Real property partition claim assigned to Săliște District Court under exclusive situs jurisdiction.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Săliște District Court, ruling in favor of that court and against the Turda District Court. The underlying dispute is a real property partition action (ieșire din indiviziune) brought by a co-heir seeking to divide a plot of land, holding that the parties are co-owners under a property title and inheritance certificate; the plaintiff asked for the land to be allocated in kind to the other parties without payment of a compensation (sultă) to him. The conflict arose because Săliște declined jurisdiction, viewing the claim as a succession proceeding falling under the exclusive competence of the court of the deceased's last domicile (Turda), while Turda declined, viewing it as a real action over immovable property. The decisive legal basis is Article 117(1) and (3) of the Civil Procedure Code, which establishes the exclusive territorial jurisdiction of the court where the immovable is located for claims concerning real property, a rule of public order that cannot be derogated by the parties; Article 118 on succession competence was inapplicable because there was no principal inheritance dispute. Since the land is located in Dobârca, within the Săliște court's jurisdiction, that court must hear the case, and the decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 118 C. proc. civ, art. 117 C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ; Real property partition claim assigned to Săliște District Court under exclusive situs jurisdiction: În aceste condiţii, rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. 117 C. proc. civ., pricina dedusă judecăţii având natura juridică a unei acţiuni reale imobiliare ce atrage competenţa instanţei de la locul situării imobilului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sălişte la data de 11 noiembrie 2014 reclamantul B.O.A. a chemat în judecată pârâţii B.G.C., M.R., M.A., G.R. şi L.C., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa:
- să constate că reclamantul împreună cu pârâţii au calitatea de coproprietari asupra terenului situat în extravilanul satului Dobârca, oraş Miercurea Sibiului, jud. Sibiu, conform Titlului de proprietate emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate;
- să dispună sistarea stării de indiviziune, prin atribuirea în natură a întregului teren pârâţilor, fără plata de sultă în favoarea reclamantului.
Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, în măsura în care se vor opune la admiterea acţiunii promovate.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a moştenit de la defunctul său tată, defunctul B.O.I., o cotă parte nedeterminată din dreptul de proprietate asupra terenului în cauză. Tatăl reclamantului a moştenit la rândul său această cotă nedeterminată de la M.M., pârâţii fiind deopotrivă coproprietari ai acestui teren. Tatăl reclamantului a încercat să ajungă la o înţelegere cu pârâţii cu privire la împărţirea acestui teren, însă fără niciun rezultat.
Prin întâmpinare, pârâtul B.G.C. a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sălişte, raportat la prevederile art. 118 C. proc. civ., dat fiind că defuncta M.M. a avut ultimul domiciliu în Turda.
Prin Sentinţa civilă nr. 284 din 24 iunie 2015, Judecătoria Sălişte a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Turda.
În motivare s-a reţinut că, anterior partajului, părţile solicită practic o dezbatere succesorală, care este de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului.
Prin Sentinţa civilă nr. 1.896 din 13 septembrie 2015, Judecătoria Turda a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sălişte.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, cererea de faţă nu vizează partajarea averii succesorale a autorului comun al părţilor, ci exclusiv sistarea indiviziunii asupra unui teren al cărui drept de proprietate a fost reconstituit pe numele moştenitorilor, în calitate de coproprietari, urmând a fi împărţit în materialitatea sa, conform cotelor succesorale legale ce li se cuvin.
În aceste condiţii, rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. 117 C. proc. civ., pricina dedusă judecăţii având natura juridică a unei acţiuni reale imobiliare ce atrage competenţa instanţei de la locul situării imobilului.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit acţiunii introductive, reclamantul a înţeles să sesizeze instanţa de judecată cu o cerere de partajare a unui bun imobil distinct identificat în Titlul de proprietate din data de 30 ianuarie 2003 emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Sibiu, precum şi în Certificatul de moştenitor nr. 113 din 21 august 2014 eliberat de Societatea Profesională Notarială "L." din Cluj-Napoca.
Faţă de obiectul juridic al acţiunii principale, respectiv partaj judiciar al unui bun imobil, Înalta Curte reţine ca incidente în cauză prevederile art. 117 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., ce reglementează o competenţă absolută, de ordine publică în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., pe care părţile nu o pot înlătura, în legătură cu cererile referitoare la imobile.
Între părţi nu există un litigiu principal privitor la moştenire care să atragă competenţa teritorială a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit dispoziţiilor art. 118 C. proc. civ.
Ceea ce se solicită este ieşirea din indiviziune cu privire la un teren asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moştenitorilor în calitate de coproprietarii, pe care aceştia o au conform titlului obţinut asupra terenului ce urmează a fi împărţit.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că imobilul a cărui partajare se solicită se află în extravilanul satului Dobârca, judeţul Sibiu, în temeiul dispoziţiilor art. 117 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Judecătoriei Sălişte îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sălişte.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2015.
Procesat de GGC - N