Recusal motions for entire bench dismissed due to generic grievances lacking specific legal grounds
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeals of two petitioners, thereby upholding the Court of Appeal's rejection of their motions for recusal against all judges of the District Court and ordering the appellants to pay 200,000 lei in judicial expenses to the state for each appeal. The dispute arose within the context of a criminal complaint regarding a prosecutor's resolution not to initiate criminal proceedings for homicide, where the petitioners attempted to remove the entire bench; the court held that the petitioners failed to substantiate specific grounds of incompatibility, instead relying on generic grievances concerning the handling of evidence and prior procedural rulings, which do not constitute valid legal bases for recusal. Relying on Articles 46–48 and 52 of the Code of Criminal Procedure, the court determined that dissatisfaction with the merits of the case or procedural conduct is subject to ordinary appellate review rather than judicial recusal, and ruled that the appeals lacked merit under Article 385(15)(b), while noting that such objections might instead warrant a request for change of venue if alleged legal violations were substantiated.
Legislator headnote
AI generatedart. 52 alin. (5) C. proc. pen, art. 278 C. proc. pen, art. 52 C. proc. pen, art. 48 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 C. proc. pen; Recusal motions for entire bench dismissed due to generic grievances lacking specific legal grounds: Verificându-se actele dosarului, susținerile recurentelor în raport de cerințele art. 52 C. proc. pen., ce reglementează condițiile în care se poate formula cererea de recuzare, Curtea constată că, hotărârea atacată este temeinică și legală și ca atare va fi menținută.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 54/ P din 4 decembrie 2003, Curtea de Apel Constanța, secția penală, a respins, ca nefondate, cererile de recuzare formulate de petiționarele Ț.G. și S.F. împotriva tuturor judecătorilor de la Tribunalul Constanța.
În motivarea acestei încheieri se reține că, petiționarele nu au indicat cazurile de incompatibilitate a fiecărui judecător de la Tribunalul Constanța și care să determine abținerea sau recuzarea acestora, după cum în mod expres o cer prevederile art. 52 alin. (5) C. proc. pen., modificat prin Legea nr. 281/2003, atunci când cererea de recuzare privește întreaga instanță.
Nemulțumite de această hotărâre, în termenul legal, petiționarele au declarat recurs împotriva încheierii nr. 54/ P din 4 decembrie 2003 a Curții de Apel Constanța.
Recursurile de față nu au fost motivate în scris, dar prin susținerile orale făcute în ședința publică de azi 19 decembrie 2003, petiționarele au reluat motivele depuse în scris cu ocazia introducerii cererilor de recuzare.
Astfel, potrivit memoriilor depuse și aflate la dosarul nr. R-1820/2003 a Tribunalului Constanța, se reține că, pe rolul acestei instanțe se află soluționarea plângerilor formulate de cele două petiționare, în baza art. 278 C. proc. pen., împotriva rezoluției ce confirmă propunerea de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. 1417/P/2000 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.
Petiționarele Ț.G. și S.F. reclamă că, victima S.T., tatăl și respectiv soțul acestora, a fost victima unei infracțiuni de omor și cu toate acestea, organele de urmărire penală nu au confirmat această situație de fapt și în plus s-au comportat batjocoritor la adresa lor.
Pe timpul soluționării acestei plângeri de către Tribunalul Constanța, petentele au formulat cererea de recuzare sus-menționată și soluționată de Curtea de Apel Constanța prin încheierea nr. 54/ P din 4 decembrie 2003, ce face obiectul recursului de față.
Recursurile sunt nefondate.
Verificându-se actele dosarului, susținerile recurentelor în raport de cerințele art. 52 C. proc. pen., ce reglementează condițiile în care se poate formula cererea de recuzare, Curtea constată că, hotărârea atacată este temeinică și legală și ca atare va fi menținută.
Motivele invocate de recurente prin memoriile depuse și consemnate și în încheierea din 3 decembrie 2003 a Tribunalului Constanța au fost evaluate corect, ca fiind aprecieri generice, nemulțumiri cu privire la, nemotivarea respingerii unor cereri de probe sau analize incomplete a probelor deja administrate și care motive constituie obiectul controlului prin căile de atac legale.
Așa fiind, toate aceste nemulțumiri ale petiționarelor nu pot constitui, motive de recuzare, astfel cum sunt prevăzute în art. 46 – art. 48 C. proc. pen., și deci în mod justificat și legal s-au respins cererile acestora.
Pe cale de consecință și recursurile declarate pentru aceleași considerente, urmează a fi respinse, ca nefondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se mai constată că, obiecțiunile ridicate de recurente, ar putea constitui eventual, temei pentru promovarea unei cereri de strămutare, dacă se vor menține „pretinsele încălcări ale legii”.
Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petentele Ț.G. și S.F. împotriva încheierii nr. 54/ P din 4 decembrie 2003 Curții de Apel Constanța, pronunțată în dosarul nr. 1462/P/2003.
Obligă recurentele la plata sumei de câte 200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Constată că recursul declarat de petiționare împotriva încheierii nr. 118 din 20 noiembrie 2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este de competența Completului de 9 judecători.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 decembrie 2003.