Revision petition time-barred despite alleged conflict between Supreme Court and Court of Appeal judgments on 1937 cadastral rectification

Asupra cererii de revizuire de faţă constată următoarele:

La data de 28 ianuarie 2015, Prepozitura Ordinului Canonic P. cu Hramul „S.Ş.P.M.” din Promontoriul Oradea a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 4415 din 10 octombrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2857/1/2012.

Prin decizia menţionată a fost respinsă cererea formulată de reclamantul F.R.A., Prepozit Prelat al Prepoziturii Ordinului Canonic P. cu Hramul „S.Ş.P.M.” din Promontoriul Oradea, de refacere a Dosarului nr. 804/1938 ai Tribunalului Suprem.

Invocând în drept dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. precum şi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Codex Iuris Canonici, Codul civil austriac, Regulamentul Carte Funciară din 1855 şi Constituţia României, revizuienta a susţinut, în esenţă, că prin Decizia nr. 4415 din 10 octombrie 2013, Înalta Curte a respins cererea de refacere a Dosarului nr. 804/1938, reţinând că litigiul ce a făcut obiectul acestui dosar nu ar fi fost soluţionat în calea de atac a recursului în timp ce prin Decizia nr. 967 din 11 noiembrie 2014, Curtea de Apel Oradea a reţinut că litigiul privind „rectificarea inscripţiunii de sub B1 din coala Cărţii Funciare nr. x a comunei Sânmartin la pct. 17 din partea B - foaia de proprietate a CF comuna Sânmartin jud. Bihor; la 20 martie 1937 în baza încheierii de mai sus şi a art. 168 din reg. c.f. inscripţiunea de sub B1 se rectifică în sensul că proprietarul imobilelor din această coală este Statul Român cu titlul de drept rectificare”, a fost soluţionat prin încheierea de CF din 20 martie 1937.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 381/1/2015.

La termenul de judecat din 18 martie 2015 şi ulterior, prin cererea înregistrată la dosar la data de 3 aprilie 2015, revizuienta a precizat că obiectul cererii de revizuire este Decizia nr. 967 din 11 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, care este contrară Deciziei nr. 4415 din 10 octombrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2857/1/2012. A solicitat totodată introducerea în cauză a intimaţilor SC P.S.C. SRL, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva Oradea, B.C.R. - Sucursala Bihor Oradea, Statui Român prin Primăria comunei Sânmartin (filele 46-67 din Dosarul nr. 381/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă).

Prin Decizia nr. 967 din 11 noiembrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 5496/271/2007 - împotriva căreia revizuienta a precizat că a formulat cererea de revizuire in prezenta cauză -, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de Prepozitura Ordinului Canonic P. cu Hramul „S.Ş.P.M.” din Promontoriul Oradea împotriva Deciziei civile nr. 194 din 23 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Oradea şi a obligat-o pe contestatoare să plătească intimatei SC P.S.C. SRL suma de 2.480 iei.

La termenul de judecată din 17 iunie 2015, Înalta Curte, în raport de data formulării cererii de revizuire, a invocat, din oficiu, excepţia tardivităţii cererii de revizuire iar reprezentanta revizuientei a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de revizuire, excepţii ce vor fi analizate, cu prioritate, în raport de art. 137 C. proc. civ.

Excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de revizuire va fi respinsă, pentru considerentele care succed.

În speţă, revizuienta a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea deciziei nr. 967 din 11 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, susţinând că este potrivnică Deciziei nr. nr. 4415 din 10 octombrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În raport de dispoziţiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că „în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice”, Înalta Curte, ca instanţă mai mare în grad faţă de Curtea de Apel Oradea este instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire ce face obiectul cauzei pendinte.

Astfel fiind, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi în soluţionarea cererii de revizuire, invocată de reprezentanta revizuientei la termenul din 17 iunie 2015, va fi respinsă.

Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii cererii de revizuire pe care a invocat-o, din oficiu, la acelaşi termen de judecată şi va respinge cererea de revizuire, ca tardivă, pentru considerentele care succed.

În ce priveşte motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 din acelaşi cod, termenul pentru formularea cererii de revizuire este de o lună şi curge de la pronunţarea ultimei hotărâri ce se cere a fi revizuită.

În speţă, în raport de data pronunţării deciziei nr. 967 a Curţii de Apel Oradea - respectiv 11 noiembrie 2014 - termenul legal de revizuire, calculat potrivit regulii prescrise de art. 101 alin. (3) C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 2 decembrie 2014.

Cererea de revizuire a fost însă formulată la data de 28 ianuarie 2015 (data care rezultă din ştampila aplicată de registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe cererea de revizuire - fila 5 din Dosarul nr. 381/1/2015 aflat pe rolul Î.C.C.J.), după împlinirea termenului prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Nu pot fi primite susţinerile revizuientei în sensul că cererea de revizuire a fost formulată în termen, raportat la data de 14 ianuarie 2015, dată când a luat cunoştinţă de Decizia nr. 967 din 11 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Oradea întrucât termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este un termen imperativ iar aplicarea acestui text de lege nu poate fi înlăturată prin invocarea de către părţi a unor împrejurări subiective, de natura celor de care se prevalează revizuienta, cu atât mai mult cu cât însăşi decizia împotriva căreia a formulat cerere de revizuire nu este susceptibilă de această cale de atac, fiind o hotărâre pronunţată în soluţionarea unei contestaţii în anulare şi nu o hotărâre rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare sau o hotărâre dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, astfel cum prevede art. 322 C. proc. civ.

Aşa fiind, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardivă, cererea de revizuire, făcând astfel aplicarea sancţiunii decăderii, prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de revizuienta Prepozitura Ordinului Canonic P. cu Hramul „S.Ş.P.M.”.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuienta Prepozitura Ordinului Canonic P. cu Hramul „S.Ş.P.M.” împotriva Deciziei nr. 967 din 11 noiembrie 203 4 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2015.