Inadmissibility of enforcement challenge against non-final criminal conviction.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant’s appeal as unfounded, affirming the lower courts’ decisions and ordering the defendant to pay 800,000 RON in judicial expenses, with the 200,000 RON attorney fee advanced by the Ministry of Justice. The case involved a dispute over a challenge to enforcement (contestație la executare) filed by a prisoner against a first-instance criminal conviction for robbery, which was rejected by the trial court as inadmissible because the underlying judgment was not yet final at the time the challenge was lodged. The court held that the procedural requirement for a final and enforceable judgment had not been met, rendering the enforcement challenge legally inadmissible, and thus upheld the procedural dismissals issued by the instance court and the court of appeal.
Legislator headnote
AI generatedInadmissibility of enforcement challenge against non-final criminal conviction: Prin sentința penală nr. 292 din 24 aprilie 2003 a Tribunalului Constanța, recurentul a fost condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 415 din 30 iunie 2003, Tribunalul Constanța a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul Ț.I., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, contra sentinței penale nr. 292 din 24 aprilie 2003 a aceluiași tribunal, reținând că hotărârea a cărei executare este contestată nu este definitivă, cauza aflându-se în recurs la Curtea Supremă de Justiție.
Apelul condamnatului a fost respins prin decizia penală nr. 314 din 26 septembrie 2003 a Curții de Apel Constanța, ca nefondat.
Împotriva deciziei penale sus-menționate condamnatul a declarat recurs, invocând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii de condamnare, nefiind vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate.
Curtea constată că recursul nu este fondat.
Prin sentința penală nr. 292 din 24 aprilie 2003 a Tribunalului Constanța, recurentul a fost condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Această hotărâre, a cărei executare este contestată de recurentul condamnat, nu a fost însă definitivă la data formulării cererii de către condamnat și judecării, de către instanța de fond, a contestației, cauza aflându-se în recurs la Curtea Supremă de Justiție.
De urmare, sunt legale și temeinice atât hotărârea instanței de fond prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată contra executării unei hotărâri care nu este definitivă, cât și cea a instanței de apel, împotriva căreia Ț.I. a declarat recursul de față.
De urmare, respingând ca nefondat recursul condamnatului, acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de condamnatul contestator Ț.I. împotriva deciziei penale nr. 314/ P din 26 septembrie 2003 a Curții de Apel Constanța, ca nefondat.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2003.