionate.

Prin Decizia nr. 1063 din 23 iunie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a constatat nul recursul declarat de pârâtul A.Ş. împotriva deciziei civile nr. 24/ A din 09 ianuarie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia III-a civilă.

Prin încheierea din 15 decembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis cererea formulată de petenta (intimata-reci amantă) Angelescu Floarea în temeiul art. 281 C. proc. civ. şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 1063 din 23 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 35410/300/2012, prin omisiune, în sensul că l-a obligat pe recurentul-pârât A.Ş. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei către intimata-reclamantă A.F.

Împotriva încheierii din 15 decembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 35410/300/2012, recurentul-pârât A.Ş. declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, în raport de art. 304 pct. 9 şi art. 2813 C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27 ianuarie 2015, fiind stabilit termen pentru soluţionare la 25 februarie 2015.

Înalta Curte, la termenul din 25 februarie 2015, a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport de art. art. 28 C. proc. civ., pe care o va admite şi va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele care succed.

Conform art. 281 C. proc. civ. „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”.

Potrivit art. 2813 C. proc. civ., „încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi 281, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 2812 C. proc. civ. sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea.”

Împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ. „hotărârile date tară drept de apei, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe jurisdicţionale sunt supuse recursului”, iar potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 din acelaşi cod „sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii”.

Prin coroborarea textelor legale anterior citate, rezultă că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date tară drept de apei, cele date în apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile prevăzute de lege.

Faţă de aceste dispoziţii, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi de atac.

În raport de textele legale menţionate, Decizia nr. 1063 din 23 iunie 2014 prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a constatat nul recursul declarat de pârâtul A.Ş. - în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea erorii materiale - este o decizie irevocabilă, nefiind susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 299 C. proc. civ.

Prin urmare, în raport de art. 2813 C. proc. civ., nu este susceptibilă de recurs nici încheierea din 15 decembrie 2014 prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis cererea formulată de petenta (intimata-reclamantă) şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 1063 din 23 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 35410/300/2012, prin omisiune, în sensul că l-a obligat pe recurentul-pârât A.Ş. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei către intimata-reclamantă A.F.

Aşa fiind, Înalta Curte, având în vedere considerentele expuse, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A.Ş. împotriva încheierii din 15 decembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 35410/300/2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A.Ş. împotriva încheierii din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie pronunţată în Dosarul nr. 35410/300/2012.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 februarie 2015.